Timpul, martie 1993 (Anul 4, nr. 41-62)
1993-03-02 / nr. 41
COTIDIAN SOCIAL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT IERI. AZI, MllNE • Dunărea continuă să fie blocată de barajul celor 12 barje iugoslave de la Km 856, in dreptul localității românești Izvoarele, din sudul județului Mehedinți. • Responsabilitatea blocării navigației pe Dunăre a fost preluată de Sindicatul Navigatorilor Sîrbi. Dl Dușan Strugar, directorul general al Companiei Iugoslave de Navigație Fluvială, prezent la Prahovo, la discuțiile cu sindicaliștii, a declarat că singura rezolvare a situației este întoarcerea în portul de origine a navelor iugoslave. • în urma acuzațiilor aduse de partea iugoslavă privind neparticiparea țării noastre la convorbirile de la Prahovo, ministrul transporturilor, dl Paul Teodoru, a declarat că România nu a fost invitată la discuții, deși autoritățile române și-au arătat deschis disponibilitatea de a găsi rezolvarea cea mai corectă și avantajoasă pentru ambele părți a incidentului dunărean. • Ministrul român de externe, dl Teodor Meleșeanu, a parafat ieri la Minsk, împreună cu omologul său din Belarus, dl Piotr Kravcenko, Tratatul politic de bază al relațiilor bilaterale dintre România și Republica Belarus. • In cadrul Conferinței Internaționale asupra fostei Iugoslavii de la Geneva, ieri au fost reluate convorbirile indirecte vizînd reglementarea Încetării focului între forțele guvernamentale croate și forțele sîrbe, care controlează regiunea Krajna, din sudul Croației. Tot ieri au fost reluate la New York convorbirile consacrate încetării ostilităților în Bosnia-Herțegovina. • Ucraina a ripostat la apelul lui Boris Elțîn adresat Națiunilor Unite, care cere să acorde Rusiei puteri speciale pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice, și nu recunoaște că teritoriul său se află în zona de interes special a Rusiei. Atentatul cu lovituri de cuțit, care a avut loc la Tel- Aviv, în urma pierdut viața două căruia și-au persoane iar alte șapte au fost rănite, a fost revendicat de Organizația Jihadul Islamic din Palestina. • Cancelarul german Helmut Kohl a sosit ieri în Coreea de Sud, ultima etapă a turneului său prin cinci țări asiatice; în cursul vizitei la Seul, care va dura trei zile, el va avea întîlniri cu președintele Kim Yung Song și cu alte oficialități ale țării gazdă. VREMEA, AZI Din punct de vedere termic, vremea se menține în limite normale pentru această perioadă a anului. Cerul va prezenta înnorări temporare, pe alocuri fiind posibile precipitații slabe sub formă de ploaie, care la munte se vor transforma în ninsoare. Vîntul va sufla din sectorul estic. Dimineața se semnalează ceață, cu depunere de chiciură. „Gloria“ consiliului local Ultimii 2-3 ani m-au făcut să cred că în ierarhia preferințelor pe care le are un bărbat, fotbalul a pierdut în favoarea politicii și a afacerilor. Fals! La ultima ședință a Consiliului Local al municipiului Reșița s-a dovedit că tot fotbalul rămîne marea pasiune. Discutînd asocierea cu SG „Pro AS Gloria“ pentru amenajarea, administrarea și punerea în valoare a terenului de zgură „Gloria“, numai pentru, doi-trei consilieri păreau să fie mai importante celelalte interese ale administrației municipale decît ale fotbalului. Dl consilier Bogaty a propus (nu este prima dată!) consiliului să preia afacerea in întregime. în fond, organizarea acelui talcioc nu presupune mari eforturi de organizare. Ba chiar a propus preluarea în totalitate a echipei „Gloria" de către municipalitate. Dintr-un calcul estimativ rezultă că s-ar putea obține un venit anual de cca. 20 de milioane lei. Din această sumă s-ar putea sponsoriza generos și „Gloria“ și alte asociații sportive și copiii săraci, care nu au ce mînca. Dl consilier Barac, prin natura profesiei, la curent cu „afacerile“ sportive, a insistat în cîteva rînduri pentru asocierea directă, între consiliul local și „Gloria“, fără intermediar. Insistența i-a dat prilejul altui consilier, dl Irimia, să puncteze : „Dar proprietarul acestei firme este dl Roșea“... Dl Roșea, prezent la ședință, s-a simțit obligat să se explice. Asociația Sportivă „Gloria“ a luat ființă în anul 1951. De atunci, pînă în 1990 a fost susținută, din toate punctele de vedere, de către fostul IJCM. în 1990, un grup de susținători ai echipei de fotbal au hotărît constituirea societății comerciale „Pro AS Gloria“, tocmai pentru a susține în noile condiții echipa de fotbal. Anul trecut, societatea a avut un venit de 5 800 000 lei. Pentru anul acesta se estimează un venit de 8 milioane lei. Altfel spus, talciocul de pe stadionul „Gloria“ reprezintă principala sursă de venituri a AS „Gloria“. Sau a echipei de fotbal, cum doriți. Deci, termenii în care a fost privită această asociere au fost următorii: se ajută sau nu echipa de fotbal „Gloria“?!. .. Ei, aici să vedeți cum s-a animat ședința. Fiecare con- Dorina SGAVERDIA (Continuare în pag a 2-a) Amendament la în toamna anului 1946, locuitorii comunei Berzasca — mai puțin 30 de persoane nominalizate într-un proces-verbal de atunci — pun mină de la mină și cumpără 369 ha de pădure în zona Toronița, din apropierea comunei. Vînzarea-cumpărarea este autentică și în 29 noiembrie 1947 are loc predarea-primirea celor 983 iugăre cadastrale, dintre fostul proprietar, respectiv Gara Pădurii Statului, București, Direcția a X -a, Regiunea Silvică Lugoj, Ocolul Silvic Berzasca și noul poprietar, comuna Berzasca. în actul încheiat cu această ocazie se mai arată că, pentru suprafața de 983 iugăre s-a achitat la casieria Ocolului Silvic suma pretinsă, de 589 800 lei, această sumă reprezentînd atît valoarea terenului, cit și a materialului lemnos. Ca atare, suprafața trece de drept și de fapt, în proprieta legea junglei tea comunei, vînzătorul nemaiavînd nici o pretenție administrativă sau tehnică. Procedura este apoi continuată și definitivată și prin sentința judecătorească nr. 332/1947, se consemnează dezmembrarea terenului din pădurea Ocolului Silvic și intabularea acestuia în folosul comunei. Din păcate, după cum se știe prea bine, la scurt timp, pădurile trec în proprietatea statului, dreptul de administrare revenind ocoalelor silvice. In aceste condiții, nici cele 369 ha nu fac excepție. După 1989, primăria comunei Berzasca, cu toate documentele ce-i atestă dreptul de proprietate, începe să bată pe la tot felul de uși, doar, doar va intra în posesia pădurii cumpă- Mircea CAVADIA * * (Continuare în pag. a 3-a) jIBLIOTECA JUDEȚEA 1 CARA$ SEVERIN j “ 1 * ‘ A ANUL IV [NR. INV NR. 41 (808) ” 1 11 REȘIȚA MARȚI 2 MARTIE 1993 8 pagini - 15 lei r nwmsmmmmmammnmrTn ~ 4 mimf ■—umimii—_bil.. .1 ijhil—. PRIMARUL REȘIȚEI ESTE INDEPENDENT Sîmbătă, 27 februarie a.c., a avut loc întîlnirea dlui prefect Traian Zamfir cu membrii și simpatizanții FDSN, cu alți cetățeni. Deși a fost inițiativa organizației municipale a FDSN, la întrunire au participat și cetățeni din județ. S-au conturat cîteva preocupări de ultima oră ale prefecturii : protecția socială a cetățenilor și modul cum este ea respectată de societățile comerciale cu capital privat ; stoparea traficanților de lapte din zona Teregova- Rusca Teregova spre Timișoara. Cetățenii prezenți au făcut și cîteva propuneri : - să se verifice modul în care se aplică Legea fondului funciar la Slatina Nera; S.C. UCM Reșița SA să studieze posibilitatea de a realiza contoare pentru gazul metan ; © să se clarifice situația de la S.C. „Timiș“ SA Caransebeș. încă de la începutul întîlnirii a fost remarcată absența primarului municipiului. Invitat să participe, dl Mircea Popa a precizat că domnia sa este primar independent și ca atare nu participă la întrunirile de partid. (Dorina SGAVERDIA). Oricît ar fi de bogați gugulanii, primăria n-are biat de investiții Caransebeșul a fost și a rămas orașul județului în care spiritul intelectual domină. Anul trecut, la alegerile locale, cînd un intelectual nu se considera intelectual dacă nu era orientat spre opoziție, Caransebeșul a ales candidatul CDR la funcția de primar și preponderent candidații GDR în consiliul local Acum, la un an de la alegeri, căutînd răspuns la întrebarea : „ce părere aveți despre aleșii noștri?“, am întîlnit același spirit intelectual, de data aceasta într-o manifestare prudentă, introvertită. Caransebeșenii își construiesc, nu numai frazele, ci și imaginea. Răspunsurile la întrebarea noastră îmbracă forma sugestiilor, a întrebărilor retorice, iar autorii lor doresc să rămînă necunoscuți. Etica profesională ne împiedică să le dezvăluim identitatea, atîta vreme cu ni s-a cerut expres acest lucru, dar vom încerca sinteză a acestor opinii: " „Nu este păcat că toate investițiile începute cu doi ani în urmă — casa de cultură, casa franceză, extinderea alimentării cu gaz — au fost stopate?..• „Caransebeșenii cer o casă de cultură, pe măsura tradițiilor, de cel puțin 25 de ani. Haideți să nu o lăsăm la stadiu de groapă! Nu de alta, dar dacă mai stă mult așa, afectează și structura de rezistență a muzeului“. " „Bune telefoanele ALCATEL de la primărie, dau o anumită notă de eleganță și modernitate, dar parcă tot mai bine era să se betoneze fîșia aceea de 50 de m din plin centru, în fața magazinului «Timiș»“. 9 „Ce se mai aude de alimentarea cu apă? Vom avea apă și la etajele 3-4 din cartierul "Țiglăriei"?“ © „Am participat la cîteva ședințe de consiliu. Legea permite. Mi se pare mie sau discuțiile se prelungesc prea mult, încep dupămasa la ora 17 și se termină la ora 2 din noapte“. „Știu că au existat două proiecte interesante, unul de amenajare a pieței agroalimentare din «Țiglărie», celălalt pentru orașul copiilor în cartierul «Teiuș». Ce se întîmplă cu ele?“. . între toate răspunsurile la întrebarea noastră, unul se particularizează. Răspunsul și autorul — Gheorghe Stăvăroiu, contabilșef al Asociației „Energometan“, care nu a cerut să intre în anonimat. „Noi sîntem o asociație civilă, nelucrativă. Practic, nu am constituit această asociație ca să scoatem bani. De la înființare am introdus în Caransebeș gazul la 1851 de familii. La un moment dat, mai erau în perspectiva extinderii cu gaz, 4 000 de familii. Dacă nu veneau ale Dorina SGAVERDIA (Continuare în pag a 2-a) . Pledoarie pentru tineri Recent, la Cluj s-a consumat o intîlnire între ministrul tineretului și sportului, Gheorghe Angelescu, și șefii de Oficii Județene pentru Tineret și Sport, precum și asesorii specializați în probleme de tineret din cadrul acestora. întrevederea pare să dea un nou impuls abordării mai concrete a problemelor nu puține și nu facile ce afectează această delicată categorie socială, supusă unui șir lung de dezamăgiri, defulări, penitențe și, ceea ce este mai grav, uneori chiar luptei pentru supraviețuire. După toate semnalele deci, actualul deținător al portofoliului, Gheorghe Angelescu — împreună cu echipa pe care o conduce și cu prelungirile județene — dorește să dea o formă materială acțiunilor ce se impun pentru sprijinirea tineretului. Nu trebuie uitat că ei, tinerii, reprezintă potențele creatoare ce-și vor intra foarte curînd în rolul lor de a duce mai departe ceea ce le transmit actualele generații mature. Orice pledoarie e însă în plus, deoarece sperăm că oricine înțelege corect acest lucru și realizează importanța tinereții unei națiuni. în fapt, întîlnirea de la Cluj a avut cîteva puncte de reper. Bugetul alocat a fost unul dintre acestea. El se cifrează la 900 milioane lei. Pare mult față de anul trecut, dar puțin pe lîngă nevoile tineretului, s-a afirmat. Oricum, cea mai mare parte a acestei sume va fi destinată finanțării unor programe pentru tineret. Aceste programe sunt alcătuite de asesorii oficiilor județene, împreună cu diverse organizații sau asociații de tineret, constituite legal, fiind ulterior înaintate ministerului, pentru a putea fi incluse într-o sinteză de programe naționale aprobate de guvern și apoi finanțate corespunzător. „Vă pot arăta cîteva din aceste programe, pe care le-am trimis deja la București, ne-a spus dl ing. Rusalin Fie, asesor la Oficiul Județean pentru Tineret și Sport din Reșița, participant la întîlnirea de la Cluj. Este vorba, de înființarea unui birou pentru forță de muncă temporară, care poate intermedia pentru tineri, diverse slujbe pe o perioadă determinată după modelul francez Daniel BOTGROS (Continuare în pag a 3-a) Mărțișor Intii și intii, Mărțișorul nu este o iluzia. joacă nu este, Nici măcar o nici o vorbă copilărită, această cea mai dezmierdată zi dintre zilele anului. El este o realitate încă de la jumătatea lunii februarie, de cînd au apărut ghioceii — o altă vorbă ca o jucărie într-o mînuță de copil. Este un adevăr al cerului și al pămintului, apoi o podoabă a ceasului acela cînd căutăm semnul cel mai potrivit, pentru cineva anume. Așa intrăm în primăvară. Cu o iubire și într-o joacă, in ziua care seamănă doar de departe cu numele unui zeu fioros, dar nu are nimic din trecerea lui prin lume. De azi încolo o să ne încerce din nou îndoiala în așteptarea Babelor. O să fulgure ori o să fie senin, după legile norocului și firii. Și să ajungem la jumătatea lui, a marelui dezmierdat, la răsărirea tot mai devreme și opunerea tot mai tîrzie a soarelui, pînă la Echinox. Dar din cite ginduri aduce Mărțișorul, să fie toate doar de bine și de dragoste, ar fi ideal. Această zi poate că este un pic mai altfel decit ar trebui să fie pentru mulți. Mărțișorul acesta poate să fie in nesfirșitele înfățișări ale timpului, aliniat de expresia colorată a sufletului stîrnit la capătul nopților de iarnă. 1 Ștefan GECZI