Timpul, septembrie 1892 (nr. 192-215)

1892-09-11 / nr. 200

Mo, 200 îmi fac o datorie a recunoaște că sunt, printre cei ai teatrului, talente i născute, care dacă s’ar ocupa serios de a scrie pentru teatru și ar mai studia puțin pentru a’și lărgi cunoștințele, ar ajunge desigur sa producă lucrări bune, dar și atunci chiar pe cât timp vor îi actori, sau funcționari ai teatrului, ei nu pot face decât recrea mai întâi a lor, căci în loc de a se dădea cu totul studiului de creator în arta lor, sau de a-și îndeplini cu roadă datoria pentru care sunt plătiți, își pierd timpul căutând să învețe a cânta din mai multe instrumente, ceea ce e peste putință a se face cum se cade ; și apoi fac și mai răț celora cari scriu pentru teatru, căci nu găsesc în ei decât rivali, când, din potrivă, firesc ar fi să le dea tot în cursul ca prin o execuțiune conștiincioasă a lucrării, ca săși afle reușita. Fără îndoială că ei inșiși traducând și localizând, montarea acelor piese stând în mâna lor și interesul personal îmboldindu-i din toate puterile, vor face atât de mult și atât de bine, încât vor izbuti mai mult sau mai puțin ca lucrările lor să aibă reușita; aceasta însă, in realitate, va fi pentru instituțiunea subvenționată nu bine numai închipuit, în fond e un reü care lasă un gol îngrozitor în urmă și iată cum , chiar când se primește la teatru lucrarea vreunui scriitor, străin teatrului,fie piesa cea mai bună, încape pe mâna funcționarilor și a actorilor, aci vin în încordare patimele omenești și care ne vor fi stăpâne cât va ține lumea, prin urmare firesc fiind, nu se poate înlătura, ori câtă bună voință s’ar pune, ca cei din teatru ce au piesele lor de reluat sau demontat din nou, să pue sârguință și inimă ca piesa străinului sâ isbutească.... Ce să facem încă o dată , suntem oameni și Românul zice: ime prăpădesc după tine, dar după mine mi se rupe inima» ș’apoi interesul cu buzunarele vecinie goale mai șoptește în fundul urechii....dacă isbutesc piesele lui X. Y. Z. când ne mai vine rândul să avem și noi a lua drepturi de autor ?... Reese neapărat și matematicește (fără a putea ponegri pe nimeni), că piesa străinului dacă se va juca, va fi jucată cum dă D- zeu, fără grije, fără interes, fără viață, distribuită după bunul plac a cine mai știe cine, cu un cuvânt va fi jucată astfel ca sa cadă fără să se mai poată ridica, lucru ce am văzut petrecându-se cu o mulțime de piese, care nu trebuiau să aibă această soartă. Pentru a lămuri și mai bine reul ce se produce, vom adăuga: Nu faptul căderea acestor câteva piese este tocmai ceea ce trebue să îngrijească pe administrația instituțiunei, însemnătatea acestei căderi trebuind să fie cnsiderată relativă, ca și reușita celor de care vorbii mai sus, și în orice caz trecătoare Răul cel îngrijitor stă în faptul, că desgustând în acest mod azi pe unul și mâine pe altul, pe cei cari au talente reale pe lângă studii serioase și se sârguesc a produce ceva pentru teatru, teatrul îi pierd, literatura dramatică și muzicală românească scade în loc să-și sporească copiii, și de unde prin o luptă dreaptă la rampa scenei și-ar lua, negreșit, avânt din ce în ce, prin lupta neegală, între luptători armați și de armați, vor birui fără doar cel d’intuiti, dar biruința va fi aceea a întunerecului în potriva luminei, prin urmare se va încătușa progresul literaturei dramatice și al produselor muzicale române, în viitor, pentru satisfacerea momentului; se va ucide, de înșiși părinții aleși pentru a crește și ocroti această instituțiune, desvoltarea a mii de talente, toaie, care nu pot să ridice capul, neavând unde, arena publică rezervată fiind celor nechemați a putea să ste pe dânsa. Astăzi actorii sunt totul, iar autorii și compozitorii nimic, și d’asta n’avem nimic al nostru propriu contra bunului simț, contra vederilor intregului comitet, s’a mers de multe ori cu desfățarea și toleranța pentru actori, până a-I impune publicului, sub fel de fel de motive, de care însă, celor ce vin să’și dea parața la teatru, prea puțin le pasă. Cu autorii nu este tot așa : ca să ajungă să se joace o piesă a unui autor român, fie chiar din cei unul-doi mai buni ce avem se face burtă în cer. Actorii cei mai mediocri sunt admiși în fața publicului, autorii mediocri nu pentru cei d’intâifi se primește cu bună sentința: <Ce să facim, ăștia sunt actorii noștri, trebuie să ne mulțumiți cu ce avem*. Pentru autori nu este tot așa autorii români trebuie să fie mai buni decât ai tuturor națiunilor, sau să nu fie de loc; trebue să fie grozavi ca să poată avea cinstea scenei și, cum nu avem nici buni nici grozavi (vorbesc de cei fără sprijine), sunt regulat înlăturați, nu e vorba, cu multe învârteli diplomaticești, sau amenințări după împrejurări, înlăturați, zic, nu prea se știe de ce, căci nu li se spune de nimeni, și apoi nici nu prea înțeleg ce li s’ar argumenta, când, pe lângă câteva piese de întâiul ordin jucate la teatru românesc, se pun în scenă o mulțime de piese, foarte mediocre, și mai cu seamă nepotrivite și cu actorii și cu publicul nostru. Apoi bunul în materie de teatru, ca în orice, este relativ și cum urmează a se petrece lucr rile și astăzi acest relativ nu se lasă a fi judecat de public. Actorii vin la rampă și aci sunt judecați de marele critic, publicul; autorii se judecă în culisă, mai cu seamă de către actori ; sentința celor din urmă, cele de mai multe ori, nici nu se pronunță, lăsânduse lucrurile în prevenție, sub diferite avelope, după împrejurări și importanță și fără ca nimeni să aibă răspunderea. Ce bine poate să isvorască din asemenea urmare? Nici unul, și legea e un simplu paravan, ca să nu se vază toți tăciunii care se consum, fără să răspândească caloricul dorit. Pentru a sfârși această expunere critică, isvorită din cunoștința cea mai desăvârșită a chestiunei, vom adăuga: Când se muncește cum trebuie, când se învață piesele cum se cade, când rolurile sunt bine distribuite și fără nici o considerație personală, când în sfârșit sunt montate cuviincios și cu îngrijire, actorii au asigurat o existență foarte bună, pot zice mai bună chiar decât ar putea o avea în orice altă carieră. Nu cunosc insă până acum nici un autor sau compozitor în țara noastră, care să-și poată agonisi măcar atât cât are cel din urmă amploiat al teatrului, din produsul lucrărilor sale, — iată pricina adevărată de ce am avut și avem încă actori eminenți și autori nu; pe unii i-am tolerat sau mai bine i-am ocrotit cu orice preț, i-am răsfățat din ce în ce mai tare, pe când pe ceilalți i-am nedreptățit, i-am urgisit. E dar datoria sfântă a celor ce iubesc și chiar fac sacrificiu pentru teatru, să nu neglijem în viitor factorul cel mai însemnat al existenței teatrului și musicei naționale și să nu uităm că nu se poate numi teatru național o instituție în care, mai cu seamă ce nu este național, se preferă». ȘTIRILE ZILEI Temperatura: Observațiunea Casei A. Mena et Cune, optician, Calea Victoriei 88, pe ziua de 10 Septembre. Miezul nopții . . . .4-13.5 7 ore dimineața . . . 4-15.3 Amiazî........................4-21.7 înălțimea barometrică 765 Starea cerului*, frumos. « * * Monitorul oficial de azi publică următorul comunicat: «Publicul este din nou informat că știrile răspândite de unele ziare despre aparițiunea holerei în țară nu sunt exacte, că până astăzi nu s’a constatat pe teritoriul regatului român nici un caz de holeră și că, în cazul dacă această boală va face invaziune la noi, guvernul se va grăbi a aduce primul caz la cunoștința publicului. Epidemia de holeră bântue ținuturile Basarabiei din vecinătatea noastră imediată și guvernul a luat măsuri pentru a opri, după putință, invaziunea boalei în România. Ținutul Galiției, unde s’au arătat câte va’cazuri de’holeră, este mai depărtat de Bucovina și, prin urmare, de hotarele noastre; cu toate acestea, guvernul a luat și la fruntariere Bucovinei măsuri preventive spre a opri propagarea holerei în țara noastră. Dacă, cu toate acestea, holera se va ivi în România, ea nu ne va găsi nepregătiți, ci va fi limitată și combătută cu toate mijloacele de care țara dispune». * * * Cu ocaziunea centenarului primei Republici franceze, d. de Coutouly, ministrul Franței la București,‘a primit azi colonia franceză. L’Indépendance Roumaine află din Constantinopol că d. Blaquebey, ministru al Turciei la București, va fi numit senator. In acest caz postul de ambasador al Turciei la București va rămâne vacant. D. C. Dobrescu, actual ajutor al secretarului consiliului permanent de instrucțiune, se înaintează in postul vacant de șef al biuroului cultelor, pe ziua de 1 Septembre. * * * D. George Apostol, actual revizor în serviciul regiei monopolurilor Statului, este numit în funcțiunea de administrator al creditului agricol din județul Tutova, în locul d-lui C. Popescu Docan. * * * Biuroul sucursal vamal de la Pietroșița, dependințe de biuroul vamal de la Predeal, va fi atașat cu începere de la 1 Octombre la vama de la Giuvala. La aceeași dată biuroul vamal de la Bulega va fi transferat la punctul TIMPUL 11 SEPTEMBRE zis Parușa-Bumbești și punctul Bulega va rămâne numai punct de trecere. « *« Mișcarea populației capitalei de la 30 August până la 6 Septembre . Nașteri 124 și decese 102. * ** DIN STRAINATATE Regele Alexandru al Serbiei s’a întors ori, Mercuri, la Belgrad, fiind întâmpinat pretutindeni în călătoria sa cu ovațiuni. * * * Din Veneția nu se telegrafiază cu data de 20 1. c. st. n. Azi dimineață s’a făcut inaugurarea statuei abatelui scriitor Paolo Sarpi. Printre străinii prezenți la ceremonie se aflau d-nii Gladstone, Layard, Momsen, Gregorovius, Laboulaye cari sunt toți membri ai comitetului promotor. * * * Comitetul berlinez al congresului internațional al criminaliștilor a decis, în fața condițiunilor sanitare actuale, de a amâna pentru la 7 și 8 Aprilie 1893 ședințele congresului fixate pentru zilele de 14 și 15 Octombre viitor. * * * Marți s’a facut la Münich căsătoria prințului Ernest de Meiningen cu fiica scriitorului Jensen. * * ULTIM CUVENT Pe vremea holerei, — culmea precauției pentru un corector de gazetă . Să suprime toate virgulele, de frica bucalilor lui Koch. Moș Neaga. Mersul holerei Viena, 21 Septembre. Oficială.— Era nici un caz nou la Cracovia, la Podgorița un caz și un deces; persoana care a murit este o femeie care s-a îmbolnăvit în zilele din urmă. Azi două cazuri la Cracovia (soții servitori, un bărbat și o femee). La Podgorița nici un caz. Se anunță în mod oficial 4 cazuri foarte suspecte, dintre care 2 mortale, la Wblowiec, districtul Gorlice (Galiția), Budapesta.— Magyar Újság anunță că ministrul de comerț a interzis importul oricărei provenințe din Galiția și Bucovina. Hamburg.— Ele s’au transportat 211 bolnavi și 100 morți; au fost 133 cazuri noui și 37 decese. Azi pare că este o creștere; se văd multe transporturi. Timpul este ploios. Berlin. — 22 bolnavi suspecți au fost transportați în total la spitalul Moabit; din numărul acesta s’a constatat că 5 sunt cazuri de holeră asiatică. Stettin. — Nici un caz nou de holeră de vr’o 2 zile. Paris. — Ieri au fost la Paris 20 cazuri, 10 decese , în împrejurimile Parisului 9 cazuri, 6 decese; la Havre 14 cazuri, 4 decese. Epidemia este considerată ca aproape terminată. Cherburg. — Este neexact că s’ar fi constatat un caz de holeră la Cherburg; starea sanitară este minunată. Roma. — Este aproape sigur că, ca precauțiune în contra bolerei, pelerinagiile la Roma organizate pentru luna Octombre vor fi amânate. Sofia.—Iată ultimele dispozițiuni adoptate de consiliul medical și deja în vigoare de la 13, 14 și 15 Septembrie: Călătorii și mărfurile țărilor infectate pot să intre în Bulgaria numai prin Lom Palanka, Rusciuc, Varna, Burgas și Taribrod. Serviciul Oriemtului Express pe teritoriul bulgar este suspendat. Intrarea vagoanelor străine și transitul acestor vagoane pentru Constantinopol sunt interzise. Mărfurile conținute în aceste vagoane vor fi desinfectate la Țaribrod și transbordate în vagoane bulgare; mărfurile importate vor fi liberate numai după desinfectare. Intrarea în Bulgaria a berii din Germania chiar in vagoane speciale este interzisă. Vagoanele rezervoare, care conțin alcool și care provin din Austro-Ungaria, pot să intre în Bulgaria după desinfectarea de la Țuribrod. Importul cartaboșilor, cârnaților, a șuncei, a mațelor, a mortadelelor (cârnați italieni cu mirodeni și piperați), a icrelor, a brânzeturilor, a untului și a făpturilor de ori.e fel care provin din orice țară este oprit. Măsura de prohibițiune a petroliului din Batum este desființată; lăzile care conțin petroliu vor fi lăsate la aer deschis în timp de 12 zile și desinfectate cu var. Câletorii catre vin din Dunărea de sus vor fi supuși la o carantină de 3 zile la Rusciuc, Senti Palanka, Sistov, Silistra, Vidin, Vrața. Coletele păstate care vin din țările infectate vor fi înapoiate. Intrarea vagoanelor plumbuite care vin din Serbia și Austro-Ungaria cu destinație la Constantinopol, este interzisă. 1892 Congresul anului acesta al studenților universitari s’a terminat și orașul Roman a ținut ca o onoare să facă tinerime! noastre universitare o primire strălucită. Tot orașul cu muzica în frunte a întimpinat pe studenți pe peronul gării. Publicul și studenții erau foarte entuziaști și studentul Baroncea a mulțumit de bună primire ospitalierului oraș. Duminică dimineața s’a deschis congresul și prima ședință este provizoriu prezidată de d. I. Baroncea și în urmă de deputatul Romanului d. V. Morțun, care citește o telegramă entuziastă a studenților români din Buda Pesta și anunță sosirea a 59 de studenți din Transilvania. In urmă se alege președinte definitiv, cu 8> de voturi, d. Tatușescu precum și biuroul. Se rostesc apoi discursuri calde de studentul transilvănean Pompiliu Dan din Cluj, de C. C. Dobrescu, Aurel Eliescu, G. Dobrescu, în numele orașului Ploești, M. Policrat, G. Paulian, in numele societăței «Tinerimea română» Emil Antonescu în numele Ligei Culturale și în urmă d. C. Dumitrescu își ține conferința asupra lui Andrei Mureșanu. Suni congresiștii fac un pelerinagiiî la Mircești, la mormântul nemuritorului poet Alexandri. Aci studenții sunt primiți cu multă bună-voință de familia poetului, de țărani și de elevii școalei sub conducerea profesorului lor. La mormînt vorbesc domnii Tatușescu, care depune o coroană pe mormintul bardului de la Mircești, și lugojanul Ion Popovici, comptabilul Ligei. La prinz studenții se întorc in Roma unde la ora 3 se deschise a doua ședință, in care d. Aurel Eliescu citește o scrisoare ce a primit de la d. Rados în numele studenților greci, cari au asistat la congresul de la Giurgiu de anul trecut. În urmă se propune a se trimete o telegramă lui Vasile Lucaciu. D. Cucu Dumitrescu își urmează apoi conferința sa asupra lui Mureșanu, face biografia poetului și analiza cântului Deștraptă-te române. Succesul congresului de anul acesta a fost conferința d-lui Spiridon Popescu, întitulată: Considerațiuni psihologice din viața țăranului român, pe care o desvolta cu mult talent în aplausele congresiștilor. D. deputat Morțun a tipărit pe cheltuiala sa 5000 de exemplare din această conferință. Propunerea de a se face un album semnat de toți studenții și care să se dea ca amintire familiei lui Alexandri a fost primită cu entuziasm și albumul a fost deschis cu o inscripție de d-ra Cornelia Chernbach. Se primește în aplause această moțiune : «Congresul universitar din Roman, constatând progresul realizat în mersul chestiunei naționale și mai ales văzând cu plăcere Venirea studențlor români din țările subjugate, declară de membrii activi pe toți studenții români de la universitățile de afară din România». S’a organizat pentru Luni seara o serată muzicală și dramatică in beneficiul copiilor săraci din Roman și a ridicarea unui bust artistului Gr. Manolescu. Succesul a fost strălucit. După concert și teatru d. general Pilat a pus la dispoziția studenților muzica militară, iar clubul militar a oferit salonul său, unde s’a dat un bal strălucit. Congresul viitor se va ține la Buzeütr’una din magaziile corn. Danubiene din Galați. Grație concursului dat de către hamalii din agenție, focul a fost localizat pe dată Tocmai in acel timp, spune Galații, se aflau in curtea agenției, și chiar în aproprierea magaziei unde ardea focul, una mie lăzi cu gaz ale d—lui E. Dinerman. —.... .............. INTAMPLARILE ZILEI Mușteriul unui pălărier. Mai deunăzi, un soldat din escadronul de tren din Iași, spune Balcanii, ducea un cal de căpăstru. In poarta caselor Neuschotz, calul se smucește din mâna conducătorului său și intră în atelierul de pălării instalat in magazia de la poarta acestor case, cu scopul poate de a-și procura și el o pălărie. Negăsind, se vede, nici una după placul său. Începe a isbi cu picioarele și cu botul în toate părțile, răsturnând rafturile cu pălării cu tot. Bietul pălăriei, de frica acestui musterin furios, se virise sub tejghea, dar nici acolo nu scăpă, căci fu stihit de bucățile acestei mobile sfărâmată de copitele calului. Pălărierul pretinde a i se fi făcut o daună de peste 2000 lei și are intențiunea a intenta Statului proces în daune. Ciocnire și detaliare.— New York, 21 Septembre. — O ciocnire s’a produs între 2 trenuri pe linia Pittsburg-Fort Wayne (Ohio); sunt 9 morți și 5 răniți ; nu s’au găsit 5 călători. Lângă Osage City (Kansas) tâlharii au făcut să deralieze trenul; sunt 5 morți și mulți răniți în mod grav. Incendiu.—Luni după amiazi, pe la orele 4 un incendiu s’a declarat în DIN TOATA LUMEA ■ Congresul orientalist. Luni s’a închis congresul orientaliștilor de la Londra după ce a votat crearea unui institut internațional al orientaliștilor. Viitorul congres se va ține la Geneva în 1894. * " ■ Gladstone la Liverpool. Liberalii din Liverpool au decis să ceară consiliului comitatului dreptul de burghezie în favoarea lui Gladstone, deși majoritatea alegătorilor acestui oraș sunt conservatori. ................ Un proces părăsit. Corespondentul din Londra al ziarului L'Indep. helge telegrafiază că d. Armstrong, soțul d-nei Melba, celebra cântăreață, părăsește acțiunea de divorț intentată în contra soției sale și a tînărului duce d’Orléans. El își retrage acuzațiunile sale și consimte numai la o simplă separație. ■ ■ [UNK] Fortificațiile Dardanelelor. Generalul belgian Brialmont, care a fost chemat la Constantinopol de către Sultanul, a declarat necesar de a se reface fortificațiile Dardanelelor și ale Bosforului, la intrarea în Marea Neagră. ------- Moartea umul veteran. La Scutari în Asia a murit mareșalul Mehemet-Namuk-Pașa, decanul mareșalilor otomani, în vârstă de 110 ani. El a fost ambasador la Petersburg și a avut mai multe importante misiuni diplomatice. Decedatul veteran a avut fericirea să vază pe unul din fiii săi mareșal o dată cu el. ------------------------------------------- FELURIMI Primar velociped.— Biblioteca națională din Paris posedă o estampă de primul velociped; ea datează din timpul Directoratului. Velocipedul se numea atunci cebrifer sau draisienne după numele inventatorului, baronul Dras de Laverdon. El se compunea din două roți de diametru egal legate intre dănsele prin o traversă de lemn pe care ședea alergătorul. Acesta da impulziunea vehiculă lovind pământul alternativ cu picioarele. Invențiunea roatei a treia și a pedalelor nu datează decât de la H65 și e datorită unui lăcătuș parizian numit Michaux. Lefurile profesorilor universitari în străinătate.—In Scoția, la universitatea l’Emmbourg, profesorul de chimie are 80.000 franci pe an; profesorul de anatomie 75.000 fr.; profesorul de medicină 65.000 fr.; profesorii de istorie naturală și de patologie câte 60.000 fr fiecare; profesorul de botanică 55.000 fr. La universitatea din Glascow, un profesor de anatomie are 55.000 fr. pe an. La universitatea de Oxford sunt 454 profesori cari prin mesc lefei în total în sumă de 4 milioane de franci pe an, ceia ce în termen mijlociu 9.500 fr. de fiecare profesor. La Cambridge sunt 483 profesori și o leafă anuală totală de 3.300.000 franci. La colegiul din Trinity, la Dublin, un budget de 800.000 fr. e afectat la 59 profesori. LITERE — ARTE — SCIINȚE Congres literar.— Ni se telegrafiază, cu data de 19 Septembre din Milan . La ședința congresului literar s’a citit o scrisoare a d-lui Ratazzi, care mulțumește în numele Regelui și a Reginei pentru omagiile adresate Majestăților lor de congres și care face urări pentru pacea și pentru înfrățirea popoarelor (aplause). Congresul a adoptat o ordine de zi care zice că alienarea unei opere de artă nu implică și alienarea dreptului de reproducere. Un nou satelit al lui Jupiter. Din New York se telegrafiază că profesorul Bernant, de la observatorul din Hamilton, a descoperit un al 5-lea satelit al lui Jupiter. ȘTIRI MĂRUNTE Regimentele de artilerie din Capitală vor merge, la 20 ale acestei luni, la Slobozia spre a face exerciții de tir în timp de o săptămână. D. I. Capeleanu, directorul prefecturei județului Mehedinți, este însărcinat a gera afacerile acelei prefecturi până la întoarcerea titularului din concediu. Consiliile județene sunt convocate in sesiune extraordinară pe ziua de 15 Octombrie. Decretul va apare peste câteva zile in Monitorul oficial. S’au disolvat consiliile comunelor rurale Oboga (Romanați) și Garacaliu (Tulcea).