Timpul, august 1994 (Anul 5, nr. 150-171)
1994-08-02 / nr. 150
POPOR ROMÁN, UN GREȘEȘTE CINE CREDE ÍN TINE ANUL V NR. 150 (1174) REȘIȚA MARTI 2 AUGUST 1991 COTIDIAN SOCIAL POUTIC-CULTURAL INDEPENDENT ISSN 1221-1184 8 pagini 100 li Stîlpii societății Să ne amintim cum a cîștigat P.D.S.R. inimile românilor și odată cu ele voturile. Nu numai promițînd o reformă mai puțin dureroasă și protecție socială, ci și convingînd că idealurile sale sînt : dreptate socială, respectarea legii, modestia. Viața a dovedit însă că orgoliile și ambițiile unor lideri ai P.D.S.R., mai nou și ale a primului-ministru, ale reprezentanților guvernării sale în teritoriu — adică onorare- Seismograf îecții —, ale parlamentarilor P.D.S.R. nu mai încap într-un apartament de bloc. Și-au repartizat vile, pe care le-au cumpărat apoi la prețuri derizorii, au cumpărat blocuri întregi. Au profitat de Legea Nr. 18 și de ambiguitățile ei, pentru a se împroprietări ilegal cu terenuri agricole, cu câte un locșor pentru case de vacanță. Privatizarea și reforma nu le-au agreat decit în măsura în care le-au adus avantaje personale, încetul cu încetul, viermele numit corupție a ros pe dinăuntru stîlpii societății noastre. Ceea ce s-a constatat la Dolj, cu prefectul Tobă și cu parlamentarii P.D.S.R., nu este un caz izolat. E sindromul maladiv care bîntuie prin P.D.S.R. Tocmai de aceea, concluziile partidului de guvernământ, cu privire la situația din Caraș-Severin, rămîn pentru noi, locuitorii acestui județ, superflue. Un fel de a arunca cu praf în ochii opiniei publice. După toate cele scrise în presa românească, despre prefectul și președintele Consiliului Județean dl Năstase a găsit de cuviință să declare doar atît: „La Caraș-Severin problema a fost rezolvată, prin concilierea celor două părți“. E adevărat că cele două părți au fost conciliate, dar aceasta a fost și a rămas singura problemă în Caraș-Severin ?... Ceva mai amplu, comunicatul oficial al P.D.S.R. adăuga : „Domnii Octav Cosmâncă și Dumitru Dângă au descris situația creată în Caraș-Severin ca avînd la baza ambiții personale, mici interese, precum și pierderea din vedere a intereselor majore ale partidului. Aceasta motivează și decizia Delegației Permanente de a adresa avertismente prefectului Traian Zamfir, președintelui Consiliului Județean Alexandru Iacob și deputatului Miron Mănescu, pentru inabilitate în soluționarea conflictelor manifestate aici de multă vreme". Adică, după opinia celor doi fruntași ai P.D.S.R. ceea ce s-a petrecut la noi sunt niște mărunțișuri lipsite de importanță. Cum dacă dnii Cosmâncă și Dângă să fie descoperit adevărul, n-au reușit nici măcar să afle că pe președintele Consiliului Județean îl cheamă Gheorghe Pavel Bălan, nu Alexandru Iacob. Dorina SGAVERDIA Un refugiu în aceste zile caniculare.. Regal folcloric la Băile Herculane început în urmă cu o săptămînă, pe o vreme caniculară, festivalul internațional de folclor „Hercules ’94“ a luat sfîrșit vineri, 29 iulie a.c., sub amenințarea ploii, care a plutit în permanență asupra Parcului Vicol din orașul de pe Cerna, riscând compromiterea galei finale a formațiilor artistice prezente. Dacă în ziua a două a festivalului o ploaie torențială a golit tribunele teatrului de vară, ducînd la întreruperea spectacolului, ultima seară a permis intrarea în scenă, în ordine, a ansamblului folcloric „Zenta Sientima“ din Riga (Letonia), a ansamblului academic „Sonia Marinkovici“ din Novi Sad (Serbia), ansamblului folcloric „Siliștea“ din Turcoaia (Tulcea) și a ansamblului de cîntece și dansuri „Nistrenii“ din Soroca (Republica Moldova). Vineri, de la ora 17, am asistat la o frumoasă paradă a cîntecului și portului popular, prezentat, pe lîngă formațiile enunțate mai sus, și de ansamblul „Petriceana“ din Petnic și „Ciobănașul“ din Băuțari (ambele din Caraș-Severin), care nu și-au mai prezentat programul ales datorită condițiile atmosferice, spectacolul desfășurîndu-se în aer liber. In penultima seară au evoluat în fața publicului ansamblurile sosite din Letonia și Serbia, iar din țara noastră s-a prezent Paul Sever SMADU (Continuare în pag. a 8-a) La masa verde, spate-n spate, sau nimic despre buget N-am mai avut plăcerea să-i văd alături pe dl prefect Traian Zamfir și pe dl președinte Gheorghe Pavel Bălan, din vremuri irememorabile. Acolo unde era unul, celălalt își propunea să nu apară. Așa că a fost o adevărată fericire să intru în sala de ședințe a Consiliului Județean (vineri, 29.VII.1994) și să-i văd stînd alături și zîmbind, ca într-o fotografie de familie. Că doar frați sînt. De partid. De obiceiuri. Chiar dacă nu se înțeleg întotdeauna. Și frații de singe se mai dușmănesc . . . Dar sâ nu vă imaginați, dragi cititori, că nu-i despărțea nimeni și nimic. Nu le despărțea dl vicepreședinte Ilie Mustăcilă, care în eforturile sale — din vremurile tulburi — de a face breșa, între Consiliul Județean și Prefectură, i-a dat dlui Zamfir mașina Consiliului Județean, cea pentru care dl prefect tocmai îl suspendase pe dl Bălan, drept pentru care, dl Mustăcilă a pierdut interimatul la președinție. Firesc, funcția aceasta de președinte este prea importantă pentru a fi cedată, chiar și așa interimar. Pentru păstrarea ei merită să facă omul orice compromis. De fapt, pe cei doi domni îi despart mult mai multe decît cîte un scaun. In primul rînd, îi desparte trecutul apropiat. Cu ambițiile lui. Cu procesele lui. Cu și fără suspendări. Un trecut măcinat de întrebarea hamletiană: oarecare dintre noi doi este cel mai important? . . . Nu știu dacă s-au înțeles, colo sus în vîrf, dar prima parte a ședinței, pină la pauză, a fost tutelată de verbul elegant al excelenței sale dl prefect, de fraza măiestrit răsucită, de nu mai știai ce face, afirmă sau neagă. Cea de a doua parte, de dl președinte Bălan, cu ironiile sale spumoase și o insistență care vroia să spună: atenție, în privința bugetului eu dețin adevărul absolut și creionul cu care se înscrie fiecare leu! Mărturisesc că am rămas plăcut surprinsă de înțelegera din priviri, a celor două personalități. Cu siguranță au învățat ceva din sancțiunea dlui Cosmâncă „pentru inabilitate în soluționarea conflictelor“. Ce și-au zis? Partea asta a ședinței o domini tu, iar cealaltă e a mea. Sau viceversa. De fapt, nu prea are importanță care s-a închinat primul și a cedat. Prefectul președintelui sau președintele prefectului. Gurile rele spun că dl președinte ar fi mai maleabil, întinde primul mina, pentru a spulbera orice conflict. Dar, pînă la urmă, toate acestea sunt chestiuni personale, în care presa nu se amestecă. Noi vom reveni la prima parte a ședinței: întrebarea unui consilier — ce se mai aude despre Uniunea de Promovare Economică Banat? — i-a dat posibilitatea dlui prefect de a mai demonstra încă o dată, cu inegalabilul său har oratoric, că este apărătorul și slujitorul legii. Cînd e vorba de alții, mai exact da uniune. Ar fi dispus să retragă, în anumite condiții națiunea de suspendare a hotărârii, dar pentru aceasta trebuie să vină la masa tratativelor dl consilier Tulcan, care a pledat în instanță pentru uniune. Mă așteptam să-l invite direct pe dl Bălan. Nu a făcut-o, dar nu e nici o problemă, pentru că dl Tulcan il informează cu absolut totul pe dl Bălan. In contextul acestei discuții dl consilier Sorin Frunzăverde a prezentat statutul Institutului Financiar Regional, subliniid rolul inițiato- Doriian SGAVERDIA. (Continuare în pag. a 7-a) „Important este ca parlamentarul să se implice, să dovedească competentă“ O Declară dl Cornel Sturza-Popovici, deputat P.N.Ț.C.D. în Parlamentul României — Domnule deputat, faceți parte din generația tînără a unui partid istoric, P.N.Ț.C.D., o generație care dorește să se afirme politic altfel, după cum înțeleg eu, intr-o construcție. Pentru că sînteți singurul parlamentar de Caraș-Severin care ați organizat în județ manifestări cu participare internațională — mă gîndesc la cele două seminari de la Băile Fundația Herculane, împreună cu Hanns Seidel —, dați-mi voie să vă întreb: cu ce scop ați făcut-o? •— Mai întîi aș vrea să vă spun că cele două seminarii au avut o triplă organizare: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic din Camera Deputaților, din care fac parte și eu. Fundația „Hanns Seidel“ Ministerul Mediului. Sigur, parșitea managerială a manifestării am asigurat-o eu. Am stabilit tema, lista participanților și finalitatea, în așa fel încît, pe plan informațional a fost un cîștig pentru toți participanții. După seminarul din acest an, dl Kossak, reprezentantul Fundației „Hanns Seidel“ în România, a prezentat în presa germană de mare tiraj o altă Românie. Nu mai vorbesc de Ministerul Mediului, care, în preajma depunerii proiectului Legii mediului la Camera Deputaților, a avut șansa să cunoască atît opiniile și realitățile dintr-o seamă de județe, cât și experiența americană în materie de drept al mediului. La un moment dat, stațiunea Băile Herculane a fost comparată cu Crans Montana și, ceea ce este mai important, a rezistat comparației în privința condițiilor de organizare a unor manifestări de acest gen. Vă eândiți să continuați? — In mod sigur, va exista o continuitate. Deja am proiectat pentru anul viitor o reuniune pe tema organismelor neguvernamentale de protecția mediului. Ele sunt deosebit de importante, pentru că reprezintă reacția publicului. — Iar la noi un județ lipsesc cu desăvirșire. — Să știți că noi în Oravița am realizat un astfel de organism. Se numește „Grupul Ecologic de Colaborare Nera“ funcționează din martie curent și Chiar în vara aceasta ne propunem o expediție pe Cheile Nerei, cu rolul de a proteja ecosistermele. Revenind la viitorul seminar de la Herculane, să pot spune că l-am programat în noiembrie a.c. Sperăm să obținem de la BEC Budapesta, care este o filială a Agenției de Dezvoltare a SUA, finanțarea unui proiect și să punem la punct o strategie. De asemenea, avem posibilitatea de a organiza, tot la Băile Herculane un seminar, tot împreună cu Fundația „Hanns Seidel“, pe teme ale administrației publice. Vom invita toți primarii din județ, iar conferențiarii universitari din București vor și din München. — Domnule deputat, am avut de cîteva ori prilejul să constat implicarea dv. în preluarea problemelor din județ și prezentarea lor în parlament. Mă refer la obținerea celor 100 de milioane pentru Teatrul istoric din Oravița sau la drumul Pojejena- Dorina SGAVERDIA (Continuare In pag a 3 a) S-a aprobat alimentarea cu gaz metan a localităților Anina, Zăvoi și Obreja O informație de ultimă oră, sosită pe adresa redacției, ne atenționează asupra faptului că, la ultima ședință a Guvernului României a fost aprobată Hotărîrea nr. 423, privind alimentarea cu gaz metan a orașului Anina și a comunelor Zăvoi și Obreja. După această primă aprobare din partea executivului, urmează întocmirea proiectului de execuție și abia după aceea punerea sa în operă. Deci, pînă în momentul în care va arde prima flacără de gaz metan la Anina, Zăvoi sau Obreja, va mai trece cîtva timp. Oricum, izbinda este meritorie. Se poate spune că primarii nu au „ars celor trei localități gazul de pomană". .. (d.s.)