Timpul, ianuarie 1893 (nr. 1-23)
1893-01-13 / nr. 8
ANUL AL CINCISPREZECELEA.~ No. 8 EDIȚIA A TREIA ABONAMENTELE Indră pe un an..........................40 lei „ pe 6 lunî ......................................20 leî * pe 3 luni......................................10 leî Pentru streinfitate, un an..........................50 lei Redacția și Administrația 23. STRADA DOAMNEI. 23 — Un exemplar 15 Bani IAR CLERUL Este totdeauna un lucru îmbucurător să vezi o chestiune tratată cu competență, chiar atunci când nu poți să subscrii la toate concluziunile autorului. Acesta a fost gândul pe care ai suggerat cetirea broșurei unui prept, după ce atâta ne amărîse săracii cu duhul de la Voința Națională, cari nici până acum n’au înțeles ce e un preot supranumerar, ce este o greșeală spirituală și ce este o greșeală disciplinară, și cari tot îndrumă laicizarea clerului pe toate glasurile. Preotul se ocupă de câte și treie punctele care domină noua reformă. fi Ca să dovedască că modul de urnire al preoților propus de ministru al cultelor nu este numai arte canonic, dar și obicinuit în alte State, preotul invoacă autoritatea Sf. Părinți, nuvela 123 a lui Justinian, exemplul a ceea ce se petrece în Transilvania și mai ales exemplul Bucovinei. Din toate aceste rezultă că dreptul canonic pozitiv este că numirea preotului o are acela care -l plătește și că prin urmare societatea civilă română care, luând asupra ei sarcina de a plăti pe preot, se mulțumește numai cu alegerea dintre trei candidați ai episcopului, este departe de a ura cu stricteță de drepturile ei. Inspirându-se de un exemplu celebru (lăsăm pe Voința Națională, să ghicească), preotul citează : «Stă în esența religiunei ca învățătura sa să fie predicată, dar nu stă în esența religiunei ca învățătura sa să fie propovăduită de cutare sau cutare predicator. Trecând la chestiunea tribunalului disciplinar și care, după noi, este condițiunea sine qua non a oricărei participări a resurselor publice pentru întreținerea clerului mirean, preotul cu drept, cuvănt se adresează astfel răsvrătiților: «Numai pe acei ce ar voi să comită vinovății îi privesc măsurile disciplinare din acest proiect, o lege fără sancțiune este un nonsens. Acum întrebăm pe preoții adversari proiectului, ați fost mulțumiți sau ba cu modul de administrație bisericească de până acum? Dacă ați vrea să fiți consecinți cu voi înșivă, ar trebui să răspundeți, nu. Căci ce însemnați acele tirade lungi din gazetele voastre că biserica este în letargie . • • • • » ♦ « Nu dați lumei prilej a vă numi gazetari de contrabandă, căci în definitiv ce voiați prin acele serii de articole din Voința Bisericei Române, cum că starea actuală de lucruri a ajuns de nesuferit ? Această stare era un rezultat al legilor bisericești în ființă, după care clerul este sub autoritatea legală a episcopului». Trecând la chestia materială, preotul dovedește cu cifre că lefurile dinroiectul de lege sunt cu mult mai une decât cele din alte țări, deși cu drept cuvănt preotul arată cândi este vorba de un început și că nimic nu va împedica sporirea acestor lefuri în viitor. Intr’adevăr preoții in Franța au leafă între 83 lei pe lună și 125 lei pe lună; preotul evangelic din București are 275 lei pe lună cu condițiune însă de a fi și profesor gratuit și de a nu primi nimic de la fideli, veniturile epitrahilului fiind ale bisericei, iar nu ale lui. Preoții din Grecia, Serbia, Bulgaria și cea mai mare parte a Rusiei nu primesc nimic. Cei din Bucovina la început au primit 300 fiorini pe an, cu condiție însă să aibă studii superioare teologice. Astăzi, după 55 ani aproape, preoții din Bucovina au ajuns să aibă 161 lei pe lună, cu condiție însă să fie licențiați în teologie și să fi funcționat mai mulți ani ca preot ajutător cu 53 lei pe lună leafă. In Bucovina cântăreții la început au avut 172 lei pe an și acum de abia au ajuns la 430 lei pe an. In Transilvania, unde este un cler așa de distins, plata este gradată după studiile preotului, și nu studiile facultății de teologie, pe care toți sunt datori să le facă, ci studiile liceale anterioare. Cu toate aceste și ținând în socoteală și veniturile epitrahilului, preotul cel mai bine plătit din toată Transilvania are 144 lei pe lună, cei mai mulți însă nu au nici pe jumătate din această sumă, o mare parte nu au decât vr’o 40 lei pe lună și sunt parohi cari nu au decât 30 fiorini pe an. Comparând aceste lefuri cu cele propuse de d. ministru al cultelor și care, adăugând veniturile epitrahilului, se urcă la lefuri de peste 300 lei pe lună în orașe și peste 200 lei în sate, autorul broșurei este în drept să zică că începutul ce se face este un început serios. De aceea și opinia publică cea adevărată nu s’a tulburat și nu se tulbură de declamațiile interesate ale câtor-va preoți, cari ar voi lefuri grase și disciplină puțină, și nici de dragostea neașteptată pentru interesele clerului nostru care a prins așa de la spartul târgului pe partidul liberal-național. TELEGRAME Criza egipteană Londra, 23 Ianuarie. Oficială. Guvernul e hotârît să sporească într’o mică proporțiune garnizoana engleză din Egipt. Aceasta hotărîre este o urmare a întâmplărilor recente, care amenință siguranța publică și reformele anunțate. Agenția Reuter află din Cair că, cu toată liniștirea generală ce a urmat după înțelegerea dintre Kedivul și d-na Cromer, lumea începe să se îngrijască de viitor. Atitudinea Kedivului, sprijinită de manifestațiunile populare, purtarea sa la moschee și la operă, sporesc temerile Europenilor. Băncile engleze își consideră pozițiunea ca sdruncinată. Paris, 23 Ianuarie. Agenția Havas află din Cair că Sultanul a feclestat pe Kedivul și i-a anunțat trimiterea unui dar de șase cai. împăcarea regelui Milan cu regina Natalia Belgrad, 23 Ianuarie. Regele a vizitat pe mitropolitul Mihail. In genere se consideră această vizită ca stând în legătură cu împăcarea părinților regelui. Timpul uniform în Germania Berlin, 23 Ianuarie. Reichstagul a votat cu o mare majoritate proiectul pentru introducerea timpului uniform. Suspendare de plăți Roma, 23 Ianuarie. Banca Guerrini și Cie și-a suspendat plățile, dar activul este de 6 milioane, pe când pasivul e de 4. Imigrația in America Washington, 23 Ianuarie. Camera a discutat legea relativă la imigrațiune ; amendamentul în privința supunerii proveniențelor Europei unei carantine a fost respins. POLITICA Camerile vor începe îndată lucrările lor cu cercetarea legilor importante pregătite in secțiuni în prima parte a sesiunei ordinare. Pe când Adunarea deputaților va discuta legea instrucțiunei și aceea a clerului, Senatul va lua în desbatere legile administrative. înființarea jandarmeriei va aduce neprețuite servicii populațiunei noastre rurale și atât județul cât și comuna vor dobândi administrațiuni mai capabile în urma legilor ce s’au întocmit și care vor însemna un progres însemnat asupra stării actuale Aceste legi țin seamă de experiența ce s’a făcut timp de șase ani cu legea comunală ce avem azi și experiența d-lui Catargiu în materie administrativă e o chezășie sigură de spiritul practic care a prezidat la elaborarea acestor legi. înainte chiar de a începe în Parlament discuțiunea acestor însemnate proiecte de legi, noi le vom analiza aci, în mod amănunțit, spre a-și putea da seamă țara de însemnătatea progresului ce se săvârșește prin reformele administrative proiectate-------- MI ■ 111 | |-~—--------------------------------------------- DUPÉ JJJITURA Ușierul E omul cel mai important și cel mai inamovibil din ministere. Guvernele cad, funcționarii superiori sunt destituiți, mutați, chemați în alte funcțiuni la sfânta Așteaptă; ușierul stă neclintit la postul său. Schimbările ministeriale departe de a-l tulbura și neliniști, îl mulțumesc, căci are să zică mereu câteva luni: «iții, la mai mare!» tuturor prefecților, directorilor de prefectură și altor funcționari mari vor înlocui pe cei ce se duc. Dacă ar putea să meargă treaba după pofta inimnea ușierului, guvernele ar trebui schimbate de două ori pe an ,,cel puțin. Când aude pe directorul ministerului zicându’î : «Trimite să vie popa», ușierul tresare de bucurie, căci înțelege că e vorba de o depunere de jurământ, prin urmare de un bacșiș. Om foarte discret, el cunoaște toate secretele departamentului său și de câte ori vorbește despre minister zice : „Noi! .... Noi am dat ordin prefecturilor să facă cutare lucru.... Nu putem să primim pe nimeni astăzi.... Am scris la Dorohoiu să respingă mai curând, etc, etc.» Ușierul cunoaște pe fiecare după mutra sa, dacă a venit la minister ca să ceară slujbă sau are ceva particular de vorbit cu d-nul ministru. Amatorilor de slujba le răspunde imediat : «Să poftiți Marți de la 9—10 când e zi de audiență !» Celorlalți le cere carta de vizită. In toate cazurile, de câte ori cineva eae din cabinetul ministrului și are aerul, mulțumit, ușierul îi ajută să-și pue paltonul, ii zice «să trăiți», apoi rămâne câteva secunde cu mâna întinsă și rare ori o închide goală. Adesea ușierul dă consultațiuni celor ce solicită audiențe; ascultă pricinele lor, îi învață cum să procedeze, ba le face chiar el petițiile, li dă la rezoluție, le înregistrează la intrare și eșire, apoi le dă în mâna reclamantului adăugându-i: «Acum, băele, poți să te duci acasă liniștit. Treaba d-tale e ca și isprăvită, am dat noi ordin la prefectură !» — Să-ți dea Dumnezeu sănătate, d-nulor respunde sărmanul petiționar, convins că și-a găsit dreptate. Ușierul are câțiva protejați chiar prin clasele mai sus puse. Pe aceștia ei îi învață la ce oră punct să vie, cum să se așeze la capul scărei, pentru ca sa se întâlnească nas în nas cu d. ministru când vine la cancelarie. Semne particulare. 1. Ușierul e alegator in colegiul I-II. E proprietar îai Radu- Vodă sau pe Șoseaua Bonaparte.. 2. Ușierul face avans pe beafă copiștilor, cu dobânda ceva mai eftin decât la evreiu, unde li s’a prîdns creditul ducând cu legea Grădișteanu. Colciliunii . Statistica învățământului primar După ce a stabilit cifrele primordiale ce i erau trebuincioase pentru alcătuirea statisticei învățământului primar, d. Fr. Damă, în lucrarea ce o studiăm aici, consacră întreagă partea a doua școalelor primare urbane și rurale. D-sa constată mai intens că, de la 1885, nu s’au publicat decât trei lucrări statistice privitoare la învățământul prrimar : statistica din 1885—86 a d-lor inspectori școlari V. Palladi și St. Mihailescu, acea 1 MERCURI Ulii FA.MARI, i.M din 1888—89 și acea din 1891, publicată sub ministerul d-lui Poni și care este privitoare mai ales la numărul elevilor în vârstă de școală și la localurile școlare. Examinând toate aceste statistice, zice d. Fr. Damă în raportul său, de la cea d’inté la privire un fapt te iubește, adică deosebirea ce există intre cifrele fundamentale. Numărul copiilor în vârstă de școală și acela al Înscrișilor variază de la una la alta, nu într’un mod regulat care ar dovedi o sporire normală, ci într’un mod brusc, când in plus, când in minus, in cât este evident că, sporirea sau descreșterea nu poate să provină decât dintr’o greșală. Greșala de căpetenie se datorește acestui fapt că ministerul, neavând un servici statistic organizat, aceste trei lucrări s’au alcătuit din trei isvoare deosebite. In 1886 s’au consultat cu de amănuntul datele revizorilor școlari, in 1889 s’au admis ca bune cifrele trimise de revizori fără a le prea controla, iar în 1891 s’au răsfoit până și registrele stărei civile. A fost o mare nenorocire că s'au desființat în mare parte biurourile statistice ce existau pe lângă fiecare minister. Mai intâiü nu s-au mai putut culege și publica regulat datele statistice ale fiecărui departament, astfel încât azi există lacune ce nu se mai pot împlini. Al douilea, neregularitatea în culegerea și în publicarea datelor statistice are de efect că cei, cari sunt însărcinați cu această grijă, se culeg fără scrupulozitate, zicânduse că 'și perd timpul în zadar, și nu se formează un personaj apt pentru asemenea lucrări. Se vede că guvernul actual a recunoscut nevoia de a se face statistica țărei într’un mod serios. Lucrările care s’au publicat de curând atât la ministerul de domenii cât și la ministerul instrucțiunei publice ne sunt o dovadă despre aceasta. Dar tebuie ca serviciile să fie bine organizate pentru ca ele sa dea rezultate spornice. . Astăzi în ființă, mâine desființat serviciul statistic al ministerului instrucțiunei publice nu a putut da decât rezultatele ce se constată acum : câteva lucrări personale eșite din sorginți deosebite și a căror exactitate a atârnat de scrupulozitatea unor revizori cari erau puțini la număr și foarte des schimbați. D. Damé se plânge că există în respunsurile ce se dau deosebiri ce provin dintre greșită interpretare a întrebărilor puse. Spre pildă, în formulare se cere numărul elevilor înscriși, prezenți la examen și promovați într’o anume școală Revizorul respunde: S’au înscris 70 școlari, s’au prezintat la examen 121 și s’au promovat 85. Este vădit că din 70 școlari înscriși nu s’au putut prezintă 121, nici că s’au putut promova 85. Trebuie să fie o greșeală la numărul înscrișilor. Este o greșeală și nu este. In adevăr, s’au înscris 70 școlari la începutul anului, dar acestui număr de școlari trebuia să se adauge și numărul elevilor înscriși în anii precedenți și cari tot urmează cursurile școalei. Făcându-se această rectificare se vede că înscrișii erau peste tot 137, din cari s’au prezintat la examen 121 și s’au promovat 85. întrebarea a fost reüpusă ; de aceea respunsurile nu se potrivesc cu adevărul, cu toate că cifrele trimise sunt în sine exacte. Aflăm că d. Damă, în scop de a publica anul viitor un studiu complect asupra învățământului primar, a modificat cu totul formularele ce se întrebuința fi mai înainte pentru culegerea datelor statistice și a introdus niște foi lunare care vor permite de a urma, lună cu lună, starea scoarțelor noastre. Este o lucrare enormă căci e vorba de despuiarea a peste 30.000 buletime încărcate cu date diferite. Dar, dacă se va duce această lucrare la un bun sfârșit vom avea cel puțin o icoană fidelă a învățământului primar. Noul șef al serviciului statistic al ministerului cultelor ne previne, în raportul s,éu că lucrarea sa actuală nu este decât’un început, căci o mulțime de date interesante ’i-au lipsit. Până acum nimeni nu s’a ocupat de școalele private. Statistica lor nu s’a făcut chiar în mod sumar. Nu se știa nici numărul acelor școale care erau autorizate. Aceasta explică, zice d. Damă, deosebirea, cu totul anormală ce se observă între cifra copiilor in verstă de școală și aceea a elevilor înscriși in școalele urbane. ■ D. Damă promite că in curând va publica datele privitoare la școalele private, date adunate pentru prima oară. Luăm act de această promisiune și comptând pe hărnicia aceluia, care ne-o face, putem spera că va fi pe deplin ținută. Până atunci, înregistrând rezultatele școalelor primare, știm că ele nu privesc decât școalele publice. NOIURI și INSERȚII: Utere petit peg. IV..................... 0,40 .................. „NI......................1,50 „ NI ....... . 2,5« anmnenurile se primesc la Agenția Havat, 8 Place de la Bourse Redacția și Administrația — 23, ST ItADA DOAMNEÎ, 23 — Un exemplar 15 Bani VI învățământul primar urban Avem 362 școale primare urbane, 190 de băeți și mixte și 172 de fete, adică o școală la 3.000 locuitori. Cursurile sunt predate de 1.216 institutori, din cari 655 institutori și 561 institutoare. Numărul copiilor în vârstă de școală este de 105,196, din care: Băețî . . . . . . 54.130 Fete.........................51.0615 Numărul elevilor înscriși a fost în anul 1891—92 : Băețî ..................................37.378 Fete.........................22.109 Din care s’au prezentat la examen : Bieți ....... 30.955 Fete........................18.303 Aceste rezultate sunt puțin satisfiestoare, dar, precum am zis mai sus, ele ar fi cu totul modificate dacă s’ar cunoaște numeral elevilor din școalele private. Ca dovadă putem constata în statistica d-lui Damié că, pentru numărul elevilor înscriși, județele care țin primul rang nu sunt Ilfov, Iași Covurlui, Prahova sau Brăila, ci Olt, Ialomița și Gorj. Nu este evident că în Târgu-Jiu, în Călărași și în Slatina, mai toți copiii merg la școală publică, pe când în centrurile mari un număr însemnat de copii se duc la școalele private ? Să așteptăm clar datele ce ne sunt făgăduite și să trecem la învățământul primar rural, unde rezultatele nu sunt contrariate prin nimic. Au absolvit 4 clase : Băeți......................... . 3.886 Fete 1.812 DIN FRANȚA , (prin fir telegrafic) Afacerea Panama chestiune internațională. — Ambasadorii calomniați. —• Exprimare de regrete. — Informațiile străine.—Continuarea anchetei. Berlin, 23 Ianuarie, Norddeutsche Zeitung, vorbind de ideia emisii de Gazeta de Colonia ca ambasadorii puterilor si aștepte afară din Paris ca presa franceză să’și lase obiceiul de a calomnia pe reprezentanții străini, zice cil până acum nu s’a pronunțat nici o calomnie in contra d-lui de Muenster, dar Germania se declară solidară in toate demersurile ce ar face marile puteri în acest sens. Viena, 23 Ianuarie. O scrisoare din Berlin, publicată de Politische Correspondens, zice că oarecare momente s’au ivit fără de veste în afacerea Panama, care îi dau o semnificațiune, pentru a zice astfel, internațională. Poate cut se va discuta chestiunea de a se ști dacă, in interesul relațiunilor amicale dorite între puteri și Franța, nu ar trebui să se trimeați în viitor la Paris funcționari cari să reprezinte numai guvernele respective, fără a reprezintă in același timp și pe Suverani. Viena, 23 Ianuarie. Fremdenblatt declară că convorbirile d-lui Davolle cu contele Hoyos par a voi să precizeze mai mult atitudinea guvernului francez in fața insinuațiunilor presei franceze, chiar guvernamentală, că tripla alianța ar încerca să tragă vr’un profit din afacerea Panama. Ar fi bine ca guvernul francez să i se opune în mod riral energic și mai sincer acestor calomnii, ce se știe bine că sunt numai invențiuni. Paris, 23 Ianuarie. In vizita ce a făcut-o ieri d-lui de Muenster, d-l Develle ’i-a exprimat regretele sale pntru calomniile presei franceze in contra celorlalți reprezentanți ai triplei alianțe, Paris, 23 Ianuarie. Le Tempsiice relativ la insinuațiunile câtorva ziare că acuzațiile publicate in contra d-lui de Mohrenheim ar fi foat inspirate de reprezentanții triplei alianțe, că d-nal Dervelle ar fi declarat ambasadorului, contelui I Hoyos, că, față cu regimul cunoscut al presei franceze, asemenea instnuațiuni fac re»sponsibili numai pe autorii lor. Paris, 23 Ianuarie. I D-nul Flourens va cere mâne Camerii să I transforme in interpelare chestiunea d-lui I Millevoye in privința funcționării în Franța I a serviciilor de informațiuni conduse de II straine. Comisiunea de anchetă a ascultat, în urma cererii sale, pe d-nul Gémenceau, care I s’a silit să arate că d-nul Stephane a fa’și- I ficat adevărul in ceea ce-l privește și că ar fi complice intr-o uneltire in contra lut.