Timpul, noiembrie 1891 (nr. 241-265)

1891-11-21 / nr. 257

ANUL AL TREI­SPREZECELEA.—No. 257 ABONAMENTELE. In țară pe un an..................................40 lei „ pe 6 luni................................20 lei „ pe 3 luni..................................10 le! Pentru streinătate, un an . . . . 60 lei Redacția și Administrația 43,­­ Calea Victoriei, — 43 Un exemplar ÎS Bani T 3ETT>ITI-A A DOUA IMP­U­IR­I­V A­­ £ ’ • A Np­ '' ' JOI 21 NOEMBRE 1891 ANUNCIURI ȘI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV Reclame........................ III II . . 0.40 . . 1.50 . . 2.50 In Paris anunciurile se primesc la Agenția "avas, 8 Place de la Bourse. edacția și Administrația 43­ — Calea Victoriei, — 43 u­n exemplar 155 Bani Generalul Crampon Văzut’aici vr’o dată un urechiat cer­­bicos, care nu voește să urnească din loc, ori câte mijloace de persuasiune ar întrebuința cei cari se silesc a’l face să plece? Scena e din cele mai tragi-comice. Unul trage pe încăpățînatul dobi­toc de urechi, altul îl împinge de la spate, un al treilea îi cară la bețe pe spinare, dar urechiatul nu se miș­că, se proptește în picioarele de di­nainte, se lasă greu cu partea de d­inapoi și, dacă simte că cu toate astea e împins înainte, se pune jos și șade. Această scenă hazlie trebuie să se înfățișeze în mintea noastră când pri­­vim cum ministerul Florescu-Vernescu se acuță de putere și nu voește să ce­deze injoncțiunilor de tot soiul, unele mai expresive de­cât altele, pe care le primește din toate părțile pentru ca să se ducă. Toți împing acest gu­vern spre ușă, dar el nu voește să urnească din loc, iar miniștrii care nu sunt încă demisionari (nu știm câți au mai rămas până în momentul de față) se acuță de banca ministerială, își încleștează degetele pe pupitrul acestei bănci și par a zice majori­tății și minorității din parlament: — Nu ne mișcăm nici morți de aici. Dați-ne cu forța armată afară dacă puteți! Deja astă-vară, în ședința de la 1 iulie, Camera dă un vot de blam guvernului, refuzând ministrului do­meniilor un credit de 300.000 lei pentru captarea apelor minerale și silind pe ministrul-președinte să re­tragă un alt proiect de credit de 1.900.000 lei pentru restaurarea mo­numentelor istorice. Generalul Florescu nu ține în sea­mă că prezidează un minister anti­­parlamentar, închide sesiunea și merge cu guvernul său înainte, neavând de ce să se teamă în timpul vacanțiilor parlamentare. Toți își reamintesc chipul brutal cum generalul-prezident a dat pașa­portul Camerelor, pe când de depu­tat Iancovescu se gătia să scoată din buzunar și să dea citire urmă­toarei moțiuni iscălită de o parte din cei 36 deputați întruniți la Hotel de France: Sub­semnații, dorind ca guvernul să aibă o mai unitară direcțiune, propunem ca mi­nisterul să se complecteze sub direcțiunea d-lui Lascar Catargiu, șeful autorizat al partidului liberal-conservator, și trecem la ordinea zilei. Ei bine, a trecut o vară și o toamnă în care timp s’a spus pe toate to­nurile că ministerul se va remania și întări în sensul dorințelor expri­mate astă-vară de majoritatea Ca­merei și când colo ce să vezi ? Mi­nisterul se remaniază într’un sens cu totul contrariu indicațiunilor ma­nifestate de majoritate și are așa puțină—nu prevedere —dar chiar cu­noștință a situațiunii parlamentare încât iși închipuește că va fi bine primit de aceiași Cameră, care astă­­vară cerea direcțiunea unică a d-lui Catargiu. Și, ca să nu se creadă că de astă­­vară până acum generalul Florescu a uitat care erau sentimentele depu­taților sau că a dobândit convingerea că aceste sentimente s’au schimbat, deputații majorității se întrunesc din nou, în ajunul deschiderei Camerelor, spre a’șî manifesta aceleași dorințe de astă-vară, cu mai multă claritate și energie de­cât atunci, și, de unde astă-vară acești deputați erau 36, astăzi ei sunt 90. Ei bine, generalul Florescu nu nu­mai nu dă nici o ascultare îndem­nurilor și avizurilor pe care le pri­mește, dar remaniază cabinetul său în așa chip încât să nemulțămească și să irite încă și mai mult pe ma­joritate. Aceasta nu poate dovedi alt­ceva de­cât că generalul Florescu trăiește în niște sfere cu totul străine de politică și că ’i lipsește acel discer­nământ pe care trebuie să’l aibă un bărbat politic care pretinde a sta în capul unui guvern. Ceea ce mai dovedește această lipsă totală de bun simț politic, este împrejurarea atât de extraordinară și de neexplicabilă că după votul de Luni al Camerei, prin care se lo­vește direct și fățiș în guvern, după demisiunea d-lui Lascar Catargiu și a celor doui colegi ai săi de la rez­bel și de la lucrările publice, după scena ne­mai pomenită petrecută ori la orele 1 și jumătate la Cameră, generalul Florescu a lăsat să treacă, nu 5 minute, dar 24 de ore fără a­­și da încă demisia și și-a putut în­chipui, în aceste 24 de ore, că va putea completa cabinetul său și merge înainte cu aceste Camere. Zicem că a putut să-și facă a­­ceste iluzii timp de 24 ore, fiind­că, în momentul când scriem, d. gene­ral Florescu e încă președinte al con­siliului și nu știm dacă are de gând să se retragă sau nu. Așa că e cu putință ca iluziile simpaticului ge­neral să dureze chiar mai mult de 24 ore. A pune atâta timp pentru a înțe­lege un lucru pe care un copil l’ar pricepe într’o clipă—dacă nu­­ ar fi presimțit d’inainte —trădează o foarte greoaie concepțiune a noțiunilor ce­lor mai simple și această singură împrejurare ar fi o suficientă dovadă că generalul Florescu, ale­­ cărui resor­turi se mișcă așa de anevoios și care cunoaște așa de puțin țara și oame­nii și judecă așa de greu situațiunile politice, nu mai poate pretinde a gu­verna Statul român în starea de pro­gres în care se află astă­zi. Dar poate că generalul Florescu a înțeles situația și cu toate astea se ține cu dinții de putere, nevoind să renunțe la rolul său de echilibrist în­tre cei „două leader­.“ Ei bine, rolul acesta a trebuit să înceteze de o dată cu demisiunea d-lui Catargiu, căci generalul— care a declarat că, deși simplu soldat al partidului, a primit numai în acest scop să pre­zideze pe cel două loaded— nu mai are astă­zi între cine să joace rolul său de echilibrist. Dacă cu toate astea generalul nu se duce, cauza e poate că e lipit de banca ministerială cu un cleiu sau o gumă pentru care nu s’a desco­perit incă până acum nici un dizol­vant, dup­ ä cum spunea odată Paul de Cassagnac despre un minister francez. Ar trebui publicat un premiu pentru cel care ar descoperi compozițiunea chimică, care să poată dizolva guma ce lipește pe generalul Florescu de banca ministerială. Alt­fel frumosul, chipeșul și sim­paticul general va ajunge să fie po­reclit : Generalul Crampon! TELEGRAME Tiena. 1 Decembrie. Un supliment al Corespondenței politice zice că cabinetul francez s-a ocupat foarte mult de situațiunea atât de ameninințată a Europenilor și a creștinilor din China și a invitat pe reprezintanții săi din străinătate să caute a convin­e pe guvernele pe lângă cari sunt acreditați de nevoia urgentă a unui demers unanim a puterilor în China. După opiniunea cercurilor guvernamentale franceze înțelegerea ar consta mai nainte de toate în trimitere de instrucțiuni iden­tice reprezentanților tuturor puterilor la Peking. Atena. 1 Decembre. Camera a hotărît să pue la ordinea zilei acuzarea d-lui Tr­cupis îndată după discu­­țiunea budgetului. Budgetul pentru 1892 prezintă 98,400,000 de drachme la venituri și 98 și jum. mi­lioane la cheltueli cu un deficit de 156,720 drachme numai. Toate departamentele au redus cheltue­­lile afară de ministerul de rezbel care dă o sporire de 220,000 drachme asupra a­­nului 1891. Paris. 1 Decembre. Consiliul de miniștri s-a ocupat de vii­toarea întrunire la Veneția a conferinței internaționale pentru studiul reorganizării comisiunei sanitare din Alexandria și pen­tru examinarea condițiunilor sub care ar putea fi autorizată trecerea prin canalul de Suez a bastimentelor susceptibile de a fi puse în carantină. D. Barrère și doctorii Bouardel și Proust vor reprezenta Francia la această conferință. Consiliul s’a ocupat apoi de atitudinea episcopilor. Roma. 1 Decembre Camera a ascultat expunerea motivelor budgetului.—Budgetul exercițiului curent va prezenta un deficit de un milion dar care va fi cu prisosință acoperit printr’un beneficiu în veniturile și nouile măsuri fi­­nanciux­a.—Viitorul exercițiu va fi cel d’în­­tâiu care se va prezenta cu un excedent de 9 milioane după ce va fi­­ acoperit toa­te cheltuelile împreună cu acelea ale pen­siilor, acelea­ ale construcției de drumuri de fer și amortizarea datoriilor. — Expunerea a fost foarte aplaudată; d. Luzzatti a fost viu felicitat. D. Luzzatti a anunțat de asemenea crea­rea de bonuri de tesaur cu scadență de un an și cu dobânda de 7 luni. la sută,— vor fi plătite din budget cu începere de la 1897—1898.—Ministrul a arătat că cir­culația a scăzut și că rezervele metalice s’au urcat; acestea se vor urca de la a 23 parte la 40 la sută și mai mult chiar pen­tru ca schimbul să nu se agraveze. Paris. 1 Decembre Camera discutând budgetul coloniilor, d. Etienne, sub-secretar de stat, a vorbit de necesitatea de a constitui mari societăți de colonizare. Viena. 1 Decembre Cam­­ra,~~Ministrul de comerț a zis pen­tru a motiva subvențiunea societăței de navigație a Dunărei că trebuia să împedi­­ce ca pavilionul austro-ungar, care repre­zintă Statul, să fi dispărut din Orient. A­­ceasta ar echivala cu părăsirea unor inte­rese vitale. Administrația războiului însăși are mare interes la menținerea societății. In ceia ce privește transformarea Lloy­­dului în societate austriacă cu influență mai mare a statului în administrația sa, nu trebue să fie combătută prin trase de convențiune. Toate statele, mari și mici, subvenționează societățile naționale de na­­vigațiune pentru onoarea drapelului și in­teresul comerțului. Delegația ungurească a adoptat­­ în șe­dința plenară budgetul armatei, respingând propunerea d-lui Beathy de a trimite bud­getul comisiunei spre a reduce sau a su­prima oare­cari credite ordinare și extra­ordinare. Delegația ungurească a Camerei depu­­tațior a votat o moțiune de condoleanță împăratului cu ocazia morții arh­iducelui Henric și a soției sale. Presse zice că nu a fost drept ca să se adopte uniformitatea tarifelor în­ tractatele dintre statele triplei alianțe ast­fel că nici unul din aceste state să nu aibă față de cele­l­alte de­cât un singur tarif de im­port. Germania și Austro-Ungaria vor a­­vea un tarif unic pentru amândouă cu Bel­­gia și Elveția.­ ­ * Cele trei demisiuni Mai multe versiuni au circulat în privința demisiunea d-lui Lascar Ca­targiu. Căutând a ne informa în aceas­tă privință, credem a fi în măsură de a lămuri această cestiune. Amânarea de Sâmbătă a alegerii președintelui Camelii și refuzul de a amâna alegerea președintelui Senatului au trebuit să pară cel puțin straniu d-lui Catargiu. Modificarea listei mem­brilor biuroului, după ce se declarase că se va alege vechiul biurou, nu era toc­mai o dovadă de bună credință. In ori­ce caz cei mai mulți din­amicii d-lui Catargiu au privit aceste incidente ca acte de rea credință și această opinie a lor a trebuit negreșit să influențeze pe d. Catargiu. Consecința incidentelor de la Senat a provocat votul Camerii privitor la vice­președinți. Acest vot era destul de important pentru a legitima convocarea consiliului de miniștri inainte de ședința Gam­er­ei de a doua zi. D. Catargiu a și spus câtor­va colegi ai săi că ar trebui con­vocat seara consiliul, căci voește a face cunoscut celor­l­alți miniștri părerea sa despre cele petrecute. D-sa a căutat chiar pe generalul Florescu pentru a’i spune aceasta, însă n'a găsit pe pre­ședinție consiliului. Pe la 6 ore după amiazi, s’a dus delegația deputaților la d. Catargiu și ’î a înmânat o invitație de a se re­trage din cabinet, dacă, în urma vo­tului Camerii, tot guvernul nu consim­te să demisioneze. D. Catargiu a răs­puns că va da răspunsul său a doua zi, voind o vedea pe colegii săi și cre­zând că seara va­­ consiliul de mi­niștri. Nici o convocare nu a fost făcută pentru a se întruni consiliul, nici gene­ralul Florescu, care știa că d. Catar­giu îl căutase, nu s’a dus la d-sa spre a se consfâtui asupra votului Camerii. Ministrul de interne fu însă foarte surprins aflând, prin prefectul poliției, că toți miniștrii, afară de d-sa și d. d. Olănescu și general Lahovari, s'au în­trunit în acea seară la d. Vernescu. Aflând despre acest consiliu din care nu fuseseră excluși de­cât d. Catargiu și amicii săi, ministrul de interne tri­mite ori la 9 ore și jumătate di­mineață, în scris, demisia sa preșe­dintelui consiliului. După câte știm demisia d-lui Ca­targiu era­ însoțită de o scrisoare adre­sată gen. Florescu în care se motivea­ză demisia și se relatează aceste inci­dente. Deja la 10 ore mai multe persoane cunoșteau această demisie chiar de la d. Catargiu, care nu făcea un mister din aceasta. Totuși se știe că la ora 2 la Ca­meră, cei­l­alți miniștri ziceau că nu știau nimic despre această demisie. Lu­crul e negreșit posibil, dar ce nu e ad­misibil e ca președintele consiliului să pretindă că nu o știa. De altminteri dovada cea mai bună că vroia să as­cundă acea demisie pentru a provoca vre­un incident la Cameră, era că ge­neralul Florescu nici nu s-a dus la Cameră, cu toate că după votul impor­tant din ajun era firesc ca președin­tele consiliului să fie la locul său fie chiar pentru a răspunde întrebărilor ce de­sigur erau să se adreseze, că nu consideră ca un blam votul din a­jun. De altminteri, cine putea avea inte­res a ascunde acea demisie ? Negreșit nu d. Catargiu, care o dedese încă de dimineață și care o spunea tuturor ce­lor ce Vau văzut după 10 ore dimi­neața și cari sau cestionat în această privință. Căt pentru demisiile d-lor general Lahovari și Olănescu, iată în ce îm­prejurări aflăm că ele s’au produs: D-lor eraü negreșit deja dispuși a nu mai prelungi șederea lor în guvern după votul Camerii din ajun­și după demisia d-lui Catargiu, însă ei nu lua­seră încă nici o rezoluție și nu-și de­­deseră demisiunile la începutul ședinței de eri a Camerii. In urma cuvintelor d-lui Blaramberg care, atacând­ pe conservatori, a zis a­­cestora că procedeurile lor sunt „nu procedeuri conservatoare, ci procedeuri convenționale“ dd. Olănescu și general Lahovari își trimeseră, la moment, demi­siunile în scris președintelui consiliului, iar d. Olănescu declară: „Fiind con­servator și sincer constituțional, iar nu convențional, am onoare de a declara că împreună cu colegul meu de la Rez­bel, am trimis demisiunile noastre pre­ședintelui Consiliului“. Află­ tot ---------------na mi mi m «mi mmm --------------­ Presa și Criza Iată diferitele aprecieri pe care zia­rele din capitală apărute aseară le fac asupra crizei: — L’Indépendance roumaine stătue a susține că trebue, că nu se poate altfel, de­cât o direcțiune unică. Și la întrebarea cui trebue dată, obser­vă L’Indép., că încă de alaltăieri came­ra a respins in mod clar. Ea a de­semnat pe d. L. Catargiu ca pe vii­torul președinte de consiliu . De altmintrelea nici o îndoială nu pu­tea să fie în această privin­ță. însuși d. Vernescu, credem noi, nu se gândește să discute înalta preponderență personală a d-lui Catargiu, înaintea autorității căruia toată lumea trebue să se plece. Acest din urmă mai are, afară de asta, față cu cole­gul său de la finanțe nu numai marele său trecut și viile simpatii de care se bucură în țară, cu deosebire dincolo de Milcov, dar și o altă superioritate, aceea că dispune de o majoritate la senat și la cameră, de amici hotărâți, mult mai numeroși și mai capabili de­cât acei ai d-lui Vernescu. Totul de­­semnează dar pe d. Catargiu la preșidenția consiliului, repetă confrații de la L'Indé­­pundance. — Bucarest își exprimă mulțu­mirea de a vedea situația lămurin­­du-se fie chiar cu prețul de a vedea pe liberalii venind la putere. Dar — se grăbește a adăuga confratele nostru—această ipoteză trebue cu totul în­lăturată, căci Majestatea Sa nu poate în împrejurările actuale să nu cheme la pute­re pe d. Lascar Catargiu. Se poate clar afirma aproape cu siguran­ță că șeful nostru va fi insarcinat — poate chiar mâne—cu formarea cabinetului. Fie ca acest cabinet să fie realizarea aspirațiu­­nilor tuturor amicilor noștri și să afirme triumful causei ’pe care am susținut’o în aceste coloane , unitatea partidului conser­vator. — Lupta scrie: Cabinetul este obligat să demisioneze, și este obligat să facă aceasta nu doar pen­tru că în locul d-lor Ualnîi și Corjescu s’au ales d-nii Fleva și Catargiu, dar pentru că întâmplarea de ori a dovedit că guver­nul nu mai dispune de majoritate. Căderea celor doi candidați ai d-lui Ver­nescu nu se datorește nici întâmplării, nici lipsei de raporturi simpatice personale în­tre candidați și Cameră, ci ea a fost o manifestațiune ostilă cu înțeles politic, fiind opera unei înțelegeri formale dintre o parte bine definită a majorităței și opozițiunea. — Adeverul relevează că prima în­­câdrare parlamentară a fost la Senat, unde grupul vernesian a isbutit a

Next