Timpul, aprilie 1995 (Anul 6, nr. 66-84)

1995-04-05 / nr. 66

•OIOR ROMÁN, NN­GREȘEȘTE CINE CREDE IN TINE COTIDIAN SOCLVL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT ISSN 1221-118! începutul sfîrșitului Fără exagerare, credem că s-a depășit orice măsură în aplicarea unui­ perfid sistem de constrîngere politică, tra­vestit în acțiuni pretins sin­­­­dicale. Ajungîndu-se la situa­ția absurdă și fără precedent cind­ camerele legiuitoare de­liberează sub presiunea unui lider sindical, care a găsit cu cale să declare greva foamei. Fără să aibă nici în plin nici un mînecă, oricum ar fi in­terpretate datele problemei, cu alegerea, numirea sau­­ completarea Consiliului de administrație al instituției­­ respective, adică al RTV. Compătimindu_l omenește « pe dl Dumitru Iuga, fire pro­babil exaltată și lesne de ma­­­­nevrat, nu ne putem reține regretul că oameni politici care se pretind a fi în toată firea profită condamnabil de­­ vulnerabilitatea unui semen, , oricare ar fi acela. Dar i nu se poate admite, decât nici cu­­ riscul de a proiecta în ridicol­­ una din instituțiile fundamen­­­­tale ale statului de drept, ca­­ Parlamentul să ajungă la dis­creția fiecărui vis­oare, fie și din dorința da a ieși din ano­nimat, declară greva foamei. Ce se ascunde în spatele a­­­­cestei afaceri necurate e sesi­­­­zabil cu ochiul liber și de la­­ mare distanță. Dacă s-a vă­zut, în premieră mondială, o revoluție televizată și parțial dirijată d­e televiziune, de ce­­nu s-ar monta, în maniera superproducțiilor cinemato­grafice americane, și o cam­panie electorală pe măsură? Iar dacă se presupune că fap­tul ar depinde și de Consiliul de administrație al TV, atunci trebuie asigurată o compo­nență „corespunzătoare" a­cestuia. Cu toate că, prin în­­­­suși statutul său de funcțio­nare, respectivul organism trebuie să­­ fie imparțial, o­­biectiv, echidistant de citeva săptămîni, negli­­jînd alte arii problematice incomparabil mai importante, de stringentă actualitate, Par­lamentul își pierde vremea lamentabil, în sterile contro­­­­verse procedurale, dar cu un­­ substrat politic evident. Sesi­­­­zînd carențele puterii, care n-a știut să găsească la timp remediul legal pentru această farsă, salariații de la Metro­ i­rex au intrat în grevă spon­tană Care, vezi Doamne, se sustrage efectelor unei hota­­rîri judecătorești, rămasă de­finitivă. Să nu se Înțeleagă cumva că ne pronunțăm în favoarea unor măsuri necugetate, care nu ar face decît sa ducă pasiu­nile la paroxism. Insă dacă­­ statul nu va izbuti să-și facă­­ simțită prezenta și autorita­­t­­ea, dacă nu va impune în­­ toate împrejurările domnia­­ legilor, ne putem aștepta la tot ce poate fi mai rău. O e­­­­ventuală însumare a manus­­­­mului economic cu starea de­­ naos social ar însemna înce­putul sfîrșitului. Ceea ce nu se poate admite nici măcar ca ipoteză și de dragul nimă­nui. AI. BARSESCU Biserica Catolică din Boc­șa Montană, monument is­toric în stil baroc, construit in anul 1723. Dovezi clare ca Poluarea e în floare • Dialog cu dl Ion Bălu, directorul Agenției pentru Protecția Mediului Reșița. — Care este situația calității mediului în județul nostru, domnule director, un județ ce cuprinde numeroși agenți indus­triali, mari poluanți, dar și în­tinse suprafețe împădurite ? — Calitatea mediului în jude­țul C­araș-Severin nu se înca­drează, din fericire, în grupa celor 14 puncte fierbinți reți­nute în preocupările speciale ale Ministerului Apelor, Păduri­lor și Protecției Mediului sau ale unor organisme internaționa­le. Figurăm însă pe lista prime­lor 15 județe din țară în care poluarea mediului este evidentă și impune luarea unor măsuri de supraveghere și control deo­sebite. Intre obiectivele care ge­­­nerează degradarea factorilor de mediu, se află platforma Oțelu Roșu, cu poluarea aerului, solu­lui și rîului Bistra, platforma siderurgică și constructoare de mașini din municipiul Reșița, care contribuie la o degradare puternică a aerului, solului și riului Bîrzava, sectoarele minie­re de la Doman, Anina, Șosea Montană și, în special, Moldova Nouă, la care se adaugă inexis­tența stațiilor de epurare a ape­lor uzate orășenești de la Ora­­vița, Moldova Nouă, Bocșa și Reșița. Se consideră ca o zonă puternic poluantă,­­ în special privind solul și apele râului Bîr­zava, sectorul zootehnic din zo­na Avicola Bocșa, Luinprod Ber­­zovia, cărora li se adaugă David Oravița, ce degradează pîrîul Oravița și rîul Caraș. — Este o situație încetățenită de-a lungul timpului... — Intr-adevăr. Dar legislația în vigoare obligă consiliile loca­le să ia măsuri de salubrizare a localităților, inclusiv amenaja­rea locurilor­­ de depozitare a deșeurilor. Or, consiliile locale se implică prea puțin in aceas­tă direcție. Ați amintit de legislație Noua Lege a protecției mediului este încă așteptată. De unde a­ Eugen COTARCE­ l (Continuare Th­oag a 3-a) . In cooperație. Debandadă cît cuprinde! Specialiști ai Oficiului Jude­țean pentru Protecția Consuma­torilor au efectuat, nu demult, o serie de controale în unități aparținînd cooperației. Voiau dumnealor să vadă cu­­mai „trans­piră“ meșterii pentru a oferi cli­entului nostru, stăpînul nostru, servicii de calitate. Cînd au ter­minat și au tras linie, li s-a fă­cut părul măciucă. Cele mai multe unități nu posedă autori­zații sanitare de funcționare. Un fel de piraterie în tranziție. Este vorba de unități aparținînd de SCCA Prestarea Reșița și SCCA Modex Textil Oravița. Mai mult, nici o unitate verificată nu avea afișată lista prestațiilor și tari­fele practicate. Poți, adică, pen­tru un coafat să plătești și 2700 lei, dar și 5150 lei. După cum îi lasă inima pe meșteri. Cît pri­vește eliberarea bonurilor pentru serviciul prestat, se consideră a fi o practică „ceaușistă“. Unele nu mai au nici bannere. Și nici condici de sesizări și reclama­ții. Dacă vrei, de pildă, să-ți re­pari o pereche de pantofi, poți să aștepți mult și bine să-ți pre­cizeze cineva termenul de garan­ție pentru lucrarea prestată. Și atunci, pe cine să mai mire că la Oțelu Roșu s-au găsit destule perechi de pantofi fără comandă deschisă. La SCCA Inconf Reșița se încasează contravaloarea servi­ciului solicitat, odată cu primi­rea comenzii, clienții avind nici­ o șansă de a-și nemai­­mai recupera ceva din suma plătită anticipat în cazul unor nemulțu­miri ulterioare. O caracteristică generală, majoritatea unităților controlate în se execută lucrări la comandă, dar cu materialul clientului. De­oarece în rafturile magaziilor fluieră vîntul nepăsării, într-un cuvînt, ordinea și disciplina, respectul față de client sunt în­­tr-o suferință adîncă. Gheorghe DOLOT Citiți în ziarul de mîine • Fizica furloaielor dezvelite (în cadrul noii ru­brici „Gumi­asticul puterii*) • l­a Băile Herculane, gropile „monumente* ocrotite de primărie ? • Pro san contra votului uninominal ? • „Nu ne deranjea­ză țiganii, ci țigănia“­­ [ se spune „buldozerul“ • Și gardienii publici demisionează • Ce este nou la A.C.R. ? • Caransebeș, de la o săptămînă la alta. à ANUL VI NR. 66 (1310) REȘIȚA MIERCURI 5 APRILIE 1995 8 pagini 200 Ici EVENIMEN­ TE POATE ! Dintr-o sursă demnă de cre­zare, dl prof. Petru Țunea, in­spector școlar general al ju­dețului, am aflat că in curînd vor începe lucrările de rea­bilitare a de înot din bazinului olimpic Reșița. îndelung așteptată, această măsură devenit posibilă prin alocarea a «de către Ministerul învăță­­mîntului a creditelor necesare, insumînd multe­­ zeci de mili­oane, crărilor pentru efectuarea­­ Aui de reparatiicnfficale la întregul­­complex. certitudinea că această Avem veste va bucura nu doar pe sportivii de performanță, ci șî pe nu­meroșii amatori de înot din ^muuicipiu. Dacă există preo­cupare și stăruință,­ se­­ pot realiza asemenea „miracole“ chiar și dintr-un buget de austeritate. SESIUNE DE COMUNICĂRI l­a sediul Colegiului Națio­nal de Apărare s-a desfășu­rat, iar­ o sesiune de comuni­cări științifice pe tema : „Di­mensiuni geo-politice și geo­­strategice la sfîrșit de secol și mileniu, in Romania1. Clisura Dunării, la concurență cu rafinăriile României Ca ciupercile, după ploaie s-au înmulțit stațiile fixe și­­ mobile de benzină. Extrem de inventivi, băieții au intuit imediat de un­de pot sări paraii. Drept urmare, în timp record au împînzit în­treaga Clisură a Dunării, de la Socol pînă la Berzasca, cu ase­menea „investiții“. Unele cu a­­probări, altele la mica înțelegere cu proprietarii pămînturilor, ca­re își au și ei, firesc, partea lor de venit. Un control recent asu­pra legalității lucrărilor de con­strucție a acestor stații a scos la iveală însă un șir întreg de aba­teri pe care specialiștii Consiliu­lui Județean au datoria să stopeze rapid. Prin amenzi ustu­ie­rătoare sau prin oprirea efecti­vă a lucrărilor. Cîteva exemple : la intrarea în satul Belobreșca, SC Monida SRL Moldova Nouă a amplasat o sta­ție mobilă de vinzare a carbu­ranților. Nu este, desigur, pri­ma. In zonă sunt destui patroni care prosperă din asemenea în­­vîrteli. Cei de la „Monica“ însă și-au amplasat stația aproape pe arătură, după ce închiriaseră te­renul de la un cetățean din sat. Contactul cu controlorii l-a costat pe patron 1,8 milioane lei, plus obligația de a-și muta stația. Și dl Traian Leoveanu, fostul di­rector al Centrului de industria­lizare a cărnii din Moldova Ve­che, a fost prins de febra aface­rilor. După 1989, dumnealui a cumpărat fabrica din Moldova Nouă. Văzînd că benzina are căutare, ignorînd orice regulă de construcție, chiar la Intrarea în fabrică și-a trintit o stare PECO. N.are importanță că te­renul nu-i aparține s­au că n-are nici un fel de aprobări din par­tea Consiliului Local. Bani să iasă. O vreme au ieșit. Și încă, bani buni. Acum, după ce s-a trezit pe cap cu un proces-ver­bal , de­ contravenție, a ajuns judecătorie. Tot pe rolul Judecă­ta­toriei Oravița se află și Încerca­rea de vii Miodrag Giurovici, din Moldova Nouă, asociat la Siderar Com­ SRL din Timișoara, da a construi o stație fără autorizația. In intravilanul satului Liub­­cova, Petrobanat SRL Timișoara și.a deschis o stație, care func­ționează bine mersi, deși nimeni nu a transpirat nici măcar pen­tru obținerea certificatului de urbanism, de la Direcția Ur­banism a Consiliuli>­ an. S-au gîndit, probasc,. ani se poate obține ori un­dată s-au ales doar 11.. mili­oane lei amendă și eu ’ 5 starea lucrărilor. Dar boom-ul cel mai înfloritor se petrece în incinta fostei Moldova Nouă, incintă care CAP a devenit patrimoniul Consiliului Local Moldova Nouă. Ei bine, domnii consilieri, suflete milea­sa, au" încheiat aici contracte peste contracte pentru cei dispuși să-și amenajeze câte o stație (fixă ori mobilă). Vorba vine stație, pentru că domnii patroni comer­cializează benzina direct din cisterne. Cine sunt patronii? U­­nul ar fi Petrobanat Timișoara, apoi „Diana“ dlui Gagiani din Reșița, Geani Junior din Bozo­­vici, Vloduru din Suceava etc. Altfel spus, o Incintă națională cu tendința de a se... interna­ționaliza, C-așa­ s consilierii din Moldova Nouă : buni la suflet și miloși pînă la Dumnezeu, de par­că primar­iiar mai fi in urbe. Oricum, n-ar strica o interven­ție a celor de la Agenția de Pro­tecție a Mediului împreună cu factorii interesați pentru a se convinge, tot împreună, de ceea ce se întîmpla pe aici. Cu cît mai repede, cu atît mai bine, Gheorghe DOLOT

Next