Timpul, noiembrie 1992 (Anul 3, nr. 216-235)
1992-11-03 / nr. 216
COTIDIAN SOCIAL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT Riscuri Erau așteptate precizări tranșante , ba chiar un nume. Vineri spre amiază însă, lumea politică a rămas din nou suspendată. Pasajul cu pricina din discursul președintelui României, domnul Ion Iliescu, este deocamdată pe cit de promițător, pe atît de vag. Se știe, prin urmare, că pentru șefia guvernului va fi desemnată o personalitate „organic atașată valorilor democrației și economiei de piață, de cea mai înaltă calificare și reputație". Oricare ar fi personalitatea cu pricina, atributele cerute de natura funcției nu sunt altele. In schimb, presa de tiraj va mai avea subiecte. Sîmbătă, prințul Dimitrie Sturdza, a doua „variantă Panici“ pentru România, a revenit în primul plan al curiozității publice cu semne de întrebare. Ultima conferință de presă a unui partid parlamentar a adus în discuție încă un nu. 9 : cel al academicianului N. Constantinescu, artizan al teoriilor economice cu privire la tranziție și bun cunoscător al problemelor economiei românești. Există și alte noi ipoteze ; toate aceste presupuneri contează însă mai puțin. Adevărul e că — deși „în graficul constituțional“ — timpul presează și o decizie nu poate fi amînată, într-o perspectivă mai largă, de soluția cu privire la noul cabinet depinde nu numai gestionarea în ansamblu a țării, dar și primenirea necesară a unei părți importante a structurii administrației publice din județe : prefecți, subprefecți, șefi de agenții guvernamentale ș.a.m.d. Dar, mai cu seamă, depind rezolvările care trebuie date urgent unui imens șir de probleme aglomerate pe masa unui cabinet care-și numără zilele. Tot atîtea ipoteci în alb nu atît pentru viitorii miniștri, cît pentru ’‘ața cetățenilor. Iarna bate la vră amenințător. Amînările politice se pot transforma în brutale dificultăți sociale. Există cîteva riscuri care ar putea prelungi peste, măsură formarea guvernului , un comportament de învingător care nu admite replici, din partea FDSN ; obstrucții, ideologic și politic motivate, din partea opoziției parlamentare (în primul rînd, PNȚCD, FSN, dar și UDMR, PSDR, PAG și altele); imposibilitatea de a se ajunge totuși pactul politic dorit de președintație și de FDSN, într-adevăr necesar. Acest pact implică din toate punctele de vedere riscul cel mai agravant, pentru că presupune susținerea unui program de guvernare FDSN din partea celor mai înverșunați adversari politici ai acestuia. Va fi nevoie nu numai de negocieri, ci și de arta de a împăca — aproape imposibil în termeni logici — capra și varza. Cum se vor acorda viziuni și programe atît de diferite și divergente într.o soluție de compromis benefică pentru gestionarea țării, ar rămîne de văzut. Lumea politică e conștientă că de persoana care va fi propusă ca premier, va depinde dezamorsarea, unul după altul, a riscurilor menționate. Este prin urmare de înțeles de ce vineri spre amiază cei care au ascultat discursul președintelui — mă refer la politicieni — nu au putut răsufla deloc ușurați. Vom vedea ce va fi mîine. Pentru două zile, încă, moara ipotezelor macină nervii. Timotei JURJICA O poveste amară: zahărul subvenționat Pentru consumatori, cea mai amară poveste a anului rămîne, indiscutabil, cea cu zahărul subvenționat O cacealma de proporții, care a debutat în luna aprilie a.c. și nu s-a isprăvit nici azi. In special, populația de la sate a rămas timp de trei anotimpuri — primăvară, vară și toamnă — fără putința de a utiliza acest produs la îndulcirea ceaiului sau la prepararea compoturilor și gemurilor, necesare în cămară. Mai puțin se știe că, duși cu zăhărelul în această rușinoasă poveste au fost nu numai consumatorii, ci și unitățile comerciale care asigură aprovizionarea populației cu mărfuri subvenționate. Federalcoop înregistrează pînă în prezent pierderi în valoare de 70 milioane lei la produsele subvenționate, desfăcute în lumea satelor din județ. Bani duși pe apa sîmbetei, care afectează negativ bugetul organizației, ce funcționează și ea ca agent economic în a economiei de piață. lumea dură că ceva este în neregulă nu numai această întîrziere gravă în aproîn vizionarea cu zahăr, ci și în modalitatea falimentară de distribuire a acestuia pe sate, se observă de la o poștă. Se pare că numai cei care au produs aceste năucitoare încurcături au încă orbul găinilor și nu iau măsurile de îndreptare care se impun de urgență. Pentru că este foarte clar că nici un agent economic nu-și mai poate permite să aducă zahăr subvenționat din portul Constanța și să-l distribuie la prețul bătut în cuie, la începutul anului, de 32 lei/kg. Cine va suporta prețul incredibil de mare al transportului al cheltuielilor majorate în disttribuirea acestui produs pe sate ? Cooperația de consum dacă o va face din nou, distribuind doar zahărul subvenționat aferent lunii aprilie, în cantitate de 360 tone, va înregistra încă pierdere de 4,5 milioane lei, ceea ce financiar înseamnă pentru ea o adevărată catastrofă. Așa cum se prezintă actualmente datele controversate ale I. IOSIF (Continuare în pag. a 3-a) Unde sînt producătorii agricoli? Zi de piață la Oravița, în Zona Gării. Lărmurată de cumpărători blazați (fără bani la „purtător“, adică!) și de vînzători neînduplecați cu punga noastră, în dreptul pasajului scărilor, trei autoturisme din Republica Moldova și-au deșertat marfa și aproape că nu mai distingi mașinile de produsele etalate. Și ce nu vezi aici: mini-amplificatoare și becuri, mașini de tocat carne și antene tv, rîșnițe pentru cafea și cabluri prelungitoare electrice, triplu-ștechere și rigle gradate pentru școlari, din material plastic cu desene „optice", șuruburi, șurubelnițe, diverse garnituri metalice etc. Cum începi să urci scările, „gheretele“ (alt termen mai potrivit n-am găsit pentru aceste încropeli de pripas) concitadinilor noștri de culoare te îmbie cu aceleași mărunte nimicuri din paleta „artizanatului“ grosier, hilar și fără gust. Credem însă că negustorașii aceștia nu sunt de vină, chiar dacă ar fi trebuit să-i îndemne mizilicurile cineva să renunțe la gen „hopa-mitică“, inele și cercei de spoială banală, „fluierici“ rudimentare, imitații care dezgustă; credem că vina o poartă, mai degrabă, cei ce i-au „ajutat“ să-și autorizeze afacerea, uitînd să-i sfătuiască să se ocupe cu altceva, mai util lor și societății care, vrînd-nevrînd, le suportă pînă și acest „capriț“. In stînga, cum urcăm — birtul improvizat din alăturarea a două chichinețe, într-un spațiu care altădată aparținea administrației pieței. In ușa scundă lăfăie de mama focului doi cheflii (s-ar putea să-i fi lăsat nevestele, de jalnic ce arătau acum puși pe senzații tari, pesemne). La capătul de sus al scărilor ne întîmpină platoul pieței, cu tarabele în aer liber. Ocupate și ele Ionel BOTA (Continuare în paga 3.a) Tîrg mare La Grădinari Tradiția cîndva vestită tîrgurilor bănățene e pe cale o să învie din nou. O renaștere cu adevărat spectaculoasă înregistrează pe acest plan comuna Grădinari, renumită ca centru comercial de importanță județeană. Pe data de 4 noiembrie a.c., la Grădinari va avea loc deschiderea unui TÎRG MARE, pe o suprafață de 1300 mp. Așa cum ne informează dl Ioan Moșoarcă, primarul comunei, la acest tîrg se vor desface produse animale, vegetale și un evantai larg de mărfuri industriale. Sînt invitate să participe toate firmele interesate să-și valorifice produsele, precum și producătorii agricoli privați, toți cei pentru care tîrgul, ca spectacol plin de surprize, reprezintă o atracție irezistibilă. • Iosif IMBRI ----------------- J Primul-ministru trebuie să fie o persoană politică“ „ Interviu cu domnul Ioan Adrian Vilău, vicepreședinte al Frontului Salvării Naționale . Ultimele evoluții ale FSN și îndeosebi alianța parlamentară cu CDR și UDMR au ridicat multe semne de întrebare în legătură cu poziția politică a partidului dv. De fapt, care este locul FSN în spectrul politic național în acest moment? — Locul FSN rămîne același centru-stînga. Dar nu atît poziția politică în eșichierul românesc este foarte importantă acum, cît poziția noastră de partid care pînă la urmă decide, și nu o face doar prin numărul membrilor pe care îl are în Parlament, cît prin experiența și priceperea acestora. Un singur exemplu : dacă înainte de constituirea noului Parlament, cei din stînga și din dreapta noastră loveau în FSN, în fostul guvern Roman, în coerența pachetului legislativ pe care l-am promovat, acum se știe clar că sîntem un partid de substanță democratică și că o cooperare cu forțele democratice de substanță va avea loc în Parlament. — Ați declarat că FDSN este o forță nedemocratică. Justificați, vă rog, această calificare. — Prin ceea ce voi spune, se va înțelege probabil foarte bine de ce FSN nu dorește o coaliție Interviu realizat de Timotei JURJICA (Continuare în pag a 3-a) ANUL III NR. 216 (731) REȘIȚA MARȚI 3 NOIEMBRIE 1992 4 pagini - IO lei 200 de ani de biserică ortodoxă la Broșteni Sub semnul parabolei bogatului și săracului Lazăr, duminică s-au sărbătorit la Broșteni 200 de ani de biserică ortodoxă. Cu 200 de ani în urmă, in 1792, episcopul vremii sfințea acest lăcaș de rugăciune, unul dintre cele mai frumoase din zona Garașului. Rememorînd, pentru credincioșii adunați la sfînta liturghie, istoricul bisericii din Broșteni, preotul Ioan Văran, protopopul Oraviței, ținea cu pioșenie în mînă actul care atestă sfințirea bisericii. Istoria acestui sfînt lăcaș de închinăciune este bogată în evenimente și semnificații. Construcția sa a început în 1779, a durat, deci, 14 ani. Aceasta nu însemnă că viața creștină pe aceste meleaguri începea odată cu sfințirea bisericii. In vatra Veche a satului s-a aflat o bisericuță din lemn. Apoi, In biserică se află și astăzi tablouri a căror vechime este datată cu mult înaintea sfințirii bisericii actuale. Pe parcursul celor 200 de ani, sfîntul lăcaș a suferit îmbogățiri în frumos și pierderi. In 1800, biserica este pictată, pentru prima dată, de către pictorul Dimitrie Ciolac sau Dimitrie Ciolacovici, așa cum apare pe unele inscripții din biserică. Locuitorii acestui sat se pot mîndri cu faptul că lăcașul lor de închinăciune a fost pictat înaintea celui din Oravița Montană. Pe parcursul vremii au fost făcute cîteva lucrări de restaurare. Prima este legată de numele pictorului Dimitrie care a fost prezent și în Turcu, viața spirituală a Broșteniului. Cea de a doua datează din 1901 și este realizată de pictorul Gheorghe Putnic. Ultima restaurare s-a făcut în 1964-1965, iar la sfințirea de atunci a participat mitropolitul Banatului, dr. Nicolae Corneanu. Ce păcat că locuitorii Broșteniului nu s-au putut bucura și de data aceasta de prezența prea-sfinției sale (n.n.). Din istoricul celor 200 de ani, demn de reținut este și anul 1899, cînd biserica a fost acoperită cu aramă și au fost aduse clopote de la Viena la începutul primului răz- Dorina SGAVERDIA Ionel BOTA (Continuare în pag. a 3-a) • în disperare de cauză, un cetățean din Deva a cumpărat de la un taximetrist particular o canistră de 20 litri de benzină contra sumei de 17 000 lei. Cetățeanul a fost nevoit să transporte spre Timișoara un bolnav din familie și nu a reușit să obțină benzină pe căi normale. • O informație care nu mai implică nici un fel de comentariu : în timp ce în România prețul mediu al unei ore de muncă este de 22 cenți (la cursul de 440 lei/l dolar), unul mediu orar este de lala16,25 dolari în Japonia, 15,5 dolari în Germania, 13,3 dolari în SUA circa 10 dolari în Franța și Spania, 5,5 dolari în Coreea de Sud, 1,8 dolari în Ungaria, 1,7 dolari în Polonia și Cehoslovacia, 1,6 dolari în Mexic. • Numele lui Imre Nagy, privit ca erou al „primăverii ungare“ din toamna anului 1956, prima ridicare anticomunistă și antisovietică de porții din Europa de Est, protest găsit pe lista poliției seacrete GEKA împreună cu cele ale altor membri ai comandoului care l-a executat pe ultimul țar al Rusiei, Nikolai al II-lea, în noaptea de 18 iulie 1918, la Ekaterinburg. O ipoteză recent formulată de istorici are în vedere faptul că pentru execuție bolșevicii ruși au folosit prizonieri de război luați din armata fostului Imperiu Austro-Ungar. Intr-adevăr, Imre Nagy se afla în perioada respectivă în prizonierat în Rusia, la Ekaterinburg și devenise membru al partidului comunist. Ipoteza este spectaculoasă, dar în Ungaria, numele și prenumele respective sînt larg răspîndite — atrag atenția specialiștii. • Conform sondajelor de opinie, John Major a devenit cel mai nepopular prim-ministru al Marii Britanii. Cel mai recent sondaj arată că, în prezent, numai un procent de 21 la sută din subiecții chestionați sunt mulțumiți de modul de guvernare al lui John Major, față de 33 la sută cît avea cu o lună în urmă. • Actrița italiancă Sophia Loren a acceptat postul de ambasador onorific al înaltului Comisariat al Organizației Națiunilor Unite pentru refugiați, urmînd să plece, în luna decembrie, în două țări africane — Kenya și Somalia. • în „Adevărul" de ieri, „patronul“ Victor Faur din Caransebeș face obiectul unui articol privind filiera de pătrundere ilegală în țară prin vămile Giurgiu și Calafat a unor mărfuri turcești. încă un cap de acuzare la dosarul „bogat“ al balacabeșului.