Timpul, septembrie 1893 (nr. 192-215)
1893-09-11 / nr. 200
ANUL AL CINCISPREZECELEA. — No. 200 EDIȚIA A TREIA SÂMBĂTĂ 11/23 SEPTEMBRE 1893 ABONAMENTELE Un exemplar 15 Bani TIMPUL V />in țară pe un an. ....................................40 lei „ pe 6 luni ....................20 lei „ pe 8 luni............................... . 10 lei Pentru străinătate, in an ......................... 50 lei Redacția și Administrația 23, STRADA DOAMNE Î,23 ANUNCIURI și INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV Reclame ....... III N .0,40 , 1,50 . 2,50 In Paris anunciurile se primesc la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse L . Redacția și Administrația - 23, STRADA DOAMNEI, 23 TJn esemplar 15 Bani Studenții noștri Congresul studenților s’a sfârșit astfel cum ne-am așteptat din partea tinerimei noastre culte și patriotice. Atitudinea demnă și cuminte tot odată a tinerimei universitare a dat o desmințire flagrantă acelora care consideră în genere congresele universitare ca inutile. Sunt în adevăr mulți cari pretind că întrunirile de studenți dau un rezultat aproape nul, atât din punctul de vedere teoretic cât și din cel practic, că din ele nu ese nimic concret, nimic pozitiv. Acel care judecă astfel uită că rezultatul unor asemenea congrese nu trebue privit din punctul de vedere îngust al utilitatei momentane. Studenții întruniți frățește nu sunt chemați a lua deciziuni, nici a vota legi; conferințele lor, oricât de frumoase și de talentate vor fi ele, nu pot avea pretențiunea de a stabili adeveruri științifice sau de a deschide căi nouă în deosebitele ramuri ale activităței umane. Cu toate acestea, n’avem decât să aruncăm o ochire asupra rolului pe care l’a jucat junimea universitară în alte țări și vom vedea că pretutindeni el a fost bine-făcător și rodnic din toate punctele de vedere. In țeri ca Francia, Germania și Italia, care au fost în capul mișcărilor de idei, studenții au fost totdeauna în fruntea acestor mișcări generoase și de progres. Din punctul de vedere social și cultural universitățile italiane, germane, franceze au îndeplinit o misiune însemnată în istoria popoarelor. Și când zice cineva universitățile, zice firește și studenții. Cine nu știe cât a contribuit Tinerimea de pe băncile facultăților la întărirea și la răspândirea ideilor culturale, cât a făcut entuziasmul ei pentru îndeplinirea aspirațiunilor de progres ale poporului german și italian. Nici bărbații de Stat, nici legiuitorii, nici Suveranii n’ar fi putut să realizeze singuri unele reforme mari pe tărîmul social și cultural, dacă universitățile n’ar fi insuflat unui șir de generațiuni idei care au devenit în urmă crezul bărbaților eșiți din sînul tinerimei universitare, când au ajuns în vârstă și în pozițiune de a-și aplica ideile. Dacă la popoare mari, puternice, care au luat o parte însemnată la desvoltarea omenirei, junimea studioasă a jucat un rol atât de folositor, cât de roditoare și de binefăcătoare poate fi acțiunea ei într’o țară ca a noastră, care abia de câțiva ani a recăpătat locul ce i se cuvinea în concertul popoarelor ? Condițiunea de căpetenie însă pentru ca această acțiune a tinerimei universitare să fie folositoare, este ca densa să nu iasă din cadrul ideal și prin urmare să nu se coboare pe tărîmul politicei militante, atât în lăuntru cât și în afară. Nu e vorbă, s’a întâmplat uneori in Francia și în alte țări ca studenții să ia parte la vr’o mișcare politică a momentului, dar în genere rezultatul n’a fost favorabil. In Germania din contra, unde tinerimea universitară nu face absolut politică militantă, ci discută și propagă numai idei privitoare la cestiuni sociale și culturale, acțiunea universităților a fost de mare folos. Vedem cu plăcere că studenții noștri au înțeles acest adevĕr și că au îndrumat acțiunea lor pe singura cale ce poate fi priincioasă torei și neamului nostru întreg, adică pe calea culturală. Congresul de estimp la Buzéu ne-a dat o dovadă pipăită despre cuminția ce domnește în rândurile junimei noastre universitare. Ordinea și liniștea cea mai perfectă au domnit în tot timpul cât a ținut congresul; conferințele și discuțiunile care au avut loc nu au depășit cadrul teoretic, în care trebuie să se miște acțiunea tinerimei universitare ; în fine elementele tulburătoare, care nu lipsesc nici o dată în asemenea intruniri, au rămas în infimă minoritate. Orice bun Român nu poate decât să felicite pe studenții noștri pentru această atitudine. Ea dă congreselor universitare în România adevăratul lor caracter și le garantează o acțiune spornică pentru viitor. Mult au făcut generațiunile trecute și multă recunoștință le datorim pentru munca și jertfele lor, dar avem încă o cale destul de lungă de parcurs. Trebuie să ne îndrumăm spre dezlegarea pacinică a marilor cestiuni sociale, economice și culturale. O asemenea operă nu o poate duce la sfârșit nici un singur om, nici măcar o singură generațiune. Ca și la alte popoare, incumbă dar instituțiunilor culturale, în capul cărora sunt universitățile, frumoasa misiune de a pregăti tărîmul. Tinerimea universitară are datoria de a lua inițiativa ideilor care adeseori la început sunt privite ca niște idealuri depărtate și în urmă iau o formă concretă și devin axiome de Stat. —----------------------♦----------------------- TELEGRAME Sfârșitul manevrelor austriace Giins, 21 Septembre. Suveranii, prinții și archiducii s’au dus călare la 6 și jun. dimineața pentru a asista la manevre, care s’au sfârșit la 12, după un atac strălucit al corpului al 2-lea contra celui al 3-lea. Manevrele din acest an au fost închise în mod strălucit. Guins, 21 Septembrie. Regele Saxoniei a plecat la 5: împăratul Germaniei a plecat la 5 și 15 pentru a lua parte la vânătoare la Bellge. împăratul Frantz Iosef, ducele de Connaught și arhiducele Frantz Salvator au părăsit orașul la 6 și 20 și s-au dus la Viena, unde au sosit la 10 și jumătate. Ducele de Connaught va pleca mâine la Londra. Suveranii și-au luat rămas bun în modul cel mai cordial. Mulțimea le-a făcut ovațiuni cu un entuziasm de nedescris. Grevele Londra, 21 Septembre. O întrunire a proprietarilor de mine s’a declarat gata a negocia cu minerii asupra chestiunii salariilor. Londra, 21 Septembre. D. Asquith a promis să ordone o anchetă la afacerea Fratherstone, unde soldații au tras focuri asupra greviștilor. El a criticat mult limbagiul unor ziare radicale față cu greviștii. Lille, 21 Septembre. Situația în bazinul Pas-de-Calais și în Nord este staționară. Câteva incidente puțin grave s’au produs azi noapte. Paris, 21 Septembre. Se anunță în mod oficios că ministrul de răsboiu față cu imposibilitatea de a îngriji altfel la locuința și la reaprovizionarea trupelor trimise în regiunile grevei, le-a recunoscut dreptul de rechiziție. Minele din Commentry au lăsat lucrul din cauza lipsei de apă. 1000 lucrători sunt nevoiți să stea fără lucru, împăratul Wilhelm și prințul de Bismarck Paris, 21 Septembre. Le Temps vorbind de telegrama ce împăratul Wilhelm a adresat d-lul de Bismarck, prevede că presa germană va vedea in acest demers un răspuns la deciziunea Țarului privitoare la vizita escadrei ruse. Le Temps declară că chiar dacă d. de Bismarck revine la putere, se vor schimba multe lucruri în Germania, însă în Europa nimic nu se va schimba. Europa nu va lua mai în serios rechemarea d-lui de Bismarck decât rechemarea d-lui Crispi. D. Pasici la Petersburg.—D. Gagarin la Belgrad Viena, 21 Septembre. După Politische Corresponded, d. Pasici va pleca săptămâna viitoare pentru a lua în posesie postul său la St. Petersburg. D. Gagarin, președintele companiei de navigațiune rusă, sosește la Belgrad, unde va sta 2 sau 3 săptămâni. El are intenția să reguleze detaliile pentru organizarea unui serviciu de vapoare a zisei companii pe Dunărea inferioară. Englezii in Africa Londra, 21 Septembre. Camera comunelor.—D. Buxton justifică politica relativă la guvernul țării Mashona, declarând că guvernul e nevoit să îngrijească ca răsboiul contra lui Loengula să nu se facă lesne, căci ar avea urmări grave pentru toată Africa meridională. Camera a adoptat propunerea d-lui Harcourt de a amâna mâine deliberațiunile până la 2 Noembre. Afacerea băncilor italiene Roma, 21 Septembre. Curtea de apel a decis trimiterea la Curtea cu jurați a celor 7 persoane implicate in afacerea băncii romane, printre care Bernardo Taulongo și Gesare Lazzaroni. Michele Lazzaroni, Martora, Pietro Taulongo și Alfred Paris au fost achitați. Procurorul general al Curții a făcut recurs în Casație contra acestei sentințe. Siamul și Italia Roma, 21 Septembre. Fratele regelui Siamului este așteptat în curând la Neapole. El se va duce la Roma și la Monza, unde va avea o întrevedere cu regele Humbert. Agiul în Italia Roma, 21 Septembre. Consiliul miniștrilor, după ce a discutat chestiunea plății taxelor de importație la aur, a conchis că condițiunile actuale ale târgului fac importună această măsură. Spioni francezi Kiel, 21 Septembrie. Francezii arestați sub bănuială de spionagiu vor fi transportați la Berlin, unde se va face o anchetă. Ziarist bulgar condamnat Sofia, 21 Septembrie. D. Lisovo, redactor girant al ziarului opoziționist Swobodno, prevenit de 5 fapte de calomnie contra lui Stambulov și contra unor funcționari, a fost condamnat de tribunalul din Sofia la un an închisoare. Tulburările din Argentinia Buenos-Ayres, 21 Septembrie. Insurgenții au atacat Cabildo, însă au fost respinși de trupele naționale. La Tucumani guvernul a fost răsturnat. Congresul e convocat în sesiune extraordinară. Buenos-Ayres, 21 Septembrie. Se iau precauțiuni îndouite. Mai mulți șefi și ofițeri, cari complotați, au fost arestați și transportați pe bordul unei cuirasate. E interzis ziarelor a publica știri din Buenos Aires. Pellegrini a plecat cu 16.000 oameni la Tucumani pentru a liniști provincia. Insurgenții amenință Santiago de la Estero Cordova. Guvernul a mobilizat garda națională.............................-------------------------- COLECTIVIȘTII exproprierile Voința Națională, publicând pentru a patra oară același articol în cestiunea exproprierilor liniei Pitești- Curtea-de-Argeș și nefiind nevoie — grație inteligenței cititorilor noștri —să răspundem de patru ori la același lucru, profităm de răgazul ce ni se dă spre a vorbi puțin despre colectiviști și exproprieri. Nevoind, cum zice Francezul, bruler toutes nos cartouches, așteptăm nouile destăinuiri ale Voinței spre a preciza rolul colectiviștilor și gheșefturile lor în afacerea Pitești-Curteade Argeș, deocamdată să vorbim despre colectiviști și exproprieri în genere. Se știe că de la 1882 până la 1885 Camerele liberale au votat, fără nici un fel de studiu, construcțiunea a 14 linii ferate. Ceea ce se numește studiu, cercetări prealabile construcțiunei liniilor din punctul de vedere economic, nici nu se pomenea sub colectiviști, toate acestea erau înlocuite prin voința și influența vre-unui puternic al zilei, care făcea să se fixeze traseul și gara unde -i venea la socoteală. Nu e un singur inginer al C. F. care să nu-și reamintească că linia Leorda-Dorohoiu a costat câteva milioane mai mult spre a urca dealul și a face un ocol la Văculești, moșia puternicului de atunci Gorlazi, in loc de a fi dusă direct pe vale, pe unde deservea mai multă populațiune. Nimeni nu uită sub ce influențe a fost croită linia Costești-Turnu-Măgurele. Liniile deveniseră o momeală parlamentară, cum le-a numit d-nul Voinov în plin Parlament în ziua de 15 Martie 1885, când a strigat primului ministru că se calcă legea și Constituția prin modul cum se votează asemenea construcțiuni. Liniile se votau ca fulgerul, mai mult pe temeiul că terenurile, ba chiar traversele și banii se vor da de proprietarii, ale căror moșii vor fi traversate de linie. In adevăr, se prezentau consiliului de miniștri dosare întregi cu asemenea declarațiuni de gratuitate și construcțiunea se decidea cu mai multă ușurință. Astfel fură construite liniile Râmnicu Vâlcea-Corabia, Tărgu Jiu-Filiași, Costești-Turnu Măgurele, Dolhasca- Fâlticeni, Leorda-Dorohoiu etc. etc.— Nici un fel de reclamațiune din nici o parte în privința despăgubirilor pământului până în anul 1888, când liberalii cad de la putere. In 1889 guvernul conservator, voind să liguideze esproprierile aparținând sătenilor, face să se aducă toate dosarele din toate județele parcurse de liniile noi. Din dosarele care n’au fost luate cu dănșii și sfeterisite de unii din prefecți,*pe cari am putea să-i numim, ce credeți că s’a văzut ? In acele voluminoase declarațiuni că se dă gratis teren, traverse, ba chiar dărueli de bani, nu figurau decât tot nenorociții de săteni, nici unul din liberalii bogați sau cu moșii mari, cărora li se construiră gări, afară de foarte puține excepțiuni. Reclamațiunile de despăgubiri pentru terenurile expropriate încep să curgă pe la finele anului 1889 tocmai din partea fruntașilor liberali,—și acele puține escepțiuni, de care menționarăm mai sus că semnaseră declarațiuni invocând totalitatea terenurilor, cer și dânșii despăgubiri, cer anularea declarațiunilor prin care dăruiau bani și pământ. Și dacă s’ar fi mărginit în a cere o dreaptă despăgubire, n’ar fi fost nimic, căci Statul lichida cu înlesnire și trecea peste toate aceste murdării. Dar colectiviștii chiar in opoziție nu sunt oameni să scape ocazia de a nu sporia avutul public. Cererile lor se ridică la 5—20 mii iei pogonul și pentru a obține aceste fabuloase sume nu cruță nimic. Se formează în provincie un consortium între expropriați, jurați și avocați și sub scutul unei legi vițioase ajung chiar a obține deciziuni monstruoase, condamnând pe Stat la sume considerabile. Avocații Statului fac tot ce le stă în putință, strămută procesele din județ în județ, dovedind înaltei Curți acele brigandagiuri care se faceau, dar și la județele de trimitere aceeași soartă ’Í adastă. Liberalii influenți cădeau ca lăcustele spre a stărui pe lângă jurați să fixeze acele fabuloase prețuri. Dacă cauți pe omul care fără rușine a cerut sume exorbitante, dacă vrești să vezi pe avocatul care și-a luat sarcină pe câștigate, dacă cercetezi cine sunt jurații cari și-ați călcat conștiința, acordând zeci de mii de lei de hectar, — toți aceștia nu respund decât la un odios nume de colectivist ! Și acești oameni mai au curagiul să spândărească lucruri care îi vor înțepa tot pe ei! Terminăm cu această parte și, dacă Voința voește să-i dăm numele și actele la care am făcut aluziune în acest articol, o vom face cu multă plăcere. In curând chestia Pitești-Curtea de Argeș—și sperăm că după aceasta le va pferi colectiviștilor cu totul pofta de a mai vorbi. Un inginer. ------------------------------------------------ SILVICULTORII NOȘTRI IN BUCOVINA Am anunțat că, în urma deciziune d-lui ministru al domeniilor, o comisiune sub conducerea d-lui Pitschak, compusă din d-nii inspectori silvici Orâscu, Chihaia, Rădulescu, sub-inspectorii Nicolau, Isopescu, P. Antonescu, Bantaș, Pretorian, 6 guarzienerali, d. silvicultor Davidescu de la omeniile Coroanei, precum și 5 elevi din școala de silvicultură, sub conducerea d-lui inspector Nădejde, a fost trimeasă în Bucovina pentru a vizita pădurile fondului religionar. Scopul vizitei era de a se studia modul tăierea pădurilor, atât a celor de munte cât și a celor de câmp. In termen mediu, fondul religionar bucovinean dispune de vr’o 20.000 hectare de pădure, din care vr’o 4000 pădure de câmp. Silvicultorii noștri au plecat din București Marți, 25 August a. în Bucovina timp de 10 zi*și au stat Rezultatul vizitei a fost cât se poate de satisfăcător, după cum se va vedea din rândurile de mai la vale. Pe oriunde au fost, li s’au făcut primiri din cele mai călduroase. Atât d-nul Krulev, directorul domeniilor, cât și d-nul Böhm, șeful serviciilor de amenajări, și-au dat toată osteneala ca vizita silvicultorilor noștri să fie cât se va putea mai instructivă și n’au cruțat nimic pentru a ajunge la un bun rezultat. Silvicultorii noștri au mers cu trenul până la Suceava, începând a vizita mai întâitt pădurile de munte. De aci s’au urcat în trăsuri și s’au îndreptat spre Gura Humorului. In drum au vizitat pădurile de la Ilișești compuse din brad și fag. De la Gura Humorului s’au dus la Frasen. Aci au observat păduri tăiate ras și semănate direct. Rezultatele obținute la Fräsen sunt destul de satisfăcătoare. In această localitate ei au vizitat fabrica de lemn de rezonanță, ce se aduce din România, de la Negrilești, (proprietatea domeniului Coroanei). Șeful ocolului de la Fräsen, d. Mihalovici, a oferit silvicultorilor noștri un dejun demn de Luculus. De la Fräsen s’au dus la Câmpu Lung și de aci la pădurea Pojorâta, unde au observat practicate tăierile atât rase cât și tăierile prin bande alternante. Sistemul acesta practicat de administrațiunea fondului religionar dă rezultate minunate. Din contră, același sistem practicat de comună dă rezultate proaste, aceasta desigur din cauza relei îngrijiri. De la Pojorâta s’au dus la Dorna. Pădurile de munte de la Dorna formează puterea cea mare a pădurilor bucovinene. De aci exploatează lemn fabrica Göetz. Sistema tăierei e aceea a tăierei rase, sămănături și complectări cu plantații. La Dorna, silviiculturii au văzut stăvilarul făcut de societatea Göetz. Pădurile de la Dorna sunt de o frumuseță remarcabilă. Prin vizitarea acestei păduri s’a terminat escursiunea în pădurile de munte. De la Dorna, silvicultorii au plecat la Cernăuți și de aci la pădurea de câmp de la Revna. Pădurea de la Revna este foarte frumoasă, ea este exploatată în cadru plin. Lângă această pădure se află o pepinieră centrală, unde se fac încercări pentru semănături și plantațiuni. Pădurea de la Revna este de lemn de fag și acum se introduce stejar. Prin vizita acestei păduri s’a terminat escursiunea. Din observațiunile făcute de silvicultorii noștri s’a constatat că în Bucovina sistemul tăierei rase a reușit completamente în masivele de molift. Acest sistem s’ar putea introduce și la noi și cu deosebire in pădurile din Moldova. Pădurile fondului religionar sunt împărțite în 22 de ocoale, 3 inspecții , apoi 2 inspectori generali pentru control, un director și 2 șefi, din care unul pentru serviciul tehnic și altul pentru amenajări. Șefii de ocoale locuesc în orașele în apropriere de păduri, brigadierii și pădurarii locuesc la pădure. Toate locuințele sunt proprietatea fondului. Jumătate din venitul ocoalelor este întrebuințat pentru îmbunătățiri. Exploatarea este foarte lesnicioasă, în toate pădurile existând șosele bine întreținute. îndată ce comisiunea își va depune raportul, vom reveni asupra acestei interesante escursiuni. X. X. ----------------------------------------------