Timpul, august 1993 (Anul 4, nr. 150-170)

1993-08-03 / nr. 150

POPOR ROMÂN. tIL GREȘEȘTE CINE CREDE IN TINE ANUL IV NR. 150 (917) REȘIȚA MARȚI 3 AUGUST 1993 COTIDIAN SOCIAL POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT ISSN 1221-1184­4 pagini 20 lei ■f O în legătură cu greva de­clarantă ieri de mineri, pri­­mul-ministru­ d­ l Nicolae Vă­­căroiu, a declarat că, în urma discutării prob­emei negoce­­rii salariilor cu liderii de sin­dicat și cu membrii consiliu­lui de administrație al Regiei Autonome a Huilei Petroșani, guvernul s-a pronunțat pen­tru menținerea raporturilor între salariile minerilor și ale celorlalte categorii de salariați de la exploatările de lignit și din Bazinul Extractiv Baia Ma­e . In continuarea turneului pe care îl întreprinde în țări din America Latină, președin­țele României, dl Ion Iliescu, a sosit ieri în Republica Chi­le. Agenda zilei a cuprins de­puneri de coroane la Monu­mentul Eroului Național, în­ceperea convorbirilor oficiale cu președintele chilian, pre­cum și întîlniri cu alte oficia­lități ale țării-gazdă. Biroul de pr­șă al arma­tei Ucrainei a dezmințit ieri oficial zvonul lansat de Tele­viziunea Ostankino din Mos­cova conform căruia mane­vrele militare pe care Ucrai­na le începe azi la Odesa ar fi îndreptate împotriva Româ­niei .. Consiliul Pactului Nord- Atlantic s-a reunit în cursul după-amiezii de ieri pentru a discuta, la cererea Statelor U­­nite, eventualele lovituri ae­riene în Bosnia-Herțegovina, pentru a se obține în special ridicarea asediului orașului Sarajevo . L­a cererea președintelui AHa Izetbegovic­, reuniunea șefilor de delegații, care tre­buia să se desfășoare la Deva în cursul dimineții Ge­de ieri, în prezența președintelui musulman Izetbecovici și a z­­derilor sîrbilor și croaților din Bosnia. Radovan Karadjici și Mate Boban, pentru a discuta decupajul viitoarelor trei re­publici, a fost amînată pentru ieri după-amiază. Președintele Comisiei de politică externă a Parlamen­tului Ucrainei a declarat ieri la Kiev că Ucraina va rămîne o putere nucleară, cel puțin­ pînă în 1995, cînd urmează să fie prelungit Tratatul de ne­­proliferare nucleară. El nu a exclus ca după 1995, Ucraina să-și mențină arsenalul nu­clear pe teritoriul său, ceea ce ar corespunde intereselor sale 4.) Ratificarea Tratatului de la Maastricht de către Marea Britanie a fost adoptată ieri în mod definitiv odată cu re­nunțarea de către adversarii săi la intenția de a face re­curs în justiție pentru a obți­ne invalidarea tratatului. VREMEA. AZI Și azi, vremea va fi fru­moasă și deosebit de caldă, cu cerul mai mult senin. Tem­peraturile minime ale zilei se vor situa între 13 și 16 grade, iar cele maxime între 31 și 36 de grade Celsius. Minerii cer salarii de ieri dimineață, minerii din centrele carbonifere din Valea Jiului se află în grevă generală. Întrucît sînt afiliați la Liga Sin­dicatelor Miniere din Petro­șani, în semn de solidaritate cu revendicările salariale înain­tate de aceștia la guvern, în­ce­­pînd cu aceeași dată au încetat lucrul și minerii din Anina. De la dl Gheorghe Run­can. Poletul sindical de la Mina Ani­na, pe care l-am contactat tele­fonic, am aflat că în subteran se mai află doar membrii echipelor de control care verifică siguran­ța lucrărilor executate, aceștia intervenind doar în cazul apari­ției în adîncuri a unor evenimen­te deosebite La prima oră a dimineții de ieri, în incinta Minei Ceat­rale, erau strînși cîteva sute de mineri care l-au­­ convins“ pe dl Adrian Burlui, liderul sindicatelor aflate în subordinea Sucursalei Minie­re „Banat" Anina, să se depla­seze imediat la Petroșani spre a se întîlni cu ceilalți­­ lideri din cadrul Confederației Sindicatelor Miniere din România, cu sediul în Val­a J­ului, chemare lansată de liderul confederației, dl Mi­ron Cozma. Din surse sigure am mai aflat că, de aici, toți liderii, in corti re, vor lua drumul P­­i­­cureștiului unde se vor întîlni, în regim de urgență, cu repre­zentanți ai guvernului, re­ci­e vor încerca să-i convingă (meto­dele le bănuim) să accepte noua grilă de salarizare pusă la punct în cursul zilei de vineri de re­prezentanții confederației amin­tite și ai patronatului. Precizăm că grila propusă de demnitarii guvernamentali­ și neacceptată de mineri prevedea ca nivelul salarului mediu să fie de 166 000 lei. Prin noua grilă, spun mine­rii, se realizează o proporție mai echitabilă între salariile vagone­tarilor (170-180 000 lei) și cele ale minerilor care lucrează în front (230 000 lei) E greu de știut cum se va fi­naliza această nouă întîlnire a minerilor cu Pute­ea Un lucru șt­ nu sigur , extracția și prelu­crarea hui­ei din subteran a fost și este generos subvenționată de la bugetul statului Ari­ă, și din buzunarul nostru care, iată, ne mulțumim și cu a patra parte sau chiar mai puțin din salarile actuale solicitate de mineri. Si­gur, respectăm și prețuim munca grea, plină de neprevăzut, a mi- Gheorghe DOLOT (Continuare în pag a 3-a) Dreptul la efanizație „Departe de lumea dezlăn­țuită“, satele comunei Șopotu Nou iți cer dreptul la o viață civilizată. Și nu au pretenții absurde pentru vremurile în care trăim pretind lumină electrică și un telefon. Locui­torii satului Ravensca trăiesc încă la lumina opaițulu. Din acest punct de vedere se pare că licărește o speranță , au fost cuprinși în programul de electrificare pe anul 1994. Pentru noi orășenii pare stra­niu. Nu ? Cu legăturile telefonice este mai greu, cu toate că reședin­ța de comună este conectată la sistemul de telecomunica­ții, însă, aceste telefoane nu funcționează de ani de zile. Nici nu mai știu bieții oa­meni la cine nu au apelat, în primul rînd, la dl ing. Ilie Găină, directorul Direcției Ju­dețene de Telecomunicații. A rămas insensibil nu numai la rugămințile primarului, ci și la ale prefectului județului, ale președintelui și vicepreședin­tele Consiliului Județean. Se ascunde sub umbrela autono­miei. Nimeni nu poate să-l determine să restabilească cir­cuitul și să scoată din izolare aceste sate. Cât de necesar este un tele­fon reiese și din povestea Elenei Dobromir, din satul Răchita, aceeași comună Șo­­potu Nou. Cu cîteva zile în urmă, femeia a fost mușcată de o viperă. Salvarea nu a putut fi chemată oamenii e­­rau la munca cîmpului șî abia într-un tîrziu s-a găsit o ma­șină care să o transporte la spital. A ajuns în ultimul moment. Putea să o coste viața. Dorina SG­A VERDI A­ ­ Continuare in pag. a V ai invitație la poezie Astăzi, la ora 16.30, la libră­ria „Eftimie Murgu", din cen­trul municipiului, va avea loc lansarea volumului de versuri Șansa tnrtiei, de Ion Chicig­­re. Cu această a doua carte a poetului reșițean (după Poe­me vesele și triste, scrise prin cîrciumi comuniste, 1991), E­­ditura Semenicul, dorește să confirme un talent autentic din spațiul spiritual al Bana­tului și totodată să certifice biruința poeziei în acest timp neprielnic. Pîinea - 180 de lei Așa după cum a fost prevăzut, începînd de duminică, 1 au­gust, prețul pîinii a fost majorat. Reșițenii au putut cumpăra o franzelă cu 180 lei. Diferența de preț, față de cel raportat guver­nului rezultă din diferența de greutate. Franzela reșițeană a­­vînd 700 de grame. NOU! NOU! N­OU! S.C. WESTTIM CANNING CORPORATION S.A. CARANSEBEȘ Str. Al. L Cuza nr. 5 UNIC PRODUCĂTOR DE Pepsi . Cotă la cutii metalice de 330 ml. Vinde produsul la prețul de 212 lei, plus TVA, cu adaos comercial 0 (zero). Pentru contacte și contracte sunați la tel: 513494, 513537, fax 096190557. (1374) Vorbe neparlamentare Intenționat sau nu, programa­rea pe postul național TV a cele­brei — și tristei — comedii „O scrisoare pierdută“ a fost o lovi­tură de maestru, o trimitere di­rectă la turpitudinile vieții noas­tre politice de mai totdeauna. Exceptînd vestimentația și inte­rioarele de epocă, aproape toate elementele de fond, dar mai a­­les imoralitatea și meschinăria, ignoranța arogantă, incoerențele logice convertite în deliruri ver­bale realizează o stranie aderen­ță la realitatea imediată. Rămîne antologică remarca ve­nerabilului Trahanache, indignat cînd i se aruncă în obraz acuza­ția de trădare, considerînd-o nu atît inadmisiblă, ci... neparla­mentară. Știindu-se în culpă fa­ță de adepții partidului și admi­­țînd, in sinea lui, că aceștia sînt îndreptățiți să-l­ suspecteze, neică Zaharia le pretinde, totuși, să se exprime parlamentar. De fapt, el pledează pentru un cod de co­municare, pe seama căruia să fie salvate aparențele, fără să se schimbe nimic din jocul respin­gător al intereselor și al intrigi­lor de culise. Să nu mai discutăm deci des­pre corupție și trafic de influen­ță, despre uluitoarele ascensiuni ale unor personaje submediocre sau despre averile de provenien­ță cel puțin dubioasă, ci despre fenomenele periferice ale trece­rii la economia de piață. Ce ne-ar costa dacă în loc de scan­daloasa afacere Petromin, girată, pare-se, de trei guverne postde­­cembriste, am vorbi despre difi­­cultățile inerente, despre avata­rurile inevitabile ale tranziției . Ar fi mai elegant, mai parla­mentar și oricum mai avantajos pentru cei implicați în această incredibilă vînzare națională. Cu adaosul că ar merita să se știe unde sfîrșește incompetența și unde începe infracțiunea preme­ditată. Renunțând la hazul de necaz, care nu se știe dacă nu cumva ne-a adus mai multe ponoase de­cit foloase, credem că e timpul ca guvernul să se decidă pentru o atitudine fermă, tranșantă, e­­nergică. In locul discursurilor despre disciplina financiară, ar fi preferabil să se impună aceas­ Al. BÂRSESCU (Continuare în pag. a 3-a) Escrocul a fost capturat într-una din­ zilele de la mij­locul lunii iulie, în biroul căpi­tanului Vasile Ploștinaru, co­mandantul Poliției Caransebeș, intră un bărbat blond, se pre­zintă jurist la Craiova și, cu mult tupeu, cere ca prin biroul de evidența populației să fie aju­tat să dea de urma unui cunos­cut. Polițistului mar­că nu-i ve­nea să creadă : — Bine-ai venit, dom’ Nicu! — Mă cunoașteți de undeva ? — Cum să nu. Și noi te cău­tam pe dumneata Nicu i’oboș. Avem de lămurit împreună cî­teva cazuri de înșelăciune. — Trebuie să fi* vreo confu­zie. — în afară de confuzia pe ca­re ai creat-o, atunci cînd î-ai în­șelat pe unii pe-aici, te asigur că nu-i nici una. Am redat dialogul strict au­tentic, de mai sus, tocmai pentru frumusețea lui, pentru că pare desprins dintr-o carte și e luat din viață, reprezentînd prinderea unui escroc. Pasul greșit pe ca­­re-l face, pînă la urmă, din prea marea lui încredere în sine. Așa a fost identificat și reținut pen­tru cercetări Ni­cu Toboș, cel ca­re în scurt timp reușise să indu­că în eroare mai multă lume din Reșița. Caransebeș. Oțelu Roșu. Inclusiv pe unii colegi de-ai noș­tri Sesizată telefonic, dar și prin articolul „Escroc în libertate“, publicat de ziarul „Timpul“. Po­liția din Caransebeș l-a așteptat la cotitură, Și pînă la urmă a picat în propria-i plasă. Cel care se prezenta ziarist, sereist, jurist, care cerea bani în numele ziaru­lui (inclusiv de la Zaharia Dră­­ghiță, din Caransebeș) s-a dove­dit a fi un escroc cu experiență. Toboș Nicolae, născut la 20 fe­bruarie 1955, la Ghercești, Dolj, cu domiciliul în Craiova, Calea București, bloc­u­l, a mai avut condamnări pentru înșelăciune. Gen de fapte pentru care, acum mai mulți ani, a fost dat afară din fosta miliție. Nu i-a ținut nici pe-atunci. Ultima dată a fost angajat consilier juridic la Regia Autonomă de Transport Craiova, dar nu s-a mai prezen­tat la lucru. Avea nevoie numai de legitimație, se pare, pentru­ tentativele sale de a mai ciupi pe unul și pe altul. Unele din fap­tele vechi i-au fost amnistiate. Acum, la Poliția Caransebeș i-a fost întocmit un dosar de cerce­tare, urmlnd să fie trimis în in­stanță pentru înșelăciune. In sta­re de libertate, sumele dovedite fiind mici iar de-1 mai îndeam­nă păcatul... Nicolae SIRBU

Next