Timpul, august 1994 (Anul 5, nr. 150-171)

1994-08-02 / nr. 150

POPOR ROMÁN, UN GREȘEȘTE CINE CREDE ÍN TINE ANUL V NR. 150 (1174) REȘIȚA MARTI 2 AUGUST 1991 COTIDIAN SOCIAL POUTIC-CULTURAL INDEPENDENT ISSN 1221-1184 8 pagini 100 l­i Stîlpii societății Să ne amintim cum a cîști­­gat P.D.S.R. inimile românilor și odată cu ele voturile. Nu numai promițînd o reformă mai puțin dureroasă și pro­tecție socială, ci și convingînd­­ că idealurile sale sînt : drep­tate socială, respectarea legii, modestia. Viața a dovedit însă că or­goliile și ambițiile unor lideri ai P.D.S.R., mai nou și ale a primului-mi­nistru, ale repre­zentanților guvernării sale în teritoriu — adică onor­are- Seismograf îecții —, ale parlamentarilor P.D.S.R. nu mai încap într-un apartament de bloc. Și-au re­partizat vile,­­ pe care le-au cumpărat apoi la prețuri de­rizorii, au cumpărat blocuri întregi. Au profitat de Legea Nr. 18 și de ambiguitățile ei, pentru a se împroprietări ile­gal cu terenuri agricole, cu câte un locșor pentru case de vacanță. Privatizarea și refor­ma nu le-au agreat decit în măsura în care le-au adus a­­vantaje personale, încetul cu încetul, viermele numit co­rupție a ros pe dinăuntru stîlpii societății noastre. Ceea ce s-a constatat la Dolj, cu prefectul Tobă și cu parlamentarii P.D.S.R., nu­ es­te un caz izolat. E sindromul maladiv care bîntuie prin P.D.S.R. Tocmai de aceea, concluziile partidului de gu­vernământ, cu privire la si­tuația din Caraș-Severin, ră­­mîn pentru noi, locuitorii a­­cestui județ, superflue. Un fel de a arunca cu praf în ochii opiniei publice. După toate cele scrise în presa româneas­că, despre prefectul și preșe­dintele Consiliului Județean­ dl Năstase a găsit de cuviin­ță să declare doar atît: „La Caraș-Severin problema a fost rezolvată, prin concilierea ce­lor două părți“. E adevărat că cele două părți au fost con­ciliate, dar aceasta a fost și a rămas singura problemă în Caraș-Severin ?... Ceva mai amplu, comunicatul oficial al P.D.S.R. adăuga : „Domnii Octav Cosmâncă și Dumitru Dângă au descris situația cre­ată în Caraș-Severin ca avînd la baza ambiții personale, mici interese, precum și pier­derea din vedere a interese­lor majore ale partidului. A­­ceasta motivează și decizia Delegației Permanente de a adresa avertismente prefectu­lui Traian Zamfir, președin­telui Consiliului Județean A­­lexandru Iacob și deputatului Miron Mănescu, pentru inabi­­litate în soluționarea conflic­telor manifestate aici de mul­tă vreme". Adică, după opi­nia celor doi fruntași ai P.D.S.R. ceea ce s-a petrecut la noi sunt niște mărunțișuri lipsite de importanță. Cum dacă dnii Cosmâncă și Dângă să fie descoperit adevărul, n-au reușit nici măcar să afle că pe președintele Consiliului Județean îl cheamă Gheorghe Pavel Bălan, nu Alexandru Iacob. Dorina SGAVERDIA Un refugiu în aceste zile caniculare.. Regal folcloric la Băile Herculane început în urmă cu o săptămînă, pe o vreme caniculară, festivalul internațional de folclor „Hercules ’94“ a luat sfîr­­șit vineri, 29 iulie a.c., sub amenințarea ploii, care a plutit în permanență asupra Parcului Vicol din orașul de pe Cer­na, riscând compromiterea galei finale a formațiilor artistice prezente. Dacă în ziua a două a festivalului o ploaie toren­țială a golit tribunele teatrului de vară, ducînd la întreru­perea spectacolului, ultima seară a permis intrarea în scenă, în ordine, a ansamblului folcloric „Zenta Sientima“ din Ri­ga (Letonia), a ansamblului academic „Sonia Marinkovici“ din Novi Sad (Serbia), ansamblului folcloric „Siliștea“ din Turcoaia (Tulcea) și a ansamblului de cîntece și dansuri „Nistrenii“ din Soroca (Republica Moldova). Vineri, de la ora 17, am asistat la o frumoasă paradă a cîntecului și portului popular, prezentat, pe lîngă formațiile enunțate mai sus, și de ansamblul „Petriceana“ din Petnic și „Ciobănașul“ din Băuțari (ambele din Caraș-Severin), care nu și-au mai prezentat programul ales datorită condiții­le atmosferice, spectacolul desfășurîndu-se în aer liber. In penultima seară au evoluat în fața publicului ansamblurile sosite din Letonia și Serbia, iar din țara noastră s-a prezent Paul­ Sever SMADU (Continuare în pag. a 8-a) La m­asa verde, spate-n spate, sau nimic despre buget N-am mai avut plăcerea să-i văd alături pe dl prefect Traian Zamfir și pe dl președinte Gheor­ghe Pavel Bălan, din vremuri irememorabile. Acolo unde era unul, celălalt își propunea să nu apară. Așa că­­ a fost o adevăra­tă fericire să intru în sala de ședințe a Consiliului Județean (vineri, 29.VII.1994) și să-i văd stînd alături și zîmbind, ca în­­tr-o fotografie de familie. Că doar frați sînt. De partid. De obice­iuri. Chiar dacă nu se înțeleg în­totdeauna. Și frații de singe se mai dușmănesc . . . Dar sâ nu vă imaginați, dragi cititori, că nu-i despărțea nimeni și nimic. Nu­ le despărțea dl vice­președinte Ilie Mustăcilă, care în eforturile sale — din vremu­rile tulburi — de a face breșa, între Consiliul Județean și Pre­fectură, i-a dat dlui Zamfir ma­șina Consiliului Județean, cea pentru care dl prefect tocmai îl suspendase pe dl Bălan, drept pentru care, dl Mustăcilă a­­ pier­dut interimatul la președinție. Firesc, funcția aceasta de preșe­dinte este prea importantă pen­tru a fi cedată, chiar­­ și așa in­terimar. Pentru păstrarea ei me­rită să facă omul orice compro­mis. De fapt, pe cei­ doi domni îi despart mult mai multe decît cî­­te un scaun. In primul rînd, îi desparte trecutul apropiat. Cu ambițiile lui. Cu procesele lui. Cu și fără suspendări. Un trecut măcinat de întrebarea hamletia­­nă: oare­care dintre noi doi este cel mai important? . . . Nu știu dacă s-au înțeles, colo sus în vîrf, dar prima par­­­­te a ședinței, pină la pauză, a fost tutelată de verbul elegant al excelenței sale dl prefect, de fraza măiestrit răsucită, de nu mai știai ce face, afirmă sau neagă. Cea de a doua parte, de dl președinte Bălan, cu ironiile sale spumoase și­ o insistență care vroia să spună: atenție, în privin­ța bugetului eu dețin adevărul absolut și creionul cu care se în­scrie fiecare leu! Mărturisesc că am rămas plăcut surprinsă de înțelegera din priviri, a celor două personalități. Cu siguranță au învățat ceva din sancțiunea dlui Cosmâncă „pentru inabili­­tate în soluționarea conflictelor“. Ce și-au zis? Partea asta a șe­dinței o domini tu, iar cealaltă e a mea. Sau viceversa. De fapt, nu prea are importanță care s-a închinat primul și a cedat. Pre­fectul președintelui sau președin­tele prefectului. Gurile rele spun că dl președinte ar fi mai male­abil, întinde primul mina, pen­tru a spulbera orice conflict. Dar, pînă la urmă, toate acestea sunt chestiuni personale, în care pre­sa nu se amestecă. Noi vom reveni la prima par­te a ședinței: întrebarea unui consilier — ce se mai aude des­pre Uniunea de Promovare E­­conomică Banat? — i-a dat po­sibilitatea dlui prefect de a mai demonstra încă o dată, cu inega­labilul său har oratoric, că este apărătorul și slujitorul legii. Cînd e vorba de alții, mai exact da uniune. Ar fi dispus să retragă, în anumite condiții națiunea de suspendare a hotărârii, dar pen­tru aceasta trebuie să vină la masa tratativelor dl consilier Tul­­can, care a pledat în instanță pentru uniune. Mă așteptam să-l invite direct pe dl Bălan. Nu a făcut-o, dar nu e nici o problemă, pentru că dl Tulcan il informea­ză cu absolut totul pe dl Bălan. In contextul acestei discuții dl consilier Sorin Frun­­zăverde a prezentat statutul Institutului Financiar Regional, subliniid rolul inițiato- Doriian SGAVERDIA. (Continuare în pag. a 7-a) „Important este ca parlamentarul să se implice, să dovedească competentă“ O Declară dl Cornel Sturza-Popovici, deputat P.N.Ț.C.D. în Parlamentul României — Domnule deputat, faceți parte din generația tînără a unui partid istoric, P.N.Ț.C.D., o gene­rație care dorește să se afirme politic altfel, după cum înțeleg eu, intr-o construcție. Pentru că sînteți singurul parlamentar de Caraș-Severin care ați organizat în județ manifestări cu partici­pare internațională — mă gîn­­desc la cele două seminari de la Băile Fundația Herculane, împreună cu Hanns Seidel —, da­­ți-mi voie să vă întreb: cu ce scop ați făcut-o? •— Mai întîi aș vrea să vă spun că cele două seminarii au avut o triplă organizare: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echili­bru ecologic din Camera De­putaților, din care fac parte și eu. Fundația „Hanns Seidel“ Ministerul Mediului. Sigur, par­și­tea managerială a­­ manifestării am asigurat-o eu. Am stabilit tema, lista participanților și fi­nalitatea, în așa fel încît, pe plan informațional a fost un cîștig pentru toți participanții. După seminarul din acest an, dl Kossak, reprezentantul Fundați­ei „Hanns Seidel“ în România, a prezentat în presa germană de mare tiraj o altă Românie. Nu mai vorbesc de Ministerul Me­diului, care, în preajma depune­rii proiectului Legii mediului la Camera Deputaților, a avut șansa să cunoască atît opiniile și realitățile dintr-o seamă de județe, cât și experiența ameri­cană în materie de drept al mediului.­­ La un moment dat, stațiunea Băile Herculane a fost compara­tă cu Crans Montana și, ceea ce este mai important, a rezis­tat comparației în privința con­dițiilor de organizare a unor ma­nifestări de acest gen. Vă eân­­diți să continuați? — In mod sigur, va exista o continuitate. Deja am proiect­at pentru anul viitor o reuniune pe tema organismelor neguverna­mentale de protecția mediului. Ele sunt deosebit de importante, pentru că reprezintă reacția pu­blicului. — Iar la noi un județ lipsesc cu desăvirșire. — Să știți că noi în Oravița am realizat un astfel de orga­nism. Se numește „Grupul Eco­logic de Colaborare Nera“ funcționează din martie curent și Chiar în vara aceasta ne propu­nem o expediție pe Cheile Ne­­rei, cu rolul de a proteja ecosister­mele. Revenind la viitorul semi­nar de la Herculane, să pot spu­ne că l-am programat în noiem­brie a.c. Sperăm să obținem de la BEC Budapesta, care este o filială a Agenției de Dezvoltare a SUA, finanțarea unui proiect și să punem la punct o strategie. De asemenea, avem posibilita­tea de­ a organiza, tot la Băile Herculane un seminar, tot împre­ună cu Fundația „Hanns Seidel“, pe teme ale administrației pu­blice. Vom invita toți primarii din județ, iar conferențiari­­i universitari din București vor și din München. — Domnule deputat, am avut de cîteva ori prilejul să constat implicarea dv. în preluarea pro­blemelor din județ și prezenta­rea lor în parlament. Mă refer la obținerea celor 100 de milioa­ne pentru Teatrul istoric din O­­ravița sau la drumul Pojejena- Dorina SGAVERDIA (Continuare In pag a 3 a) S-a aprobat alimentarea cu gaz metan a localităților Anina, Zăvoi și Obreja O informație de ultimă oră, sosită pe adresa redacției, ne atenționează asupra faptului că, la ultima ședință a Gu­vernului României a fost a­­probată Hotărîrea nr. 423, privind alimentarea cu gaz metan a orașului Anina și a comunelor Zăvoi și Obreja. După această primă apro­bare din partea executivului, urmează întocmirea proiectu­lui de execuție și abia după aceea punerea sa în operă. Deci, pînă în momentul în care va arde prima flacără de gaz metan la Anina, Zăvoi sau Obreja, va mai trece cît­­va timp. Oricum, izbinda este meritorie. Se poate spune că primarii nu au „ars celor trei localități gazul de poma­nă". .. (d.s.)

Next