Timpul, ianuarie 1893 (nr. 1-23)

1893-01-13 / nr. 8

ANUL AL CINCI­SPRE­ZECELEA.~­ No. 8 E­DIȚIA A TREIA ABONAMENTELE In­d­ră pe un an..........................40 lei „ pe 6 lunî ......................................20 leî * pe 3 luni......................................10 leî Pentru streinfitate, un an..........................50 lei Redacția și Administrația 23. STRADA DOAMNEI. 23 — Un exemplar 15 Bani IAR CLERUL Este tot­deauna un lucru îmbu­curător să vezi o chestiune tratată cu competență, chiar atunci când nu poți să subscrii la toate con­cl­uziunile autorului. Acesta a fost gândul pe care ai suggerat cetirea broșurei unui pr­ept, după ce atâta ne amărîse săra­cii cu duhul de la Voința Națională, cari nici până acum n’au înțeles ce e un preot supranumerar, ce este o greșeală spirituală și ce este o greșeală disciplinară, și cari tot îndrumă laicizarea clerului pe toate glasurile. Preotul se ocupă de câte­ și treie punctele care domină noua re­formă. fi Ca să dove­dască că modul de urnire al preoților propus de m­­inistru al cultelor nu este numai arte canonic, dar și obicinuit în alte State, preotul invoacă autori­tatea Sf. Părinți, nuvela 123 a lui Justinian, exemplul a ceea ce se petrece în Transilvania și mai ales exemplul Bucovinei. Din toate a­­ceste rezultă că dreptul canonic pozitiv este că numirea preotului o are acela care -l plătește și că prin urmare societatea civilă ro­mână care, luând asupra ei sar­cina de a plăti pe preot, se mul­țumește numai cu alegerea dintre trei candidați ai episcopului, este departe de a ura cu stricteță de drepturile ei. Inspirându-se de un exemplu celebru (lăsăm pe Voința Națională, să ghicească), preotul ci­tează : «Stă în esența religiunei ca învățătura sa să fie predicată, dar nu stă în esența religiunei ca în­vățătura sa să fie propovăduită de cutare sau cutare predicator. Trecând la chestiunea tribuna­lului disciplinar și care, după noi, este condițiunea sine qua non a ori­cărei participări a resurselor publice pentru întreținerea clerului mirean, preotul cu drept, cuvănt se adresează ast­­fel răsvrătiților: «Numai pe acei ce ar voi să co­mită vinovății îi privesc măsurile disciplinare din acest proiect, o lege fără sancțiune este un nonsens. Acum întrebăm pe preoții adver­sari proiectului, ați fost mulțumiți sau ba cu modul de administrație bisericească de până acum? Dacă ați vrea să fiți consecinți cu voi înși­vă, ar trebui să răspundeți, nu. Căci ce însemnați acele tirade lungi din gazetele voastre că biserica este în letargie . • • • • » ♦ « Nu dați lumei prilej a vă numi ga­zetari de contra­bandă, căci în de­finitiv ce voiați prin acele serii de articole din Voința Bisericei Ro­mâne, cum că starea actuală de lucruri a ajuns de nesuferit ? A­­ceastă stare era un rezultat al le­gilor bisericești în ființă, după care clerul este sub autoritatea legală a episcopului». Trecând la chestia materială, preo­tul dovedește cu cifre că lefurile din­roiectul de lege sunt cu mult mai une de­cât cele din alte țări, deși cu drept cuvănt preotul arată câ­ndi este vorba de un început și că nimic n­u va împedica sporirea aces­tor lefuri în viitor. Intr’adevăr preoții in Franța au leafă între 83 lei pe lună și 125 lei pe lună; preotul evangelic din București are 275 lei pe lună cu condițiune însă de a fi și profesor gratuit și de a nu primi nimic de la fideli, veniturile epitrahilului fiind ale bisericei, iar nu ale lui. Preoții din Grecia, Ser­bia, Bulgaria și cea mai mare parte a Rusiei nu primesc nimic. Cei din­­ Bucovina la început au primit 300­­ fiorini pe an, cu condiție însă să aibă studii superioare teologice. As­tăzi, după 55 ani aproape, preoții din Bucovina au ajuns să aibă 161 lei pe lună, cu condiție însă să fie licențiați în teologie și să fi func­ționat mai mulți ani ca preot aju­tător cu 53 lei pe lună leafă. In Bucovina cântăreții la început au avut 172 lei pe an și acum de abia au ajuns la 430 lei pe an. In Transilvania, unde este un cler așa de distins, plata este gra­dată după studiile preotului, și nu studiile facultății de teologie, pe care toți sunt datori să le facă, ci studiile liceale anterioare. Cu toate aceste și ținând în socoteală și ve­niturile epitrahilului, preotul cel mai bine plătit din toată Transilvania are 144 lei pe lună, cei mai mulți însă nu au nici pe jumătate din această sumă, o mare parte nu au de­cât vr’o 40 lei pe lună și sunt parohi cari nu au de­cât 30 fiorini pe an. Comparând aceste lefuri cu cele propuse de d. ministru al cultelor și care, adăugând veniturile epi­trahilului, se urcă la lefuri de peste 300 lei pe lună în orașe și peste 200 lei în sate, autorul broșurei este în drept să zică că începutul ce se face este un început serios. De aceea și opinia publică cea adevărată nu s’a tulburat și nu se tulbură de declamațiile interesate ale câtor-va preoți, cari ar voi le­furi grase și disciplină puțină, și nici de dragostea neașteptată pen­tru interesele clerului nostru care a prins așa de la spartul târgului pe partidul liberal-național. TELEGRAME Criza egipteană Londra, 23 Ianuarie. Oficială. Guvernul e hotârît să sporească într’o mică proporțiune garnizoana engleză din Egipt. Aceasta hotărîre este o urmare­ a întâmplărilor recente, care amenință sigu­ranța publică și reformele anunțate. Agenția Reuter află din Cair că, cu toată liniștirea generală ce a urm­at după înțele­gerea dintre Kedivul și d-na Cromer, lu­mea începe să se îngrijască de viitor. Ati­tudinea Kedivului, sprijinită de manifesta­­țiunile populare, purtarea sa la moschee și la operă, sporesc temerile Europenilor. Băn­cile engleze își consideră pozițiunea ca sdrun­­cinată. Paris, 23 Ianuarie. Agenția Havas află din Cair că Sultanul a feclestat pe Kedivul și i-a anunțat trimi­terea unui dar de ș­ase cai. împăcarea regelui Milan cu regina Natalia Belgrad, 23 Ianuarie. Regele a vizitat pe mitropolitul Mihail. In genere se consideră această vizită ca stând în legătură cu împăcarea părinților regelui. Timpul uniform în Germania Berlin, 23 Ianuarie. Reichstagul a votat cu o m­are majoritate proiectul pentru introducerea timpului uni­form. Suspendare de plăți Roma, 23 Ianuarie. Banca Guerrini și C­ie și-a suspendat plă­țile, dar activul este de 6 milioane, pe când pasivul e de 4. Imigrația in America Washington, 23 Ianuarie. Camera a discutat legea relativă la imi­­grațiune ; amendamentul în privința supu­nerii proveniențelor Europei unei carantine a fost respins. POLITICA Camerile vor începe îndată lu­crările lor cu cercetarea legilor importante pregătite in secțiuni în prima parte a sesiunei or­dinare. Pe când Adunarea deputaților va discuta legea instrucțiunei și aceea a clerului, Senatul va lua în desbatere legile administrative. înființarea jandarmeriei va a­­duce neprețuite servicii popula­țiunei noastre rurale și atât ju­dețul cât și comuna vor dobândi administrațiuni mai capabile în urma legilor ce s’au întocmit și care vor însemna un progres în­semnat asupra stării actuale­ A­­ceste legi țin seamă de experi­ența ce s’a făcut timp de șase ani cu legea comunală ce avem azi și experiența d-lui Catargiu în materie administrativă e o chezășie sigură de spiritul prac­tic care a prezidat la elaborarea acestor legi. înainte chiar de a începe în Parlament discuțiunea acestor în­semnate proiecte de legi, noi le vom analiza aci, în mod amă­nunțit, spre a-și putea da seamă țara de însemnătatea progresului ce se săvârșește prin reformele administrative proiectate­--------­ MI ■ 111 | |-~—---------------------------------------------­ DUPÉ JJJITURA­ U­ș­ierul E omul cel mai important și cel mai inamovibil din ministere. Guvernele cad, funcționarii superiori sunt destituiți, mutați, chemați în alte funcțiuni la­ sfânta Așteaptă; ușierul stă neclintit la postul său. Schimbările ministeriale departe de a-l tulbura și neliniști, îl mulțumesc, căci are să zică mereu câte­va luni: «iții, la mai mare!» tuturor prefecților, directori­lor de prefectură și altor funcționari mari vor înlocui pe cei ce se duc. Dacă ar putea să meargă treaba după pofta inimnea ușierului,­ guvernele ar tre­­bui schimbate de două ori pe an ,,cel puțin. Când aude pe directorul ministerului zicându’î : «Trimite să vie popa», ușie­rul tresare de bucurie, căci înțelege că e vorba de o depunere de jurământ, prin urmare de un bacșiș. Om foarte discret, el cunoaște toate secretele departamentului său și de câte ori vorbește despre minister zice : „Noi! .... Noi am dat ordin prefecturilor să facă cutare lucru.... Nu putem să primim pe nimeni astă­zi.... Am scris la Dorohoiu să respingă mai curând, etc, etc.» Ușierul cunoaște pe fie­care după mu­tra sa, dacă a venit la minister ca să ceară slujbă sau are ceva particular de vorbit cu d-nul ministru. Amatorilor de slujba le răspunde imediat : «Să poftiți Marți de la 9—10 când e zi de audiență !» Celor­l­alți le cere carta de vizită. In toate cazurile, de câte­ ori cineva eae din cabinetul ministrului și are aerul, mulțumit, ușierul îi ajută să-și pue pal­tonul, ii zice «să trăiți», apoi rămâne câte­va secunde cu mâna întinsă și rare o­ri o închide goală. Adesea ușierul dă consultațiuni celor ce solicită audiențe; ascultă p­ricinele lor, îi învață cum să procedeze, ba le face chiar el petițiile, li dă la rezoluție, le înregistrează la intrare și eșire, apoi le dă în m­âna reclamantului adăugându-i: «Acum, băel­e, poți să te duci acasă liniștit. Treaba d-tale e ca și isprăvită, am dat noi or­din la prefectură !» —­ Să-ți dea Dumnezeu­ sănătate, d-nulor respunde sărmanul petiționar, convins că și-a găsit dreptate. Ușierul are câți­va protejați chiar prin clasele mai sus puse. Pe aceștia ei îi învață la ce oră punct să vie, cum să se așeze la capul scărei, pentru ca sa se întâlnească nas în nas cu d. ministru când vine la cancelarie. Semne particulare. 1. Ușierul e alega­­tor in colegiul I-II. E proprietar îai Radu- Vodă sau pe Șoseaua Bonaparte.. 2. Ușierul face avan­s pe beafă copiști­lor, cu dobânda ceva mai eftin de­cât la evreiu, unde li s’a prîd­n­s creditul du­când cu legea Grădișteanu. Colcil­iunii . Statistica învățământului primar După ce a stabilit cifrele primordiale ce i erau trebuincioase pentru alcătuirea statisticei învățământului primar, d. Fr. Damă, în lucrarea ce o studiăm aici, con­sacră întreagă partea a doua școalelor pri­mare urbane și rurale. D-sa constată mai intens că, de la 1885, nu s’au publicat de­cât trei lucrări sta­tistice privitoare la învățământul prrimar : statistica din 1885—86 a d-lor inspectori școlari V. Palladi și St. Mihail­escu, acea 1 MERCURI Ulii FA.M­ARI,­ i.M din 1888—89 și acea din 1891, publicată sub ministerul d-lui Poni și care este pri­vitoare mai ales la numărul elevilor în vârstă de școală și la localurile școlare. Examinând toate aceste statistice, zice d. Fr. Damă în raportul său, de la cea d’inté la privire un fapt te iubește, adică deosebirea ce există intre cifrele fundamentale. Numă­rul copiilor în vârstă de școală și acela al Înscrișilor variază de la una la alta, nu în­­tr’un mod regulat care ar dovedi o sporire normală, ci într’un mod brusc, când in plus, când in minus, in cât este evident că, spori­rea sau descreșterea nu poate să provină de­cât dintr’o greșală. Greșala de căpetenie se datorește acestui fapt că ministerul, ne­având un servici­­ sta­tistic organizat, aceste trei lucrări s’au al­cătuit din trei isvoare deosebite. In 1886 s’au consultat cu de amănuntul datele revizorilor școlari, in 1889 s’au admis­ ca bune cifrele trimise de revizori fără a­ le prea controla, iar în 1891 s’au răsfoit­ până și registrele stărei civile. A fost o mare nenorocire că s'au des­ființat în mare parte biurourile statistice ce existau pe lângă fie­care minister. Mai intâiü nu s-au mai putut culege și publica regulat datele statistice ale fie­cărui departament, astf­el în­cât azi e­­xistă lacune ce nu se mai pot împlini. Al douilea, neregularitatea în culegerea și în publicarea datelor statistice are de efect că cei, cari sunt însărcinați cu a­­ceastă grijă, se culeg fără scrupulozitate, zicându­se că 'și perd timpul în zadar, și nu se formează un personaj apt pentru asemenea lucrări. Se vede că guvernul actual a recunos­cut nevoia de a se face statistica țărei în­­tr’un mod serios. Lucrările care s’au pu­blicat de curând atât la ministerul de do­menii cât și la mi­nisterul instrucțiunei publice ne sunt o dovadă despre aceasta. Dar t­ebuie ca serviciile să fie bine or­ganizate pentru ca ele sa dea rezultate spornice. . Astă­zi în ființă, mâine desființat ser­viciul statistic al ministerului instrucțiunei publice nu a putut da de­cât rezultatele ce se constată acum : câte­va lucrări personale eșite din sorginți deosebite și a căror exactitate a atârnat de scrupulo­­z­itatea unor revizori cari erau puțini la număr și foarte des schimbați. D. Damé se plânge că există în res­­p­unsurile ce se dau deosebiri ce provin dintre greșită interpretare a întrebărilor puse. Spre pildă, în formulare se cere numărul elevilor înscriși, prezenți la exa­men și promovați într’o anume școală Revizorul respunde: S’au înscris 70 șco­lari, s’au prezintat la examen 121 și s’au promovat 85. Este vădit că din 70 școlari înscriși nu s’au putut prezintă 121, nici că s’au putut promova 85. Trebuie să fie o gre­șeală la numărul înscrișilor. Este o greșeală și nu este. In adevăr, s’au înscris 70 școlari la începutul anu­lui, dar acestui număr de școlari trebuia să se adauge și numărul elevilor înscriși în­ anii precedenți și cari­ tot urmează cursurile școalei. Făcându-se această rec­tificare se vede că înscrișii erau peste tot 137, din cari s’au prezintat la exa­men 121 și s’au promovat 85. întrebarea a fost reü­pusă ; de aceea respunsurile nu se potrivesc cu adevărul, cu toate că cifrele trimise sunt în sine e­xacte. Aflăm că d. Damă, în scop de a pu­blica anul viitor un studiu complect asu­pra învățământului primar, a modificat cu totul formularele ce se întrebuința fi mai înainte pentru culegerea datelor statistice și a introdus niște foi lunare care vor perm­ite de a urma, lună cu lună, starea scoarțelor noastre. Este o lucrare enormă căci e vorba de despuiarea a peste 30.000 buletime încărcate cu date diferite. Dar, dacă se va duce această lucrare la un bun sfârșit­ vom­ avea cel puțin o icoană fidelă a învățământului primar. Noul șef al serviciului statistic al mi­nisterului cultelor ne previne, în raportul s,éu că lucrarea sa actuală nu este de­cât’un început, căci o mulțime de date interesante ’i-au lipsit. Până acum nimeni nu s’a ocupat de școalele private. Statistica lor nu s’a fă­cut chiar în mod sumar. Nu se știa nici numărul acelor școale care erau autori­zate. Aceasta explică, zice d. Damă, de­osebirea, cu totul anormală ce se observă între cifra copiilor in verstă de școală și aceea a elevilor înscriși in școalele ur­bane. ■ D. Damă promite că in curând va pu­blica datele privitoare la școalele private, date adunate pentru prima oară. Luăm act de această promisiune și comptând pe hărnicia aceluia, care ne-o face, putem spera că va fi pe deplin ținută. Până atunci, înregistrând rezultatele școalelor primare, știm că ele nu privesc de­cât școalele publice. NOIURI și INSERȚII: Utere petit peg. IV..................... 0,40 .................. „NI­......................1,50 „ NI ....... . 2,5« anmnenurile se primesc la Agenția Havat, 8 Place de la Bourse Redacția și Administrația — 23, S­T It­A­D­A DOAMNE­Î, 23 — Un exemplar 15 Bani VI învățământul primar urban Avem 362 școale primare urbane, 190 de băeți și mixte și 172 de fete, adică o școală la 3.000 locuitori. Cursurile sunt predate de 1.216 insti­tutori, din cari 655 institutori și 561 in­stitutoare. Numărul copiilor în vârstă de școală este de 105,196, din care: Băețî . . . . . . 54.130 Fete.........................51.0615 Numărul elevilor înscriși a fost în anul 1891—92 : Băețî ..................................37.378 Fete.........................22.109 Din care s’au prezentat la examen : Bieți ....... 30.955­­ Fete........................18.303 Aceste rezultate sunt puțin satisfies­­toare, dar, precum am zis mai sus, ele ar fi cu totul modificate dacă s’ar cu­noaște numeral elevilor din școalele private. Ca dovadă putem constata în statistica d-lui Damié că, pentru numărul elevilor înscriși, județele care țin primul rang nu sunt Ilfov, Iași Covurlui, Prahova sau Brăila, ci Olt, Ialomița și Gorj. Nu este evident că în Târgu-Jiu, în Călărași și în Slatina, mai toți copiii merg la școală publică, pe când în centrurile mari un număr însemnat de copii se duc la școalele private ? Să așteptăm clar datele ce ne sunt fă­găduite și să trecem la învă­țământul pri­mar rural, unde rezultatele nu sunt con­trariate prin nimic. Au absolvit 4 clase : Băeți......................... . 3.886 Fete 1.812 DIN FRANȚA , (prin fir telegrafic) Afacerea Panama chestiune internațio­­nală. — Ambasadorii calomniați. —• Exprimare de regrete. — Infor­mațiile străine.—Continua­rea anchetei. Berlin, 23 Ianuarie, Norddeutsche Zeitung, vorbind de ideia emisii de Gazeta de Colonia ca ambasadorii puterilor si aștepte afară din Paris ca presa franceză să’și lase obiceiul de a calomnia pe reprezentanții străini, zice cil până acum nu s’a pronunțat nici o calomnie in contra d-lui de Muenster, dar Germania se­ declară soli­dară in toate demersurile ce ar face marile puteri în acest sens. Viena, 23 Ianuarie. O scrisoare din Berlin, publicată de Po­litische Correspondens, zice că oare­care momente s’au ivit fără de veste în afacerea Panama, care îi dau o semnificațiune, pen­tru a zice ast­fel, internațională. Poate cut se va discuta chestiunea de a se ști dacă, in interesul relațiunilor amicale dorite între pu­teri și Franța, nu ar trebui să se trimeați­ în viitor la Paris funcționari cari să repre­zinte numai guvernele respective, fără a re­prezintă in același timp și pe Suverani. Viena, 23 Ianuarie. Fremdenblatt declară că convorbirile d-lui Davolle cu contele Hoyos par a voi să pre­cizeze mai mult atitudinea guvernului fran­cez in fața insinuațiunilor presei franceze, chiar guvernamentală, că tripla alianța ar încerca să tragă vr’un profit din afacerea­­ Panama. Ar fi bine ca guvernul francez să i se opune în mod riral energic și mai sincer acestor calomnii, ce se știe bine că sunt nu­mai invențiuni. Paris, 23 Ianuarie.­­ In vizita ce a făcut-o ieri d-lui de Muen­­ster, d-l Develle ’i-a exprimat regretele sale p­ntru calomniile presei franceze in contra celor­l­alți reprezentanți ai triplei alianțe, Paris, 23 Ianuarie. Le Temps­iice relativ la insinuațiunile câtor­va ziare că acuzațiile publicate in con­tra d-lui de Mohrenheim ar fi foat inspirate­­ de reprezentanții triplei alianțe, că d-nal De­­r­velle ar fi declarat ambasadorului, contelui I Hoyos, că, față cu regimul cunoscut al pre­­­­sei franceze, asemenea instnuațiuni fac re»­­s­pons­ibili numai pe autorii lor. Paris, 23 Ianuarie. I D-nul Flourens va cere mâne Camerii să I transforme in interpelare chestiunea d-lui I Millevoye in privința funcționării în Franța I a serviciilor de informațiuni conduse de I­I straine. Comisiunea de anchetă a ascultat, în ur­­­­ma cererii sale, pe d-nul Gémenceau, care I s’a silit să arate că d-nul Stephane a fa’și- I ficat adevărul in ceea ce-l privește și că ar­­ fi complice intr-o uneltire in contra lut.

Next