Timpul, iulie 1995 (Anul 6, nr. 129-149)

1995-07-01 / nr. 129

~iiua de apoi Suntt oameni care_și caută a tot dinadinsul necazuri, de parcă n_ar fi suficiente cele pe care le oferă cu dărnicie hazardul sau generozitatea semenilor. Fac domniile lor ce fac, și_și mai adaugă alte d­­ara dureri de cap. suplim­e­ntare. Tocmai așa au prob­at și parlamentarii noștri, di’inci cînd au amînat pentru sesiunea din toamnă contro­ > ^rsatul raport al comisiei „ Apartamentul“. Alimentând c­u n­os speculațiile și distor­­nind imaginea, oricum nu ■mai favorabilă, pe care relativul și-a asigura­­în rîndul opiniei publice. Seismograf v.ami voi să se creadă că ne dăm pentru soluționarea azi pe mîine a unor chest­uni care prezintă o impor­­ață crucială pentru stânele noastre naționale. Dar nu era ,și nu este ca­zul dosarului „Apartamentul“. Care se rezumă, de fapt, la însușirea fără drept de către foștii și actualii demnitari de după 1989 a unor spații lo­­cative ultracentrale, ultravi­­xoase și, dacă se poate spune așa, ultraexcedentare. Tergi_­­ versînd rezolvarea corectă, deci­ în termenii legii, a aces­­tei probleme, parlamentarii se expun­e oprobriului public și comentariilor acide ale pre­­sei de toate nuanțele. Iar o asemenea rezolvare, dincolo de cazurile particu­lare, a căror existență nu este exclusă, nu poate fi decit a­­ceea a restituirii imobilelor sau apartamentelor luate cu japca în haosul postrevolu­­­­ționar. Ne imaginăm că va fi o operație dureroasă,­­­meni neputînd fi bănuit ni­­că renunță cu entuziasm și cu tragă inimă la niște asemenea­­ miori, indiferent pe ce cale au fost dobindite. Dar cu cit­e amină mai mult această itervenție chirurgicală, răul o va extinde iar consecințele ale vor fi cu atît mai nocive. Oare să nu înțeleagă niște ersonalități de relevanța cel ■r implicate în această afac­ere tulbure ce rău imens iși­­ povoacă, lor dar și institu­tor pe care le reprezintă ? nutrească oare iluzia per­­ioasă că timpul va atenua area absolut legitimă a o_ liei publice? în acest caz asumă niște riscuri pe car nu le justifică nici un fel apartament din lume. Și căror costuri vor fi acu­v­e cu dobîndă nesubvențio­­nă la alegerile de anul viit­or. Parafrazînd spusele unui cunoscut personaj de poveste, dacă din mintea domniilor lor s_a născut ideea amînării,­­ rău au gindit. Iar dacă au­­ ascultat povața cine știe că­rui firescos, rău au făcut. Pen­tru că apartamentele în dis­cuție le vor fi de tot atîta fo­los, chiar și pe durata vacan­ței parlamentare, ca niște uțe bătute vîrtos într.o pă­lărie. Pe care vor fi obligați să o poarte cu stoicism pînă -n ziua de apoi. Al. barsescu Adoptarea, în ultima ședință a Consiliului Local al municipiului Reșița a unei hotărîri privind creșterea unor prețuri și tarife practicate în piețe, odoaie și tir­­guri ne-a pus, oarecum, pe gîn­­duri. Actualele, pînă mai ieri, tarife, în vigoare de la finele lu­nii ianuarie, au fost majorate cu 25 la sută, în cazul rezervării spa­țiilor de desfacere și depozitare temporară a produselor agroali­­mentare (de la 4.000 la 5.000 lei/ masă/lună), respectiv 100 la sută, pentru produsele industriale (a­­cum, 10.000 lei). . Inflație, inflație, ne-am zis, dar nici chiar așa! Și­ am vrut să vedem care ar fi argumentele aduse de executivul local, iniția­torul proiectului de hotărîre. Extrem de concisă, expunerea de motive înaintată consilierilor era explicită: „Avînd în vedere creș­terea generală a costurilor de întreținere și funcționare a pie­țelor, tîrgurilor și oboarelor din Reșița și faptul că cererea de locuri pentru desfacerea produse­­lor agroalimentare și industriale este ridicată, în unele perioade chiar depășind nr. de locuri dis­ponibile în piețele amenajate din municipiul Reșița este nece­sară majorarea tarifului. . Măi, să fie! Carevasăzică, una dintre motivațiile invocate o re­prezintă abundența de produse oferite cumpărătorilor. Produse care, ni se spune, dau să nu-nca­pă lu marca pusă la dispoziție de primărie. Și,atunci, de ce s-ar gîndi autoritățile locale la ame­najarea de noi spații? Mai lesne e, nu-i așa?, să umbli la preț. Iar dacă el, multimilionarul, „mic pri­vatizat“, se încăpățînează și nu renunță la ocupația-i de bază, cu-atît mai bine. Timpul trece, leafa (bugetarilor) merge. Iar peste două-trei luni, altă majo­rare de tarife. C-așa-i în econo­mia de piață. Dar, stați așa, era să uit. Ce ne facem dacă întreprinzătorul nu se încăpățînează? O soluție ar exista. Luăm traista și purcedem spre consiliu. Mai contează, oare, cum și cu ce ne-ntoarcem de-a­­colo? Eugen COTARCEA Consiliul Local Reșița și economiile de piață Complexul Victoria și Microraionul IV din cartierul re­șitean Lunca Birzavei. Foto: Oh, ISTODOIi (Continuare la pag. a 8-a) Poliția rutieră Terra Sat • La vînătoare de șoferi. La început am crezut că e vor­ba de copilăria Terra Sat­ ului și a reporterului care realizează e­­misiunea cu tematică rutieră. Credeam însă că după ce se vor mai maturiza și televiziunea, și reporterul, și redactorul șef, și secretarul general de redacție, și operatorul, lucrurile se vor în­drepta. Constat însă, cu regret, că, dimpotrivă, ele evoluează in­vers. De la a-i pune tu, reporte­rul. întrebări încuietoare condu­cătorului auto și pînă la a-i pîn­­di, cu camera, ascuns între tu­re, e, să recunoaștem, un pas. Un pas mic pentru Terra Sat, un pas uriaș pentru poliția adevăra­tă. Care, iacă-tă, bizuindu-se pe a patra putere îl bagă în corzi pe bietul șofer care nu poate ne­ga nici laptele supt la finul ma­mei. C-așa-i la noi unde-s doi puterea crește ... Dar hai să-i mai iertăm o dată pe cei de la Terra Sat că nu știu ce fac, și să ne ocupăm puțin de poliția rutieră, care știe. S-au o­­bișnuit cîțiva onorabili șefi de grupă să-și vadă cam­ des chipu­rile pe micul ecran, de se cred mai frumoși și mai deștepți ca robingo. Și ca să ajungă ei să-i vadă familia, prietenii, prietenele, superiorii și subalternii la dato­rie creează situații care de care mai năstrușnice, făcîndu-i zile fripte omului de la volan : mas­chează radarul, se ascund după colț și pîrăsc prin walkie-talkie (adică prin viu grai și tehnică Motorola), fac o coloană oficială din neoficiali, trîntese 100 de a­­menzi și ridică tot atîtea carnete (să-nvețe biet românul că are nu EVENIMENT SUPRAVIEȚUITORII Prezent la București, cu prilejul Forumului Economic al țărilor din zona Mării Ne­gre. dl Evgheni Marciuk, pri­mul ministru al Ucrainei, declarat că există un consi­­­derabil potențial de valorifi­­cat în relațiile româno-ucrai­­nene. Și aceasta nu numai in domeniul strict economic, ci și pe alte planuri. In opinia domniei sale, în cel­ mult un an sau un an și jumătate, ra­porturile bilaterale se dezvolta spectaculos. Să vor fie precum spune dl Marciuk. Pe noi ne-ar fi interesat însă, pe lingă problema în discu­ție, și părerea premierului ucrainean despre Bucovina de Nord, despre ținutul Her­­ței ori despre sudul Basara­biei. "Unde românii au reu­șit, totuși, să supraviețuiască. PRECUM UN CER ... Agențiile internaționale de presă comentează elogios performanța tehnică a racor­dării navetei americane A­­tl­antis cu stația cosmică ru­sească Mir. Și pe drept cu­­vînt. Dar nu ni se pare de­loc întîmplător că, în același timp, la Moscova, vicepreșe­dintele Al Gore și premierul Viktor Cernomîrdin puneau la cale treburile continentu­lui­­ și ale lumii. Dacă s-au unit în Cosmos, de ce n-ar face același lucru și pe Ter­ra? Ca să se adeverească înțelepciunea cea din veac, precum în cer, așa și pe pă­­mînt. SE MAJOREAZĂ PREȚUL LA PÎINE De la S.C. Mopar S.A. sun­tem­ informați că, începînd cu data de 3 iulie 1995, se majorează prețul la pîine după cum urmează: • pîinea de 600 gr cu amelioratori va costa 430 de lei/bucată. In loc de 350 lei; • iar pîinea de 800 de grame cu amelio­ratori va costa 580 lei, în loc de 460 lei. Zile de rîsul lumii . Gumilasticul de sîmbăta Astăzi, 1 iulie și miine, iulie. Reșița va fi de rîs. A­­­­dică am vrut să spun că noi, reșițenii, avem nesperata șan­să de a ride pe săturate, dar așa îmi ies mie exprimările astea de la o vreme, exact pe dos. Desigur, doriți argumente. Să vi le ofer. In zilele de mai sus, Direcția Județeană pentru Tineret și Sport or­ganizează a II-a ediție a Fes­­tivalului-Concurs Vara Umo­rului Caraș-Severin ’95, cu două secțiuni: literatură u­­moristică și grafică satirică. Dincolo de concursul de li­teratură umoristică, in sine, să consemnăm numele invita­ților: Valentin Silvestru, R­odi­­ca Tott, Brândușa Zaița Sil­vestru, Ananie Gagniuc, Ion Lăcustă și Dan Damian. Pe acești maeștri ai umorului îi puteți privi, asculta și chiar pipăi, să vă convingeți că e­­xistă, astăzi, 1 iulie a.c., în­­cepînd cu ora 11, la sediul din Reșița al Bibliotecii Ju­dețene, într-o șezătoare lite­­rară-umoristică de excepție.­ ­ Gurț­­lasticul puterii . A doua minune se va pe­trece duminică, 2 iulie, în ho­lul mare al Muzeului Jude­țean, tot in Reșița, la aceeași oră 11, cînd se vor vernisa expozițiile de caricatură ale unora dintre cei mai mari artiști ai genului din lume. Și nu exagerăm cu nimic fă­­cînd asemenea afirmații. Pen- Mi­roca CAVADIA (Continuare în pag. a 8-a)

Next