Timpul, noiembrie 1890 (nr. 285-308)
1890-11-21 / nr. 301
LAHDEIREA SITUAȚIEI Incidentul președential de Sâmbătă trebuia sa și aibă desnodământul era la Senat. D. președinte al Senatului insă, interpret fidel al regulamentului, nu a permis de a se deschide discuțiunea asupra incidentului ministerial, până ce Senatul nu va fi constituit și intreg biuroul séu ales, însuși această constituire a biuroului insă a resolvat intrucâtva Gestiunea guvernamentală asupra careia discuțiunea se amânase. Presintându-se două liste de candidați pentru vice-președinți, cei patru candidați favorabili guvernului au fost aleși. Fără indoială că această alegere are o importanță politică. D-nii C. Boerescu și Esarcu, propuși de opoziție la vice-președenție sunt prea simpatici pentru ca să se poată presupune că neisbânda lor este datorită unei simple cestiuni de preferință personală, iar nu caracterului ce oposiția prin sprijinul ei, dedese alegerii lor. Prin acest vot al Senatului cestiunea guvernamentală este deja până la un punct prejudecată, și ea va fi deplin lămurită in ședința de azi a Senatului. La Cameră oposiția a vrut in disprețul regulamentului, să ridice același incident înainte chiar de a se fi constituit biuroul Camerei. Și d. N. Ionescu a avut strania și glumeață pretențiune de a se amâna orice discuțiune sub nostimul pretext că nu există guvern,pe când miniștrii se aflau pe banca ministerială. D. P. Carp, după un strălucit discurs, a nimicit fanteziile constituționale ale d-lui Nicolae Ionescu și Camera a respins prin 75 voturi contra 51 gluma de réügust a oratorului liberal. D. Carp a arătat in discursul său ce prețau acele învinuiri de neconstituționalism, cari au ajuns niște clișeuri de care fiecare partid se servește in folosul lui, când e lipsit de argumente mai serioase. D. Carp a avut satisfacerea de a vedea că i se recunoaște dreptatea chiar de adversarii d-sale. Pe când era la Cameră opozițiunea susținea cu multă pasiune că este o călcare a regulamentului de a se constitui anteia biuroul și de a se lămuri apoi incidentul guvernamental, la Senat d. general Florescu interzicea ca contrară reglementului orice discuțiune înainte de constituirea biuroului. Pe când la Cameră oposițiunea susținea că Constituția este călcată in picioare, fiindcă se ține ședință cu niște miniștrii cari, după expresia d-lui Vernescu, sunt «numai in mod material iar nu și’n mod moral pe banca ministerială».— la Senat d. general Florescu declară că prezența miniștrilor pe banca ministerială este suficientă pentru a permite Senatului să-și urmeze lucrările. Iată incă odată ce valoare au aceste argumente costituționale, cari pot servi toate cauzele, pe care fiecare le poate exploata in folosul său și care sunt cea mai sigură dovadă de lipsa de argumente temeinice. TELEGRAME Serviciu Agenției It omâne Austro-Ungaria Viena, 1 Decembre. Consiliul superior sanitar a primit raportul profesorului Weichselbaum asupra resultatului șederei sale la Berlin. Raportul constată că remediul Koch provoacă oarecare reaction in organismul tuberculoșilor ; el poate fi considerat ca un auxiliar foarte important pentru diagnostic. Reacțiunea putând să provoace complicații foarte periculoase, e absolut necesară o supraveghere medicală continuă pentru persoanele tratate cu această metodă. In ceea ce privește insă vindecarea definitivă a tuberculozei, nu se poate emite o părere sigură, din cauza puținei durate a experimentarei. Cu toate acestea se poate asigura că vindecarea e înlesnită, și că remediul Koch deschide o nouă cale pentru tratamentul boalelor infectuoase. Consiliul a adoptat conclusiunile raportului și a decis ca tratamentul Koch va fi experimentat in clinicile universitare și in marile stabilimente sanitare. Aceste stabilimente vor trebui să-și procure remediul a cărui proveniență va trebui totdeauna să fie verificată; se vor adresa raporturi ministerului de Interne asupra observațiunilor făcute. Miramar, 1 Decembre. — împăratul Franz-Iosef a sosit de dimineață; el a plecat la Muggia unde Yachtul care conducea pe împărăteasa a trebuit să ancoreze din causa ceței. A fiica Zanzibar, 1 Decembre. Protectoratul Englez la Wittu a fost proclamat. Maiorul Wissmannn a sosit. Bulgaria Sofia. 1 Decembre. Contrariu cu știrea dată de Agenția Havas, nu guvernul bulgar a contractat împrumut, ci Banca Națională a Bulgariei, care s-a împrumutat pentru operațiile sale financiare cu cinci milioane di garanție de la Deutsche Bank și de la Banca Otomană. Francia Paris, 1 Decembre.—Doctorul Pean a făcut inoculări moi de dimineață la spitalul St.-Louis cu remediul Koch ; el a inoculat acum de curând duói bolnavi de lupus; ei merg spre bine; nu se poate pronunța incă asupra vindecărei, dar nu e neprobabilă. Doctorii Herard, Leon Petit și Gouel cari s’au intors de la Berlin, au început tratamentul bolnavilor la spitalul «Opera copiilor tuberculoși» ei au inoculat copiii atinși de tuberculosă in gradul interil și al douilea. .• ■ ■ ••• NU SUNT PREGĂTIT! In ședința de era a Camerei, d M. Cogălniceanu a declamat că «partidul liberal nu e pregătit», spre a lua puterea. Declarațiunea aceasta, venită de la un membru așa de atorizat al partidului liberal ca d. Cogălniceanu, e foarte interesantă. Ea adeverește tot ce am spus noi despre dezbinările existente in partida colectivistă. Aceste cuvinte rostite in plic parlament, ne dau incredintarea că dacă ar fi vorba de chemarea colectiviștilor la putere, incă de a doua zi ser ivi certuri asupra formărei listei ministeriale. Dar dacă este așa și d. Cogălniceanu a afirmat-o destul de clar, — atunci cum se explică atitudinea violentă, extraordinar de violentă a presei, a deputaților, a întregului partid colectivist? Căci la firma urmei, neam mai putea explic o asemenea atitudine la un partid care s’ar afla in opoziție de mult timp, care n’ar mai avea răbdarea de a suferi și care ar fi perfect de pregătit pentru a lua puterea. La un asemenea partid, ar fi scuzate și violențele de limbagia și obstrucționismul in parlament. Dar colectiviștii ! Ei declară singuri că sunt pregătiți și apoi tot ei încurcă lumea printr’o atitudine neertată. N’A VORBIT! Mare ești, Doamne, și minunate sunt faptele tale !. Spre marea mirare a lumei, spre marea noastră întristare, in ședința de eră a Camerei Palade vorbărețul, Palade tribunul, graiul și asudatul Palade n’a vorbit ! Desigur se pregătește vreun eveniment important ! Desigur istoria contemporană va avea de înregistrat vreun fenomen nemaiauzit ; desigur nu-i lucru curat. Auzi dumneata, să nu vorbească Palade o ședință ! Treime să fie ceva la mijloc. — Să-și fi epuizat oare tot capitalul oratoric la Mavrogheni ? — Să fi lăsat el prioritatea in importanta chestie de era Conului Mihalache Cogălniceanu ? — Să fi vroit a se abține spre a nu comite vreo indiscreție? — Să sufere oare de tignates? Iată atâtea întrebări pe cari și le-a pus toată lumea, care a rămas surprinsă că n’a auzit grăsciorul matadorului. Doamne, cine va deslega această taină ? ÎMPRUMUTUL FRANCEZ de 700,000,000 Curentele din Cameră. — Opiniunea lui Leon Say. — Creditul Franciez.—Dușmanii împrumutului.—Lumină asupra finanțelor franceze Chestiunea mare la ordinea zilei in Francia este imprumutul procejat de 700 de milioane. In Cameră deja s’au format diferite curente față cu această gravă operație fiscală. Nu e fără interes a se nota, in ajunul luptei ce se va încinge asupra acestei chestiuni, argumentele de diferite ordine pe cari se vor întemeia atât partizanii cât și adversarii împrumutului. Centrul este de părere că cele 700 de milioane ce se propune a se cere publicului, sunt neapărat de trebuință, in acelaș timp insă vor fi prea de ajuns ca să se echilibreze budgetul și să se asigure balanța normală a marei comptabilități naționale. Nu toți insă sunt de acord asupra tipului rentei care e vorba să se emită și asupra procentelor ce vor trebui să se acorde subscriitorilor. D. Leon Say declară că împrumutul cel mai avantagios ar fi 3 la sută amortizabil, tip de rentă al cărui inventator a fost asa zicând, in trecerea sa pe la ministerul Financelor. Eminentul economist are de gând să arate printr’un lung discurs bunele efecte produse de Împrumuturile 3 la sută amortisabile, de la crearea lor, și avantagiile inseminate ce procură financelor naționale tipul de rentă preferat de el. D. Henri Germain, alt membru marcait al centrului, e și el partizan al imprumutului, dar socoate că interesele lui ar trebui reduse la 2 jun. la sută. D. Germain este de părere că creditul de care se bucură Franța, merită să fie subliniat prin un procent cât se poate mai redus. Totuși pare că puțini deputați vor sprijini cu votul lor teza d-lui Germain. Sunt destui și partizanii amânărei împrumutului pentru sesiunea de ianuarie ; unii radicali, fără a fi adversari ai proectului guvernului, cred că ar fi bine să se amâne discuția, din cauză că dacă Camera va refuza să voteze măsurile fiscale destinate să echilibreze bugetul, s’ar putea in urmă forța cifra imprumutului așa ca să se părăsească cu totul sistemul impositelor și să se evite unor sarcini tezei. Această temă va fi apărată la tribună de d. Sarrien sau de d. Camil Pelletier. In sfărșit partizanii formulei mai mult seducétóre decât practice: «Nici împrumuturi, nici imposite», n’au pierdut speranța de a face să triumfe teoriile lor și să pregătesc să lupte energic. Dreapta și radicalii vor găsi o nouă ocazie să reia acea veche alianță care a făcut minuni sub ministerul Ferry. In sfărșit toți acei cari ar fi incântați să facă cu orice preț greutăți guvernului, vor fi, firește iu contra împrumutului. Pentru lumea din afară din Franța, chestia acestui împrumut și discuțiile asupra lui vor avea mai ales importanța de a pune in lumină finanțele Franței, lumină ce probabil va fi foarte favorabilă. Eastern, concept de petițiune se zice că profesorii ar fi nemulțumiți cu actuala direcțiune a școalelor și se cere de la locul competent înlăturarea capului școalelor sub amenințare de grevă din partea acelor profesori cari vor semna petițiunea. Conceptul menționat se prezintă profesorilor împreună cu o copie de pe o scrisoare pornită de aci in care se spune că incașul când prin mijlocirea petițiunei, s’ar isbuti a se înlătura actualul cap al școalelor, leafa profesorilor urbani va fi sporită până la 3000 lei anual, iar a invățătorilor de la țară până la 1600 și că in Cameră se va face o interpelare in această privință. E foarte regretabil că se tolerează și se incuragiază la noi oameni atât de nechibzuiți și de îndrăzneți cari, cu riscul de a aduce confusie și retrogradare in învățământul românesc din Turcia, propagă desordinea și răsturnarea unei stări de lucruri creată treptat cu multă anevoință intr’un lung șir de ani. Ar fi de dorit ca autoritatea competentă să’și aducă aminte cât de plăpânde sunt instituțiunile școlare, mai cu seamă la început, in mijlocul unei societăți plină de prejudecăți — cum e in Turcia — și de vrăjmășii personale. Suntem siguri că se vor lua măsuri față cu provocatorii de aici ai răsturnare și cu acei din Bitolia cari, lipsiți de judecată și de prevedere, ar uita că dânșii nu au altă misiune decât ar și îndeplini cu zel și exactitate datoria de învățători, iar nu sâ fie inițiatori de rebeliune. Aceștia trebue să-șî amintească că românii nu pentru interesul lor sau al acelora ce îi îndeamnă către desordine, cheltuesc de atâtea ani, pentru ca școalele odată înființate să fie părăsite, și neîncrederea sâ se împrăștie printre românii de acolo. Sapienți sat. FAPTE REVOIOITOARE Aflăm că din Bucuresci s’ar fi trimes, sunt trei săptămâni, un concept de petițiune unora dintre profesorii liceului român din Bitolia cu scop de a o înapoia aci semnată de către unii particulari și profesori din acel oraș și din comunele învecinate unde se află școli române. In acel DOUĂ PROTESTE Primim din partea comitetului executiv al grupului independent din Bârlad următoarele două proteste adresate d-lui ministru de Interne pentru alegerea candidaților la colegiul al 11-lea comunal. Iată primul protest : Domnule ministru, Subsemnații alegători ai colegiului al II-lea comunal din urbea Beriad, avem onoare a vă declara că contestăm in modiu cel mai formal alegerea făcută in ziua de 6 Noembre curent 1890 in persoanele d-'or Nicorescu Nicolae, Sturza A. loan, Gâlcă G. Iorgu, Arghir Constantin, Neacșu V. Panait, Hristea D. Alecu, Chiriac F. Aristide, Toniță I. Nicolae și Neagoe Ștefan, pentru următoarele motive : 1. D. președinte al biroului neținând compt de protestările majoritățea membrilor biroului și a o mulțime de alegători, a proclamat pe sus zisele persoane de alese, călcând in mod flagrant disposițiunile art. 52 din legea electorală comunală, care cere in mod imperios ca biroul să constate in prealabil resultatul alegerei. Acest fapt reiese dintr’o contestațiune depusă la birou și se probează cu procesul-verbal al alegerei. Procedura președintelui in această împrejurare a fost cu atât mai greșită, că s-a ivit discuțiunea de a se ști dacă persoanele sus indicate au întrunit majoritatea absolută a voturilor exprimate cerută de art. 55 al legei. 2. D. președinte a violat citatul art. 55 nesocotind in camptul voturilor exprimate 10 buletine anulate de birou pentru diferite motive indicate in procesul-verbal al alegerei, considerând aceste buletine rău exprimate cu totul neexistente, reducând astfel numărul votanților de la 520 la 510 si fixând