Timpul, martie 1996 (Anul 7, nr. 42-67)
1996-03-01 / nr. 42
POPOR ROMÁN. PW GREȘEȘTE CUPS CREDE If TINE ! » . , ANUL VII NR. 42 (1583) REȘIȚA VINERI 1 MARTIE 1996 COTIDIAN ■ SOCIAU I»1.ITIC-CIU.THRAL INDEPENDENT ISSN 1221-1184 8 pagini -V300 lei Proiectarea In derizoriu Pe măsură ce ne apropiem de alegeri, climatul politic național naște forță. Aduce clarificări, reorientări și anunță răsturnări de situații. Pentru prima dată în viața parlamentară postdecembristă, o moțiune a Opoziției, care atacă politica Executivului — și slavă Domnului guvernul Văcăroiu a avut parte de 13 —, a trecut la vot. Nu are importanță dacă a trecut numai în Camera Deputaților, semnificativă este schimbarea. Din dorința de a face o paralelă, am asistat, ieri, la reuniunea miniparlamentului județean, altfel spus, la ședința Consiliului Județean. Chiar dacă consilierii sau și-au propus altceva, invitații ei au fost, de la început pînă la sfîrșit, și ori de cîte ori au luat cuvîntul, cu gîndul la viitoarele alegeri. Dl consilier Crăiniceanu (PNL), a deschis ședința cu un protest la condiția de președinte al campaniei PDSR în județ, condiție pe care o deține dl Gheorghe Pavel Bălan, președintele C.J. Numai că, dl Bălan, făcînd recurs la legea administrației publice locale — e drept ajutatși de faptul că ceilalți consilieri nu au avut nici o părere — a pus repede punct. Prima abordare analitică din ședința de ieri a fost pe seama informării, care prin lege o prezintă prefectul județului, dl Nicolae Ștefănescu, despre activitatea serviciilor publice ale ministerelor și autorităților de interes național organizate în Caraș-Severin. Atunci am simțit cel mai mult izul electoral. Cifre multe, bine rotunjite, ca să creeze impresia de mai mult, de mai bine. Cum spunea, într-o pauză, unul din consilierii PDSR, dacă ar fi să ne luăm după ele nu am mai munci doi ani de acum înainte. Așa a fost linia de sus, de la guvern, sau așa au dorit managerii instituțiilor descentralizate? în fond este același lucru — ori, ori — pentru că, sînt toți membrii ai partidului de guvernămînt. Poate de aceea întrebările consilierilor au fost primite ca niște lovituri sub centură, acum, în perioada preelectorală. Pentru un observator toate acestea nu ar fi avut mai mult obișnuitelor decât semnificația dispute Putere- Opoziție, mai cu seamă că aproape totul a îmbrăcat forma unor glumițe, dacă nu s-ar mai fi consumat inutil o ședință lungă cu o zi din postul Paștelui, în care meritau depistate fenomene, crize in Caraș-Severin și mai cu seamă meritau stabilite soluți, strategii. Așa am avut sentimentul că preelectoralele în Caraș-Severin nu sunt altceva decît niște glumițe care proiectează totul în derizoriu. Dar cum orice glumă ascunde un adevăr, am putea înțelege, după intervenția dlui Spinu, în PDSR se conturează două direcții, sau după cea a dlui Mustăcilă că așa a declanșat și „o anume istorie Zamfir“. Dorina SGAVERDIA Mărțișor Indiferent de ce mai boscorodesc „Babele" și Văcăroiu, impasibil la prezicerile meteorologilor, care încă ne mai amenință cu geruri și zăpezi zdravene, Mărțișorul vine la timp. Totdeauna. Gingaș simbol, doar aparent fragil. In fond, inflexibil, de neoprit și triumfător. Cu puritatea ghioceilor ieșind învingători de sub nea. De sub apăsarea vremii. Reușind să ne scoată o clipă, un ceas, o zi, de sub apăsarea sufocantă a unor vremuri grele. Să ne facă mai buni, mai frumoși, mai sensibili. Ca însuși simbolul acestor ghiocei. Mai puternici decît o tranziție parcă fără sfîrșit și decit o „Moțiune a energiei", de care guvernul și frigul nu se sperie. In aceste condiții vom dărui azi un ghiocel, un mărțișor, un zimbet, înșine un strop de speranță Dăruindu-ne nouă în plus. Nicolae SARBU Minorii fură și pierd totul la jocuri de noroc . Patronii sălilor de joc nu sînt deranjați de nimeni O săptămână încheiată, zi de zi, am urmărit un fenomen deloc îmbucurător: participarea minorilor la jocurile de noroc. Copii de vîrste cuprinse între ani, profitînd de bunătatea, 11-15 ca să nu spun naivitatea, ori intenția răutăcioasă de a scoate bani cu orice preț a angajaților la sălile și jocuri de noroc, joacă sume enorme. De unde își procură acești bani? Cînd îi vezi, doi la metru, înjurînd birjărește și lovind aparatele de mama jocului, ești tentat să zîmbești Dar nu-i de rîs. Ca tot tacîmul să fie complet, bărbații în miniatură fumează pe lupte și beau de sting. Chibiții, de aceeași vîrstă cu jucătorii, oftează din rărunchi, atunci cind aceștia pierd. Unul, cu cinci mii de lei, acumulase impulsuri în valoare de 900 de mii. In loc să ia banii, acesta dublează cu dezinvoltură și pierde. Zîmbește timp. Un noleg îl admonestează: „Așa, Nelea, iei Mă,ta împrumută bani de pîine și tu dublezi milionul“. Cind pierd totul, ca să-și mai procure bani, fură de acasă bun Constantin ȚIGANELE (Continuare în pag. a 8.a) Fondul fără formă și fără... fonduri * Fundația Culturala „Semenicul” a devenit azi mai necesară și mai posibilă ca oricînd Desigur, un asemenea titlu trimite imediat, prin ricoșeu invers, la teza maioresciană a formelor fără fond. Ceva cum ar fi unele partide politice din ziua de azi, de la noi: nu doctrină originală, nu membri cotizanți, numai sediu, firmă la intrare și... avantaje personale! O situație inversă de la Reșița, de rînd de spiritual și nu de politic, m.a îndemnat să scriu aceste rînduri, care se vor doar un modest semnal de alarmă și un necesar început. Simplificînd lucrurile pentru început, ca o premisă a celor ce vor urma, să spun în ce anume constă dilema : la Reșița, avem azi scriitori și pictori de valoare — adică fondul dar nu există încă acea formă capabilă să.i susțină, să.i stimuleze și să-i pună in valoarea lor reală, integrîndu-i firesc într.un circuit național de valori. Pentru a nu se risipi și a nu se marginaliza într.un regionalism anacronic. Acesta fiind, cum s-ar spune, miezul problemei. Nu demult, la o întîlnire a cîtorva pictori și literați din Reșița, Gheorghe Jurma era sărbătorit la o anume vîrstă și poeta Liubița Raichier s-a oferit să ne citească, în românește, cîteva poezii originale. Primul a răspuns cu aplomb, nuanțat, avalanșei de întrebări privind creația literară și specificul bănățean. Un prelungit și profitabil dezbatere, pe care poezia dialogi-a susținut sufletește, alături de „un Nicolae SARBU ( Continuare In pag. ampx) Incapînd din 4 marție a.c., ziarul‘Timpul va apărea și lun ®a..Venim astfel în întîmpinarea cititorilor noștri care așteaptă rezultatele sportive, precum și alte informații despre ceea ce se întimplă sîmbătă și duminică. Totodată, oferim firmelor care doresc să-și facă reclamă la începutul săptăm fnii posibilitatea de a-și prezenta oferta Rețineți! incepînd din 4 martie 1936, ziarul Timpul va apărea și în ziua de luni! tSBsnv.*.-suM A-rs- - ... - mrrrr r - r ■ i riiffniinMrrw—hm—um———hÎmsb i ian m wi>» Aveți șansa să deveniți DISTRIBUITORUL acestor televizoare în orașul Dvs "ROYAL LOYALTY" și "BANKCOOP" vă oferă o afacere de milioane !! SUNAȚI ACUM LA Cluj - Napoca București 064 -194181 sau 01 - 2405866 0 „bombă“ nedezamorsată Despre neregulile existente la SC Agrotransport SA din Reșița,fosta ITSAIA Caraș Severing, specializată în transportul produselor agricole și din industria alimentară, ziarul nostru a mai scris în urmă cu doi ani și nimeni, la vremea aceea, nu ne-a luat în seamă. Iată însă că, în aceste zile, situația de la Agrotransport SA a devenit de domeniul absurdului și riscă să devină o adevărată „bombă“ în istoria postdecembristă a județului. Totul a început în luna august 1995 cînd, în urma unui concurs, postul de manager a fost cîștigat de către dl ing. Vasile Matei, a fost deputat în Parlamentul României. In momentul instalării însă, reprezentanții Filialei Caraș-Severin a FPS au găsit sediul stegilat de către fostul director Gheorghe Scînteie, care a refuzat pur și simplu să predea cîrma societății. Văzîndu.se în postura de manager fără obiectul muncii, dl ing. Vasile Matei s-a adresat Judecătoriei din Reșița, care i-a dat cîștig de cauză. Sentința civilă fost însă contestată de către a dl Gheorghe Scînteie, la Tribunalul Caraș-Severin, diferendul fiind încă pe rol. Obosit după atliea tracasări și fără să fi avut plăcerea să ocupe măcar o zi scaunul managerial, în cursul lunii ianuarie, dl Vasile Matei și-a prezentat demisia. In aceste condiții cețoase, marți, 27 februarie a.c., Aduunarea Generală a Acționarilor de la Agrotransport SA a numit un nou consiliu de Administrație, compus din diii ing. Pavel Preda, director al Filialei FPS Casraș,Severin, ing. Ion Martău, de la DGAA și dl Aurel Miclău, consiliu care va avea o primă ședință luni, 4 martie a.c. Noul consiliu crede că de această dată va reuși să preia frînele societății. Să sperăm că, dacă dl Gheorghe Scînteie se va menține pe poziție, nu va trebui să se ceară sprijinul forțelor armate. Nicolae MUMIA Acul mărțișorului Ziua de 1 martie a căzut anul acesta cu 24 de ore mai tîrziu, adică pe 30 februarie. Este și aceasta o performanță a cabinetului Văcăroiu, care a dorit să demonstreze încă o dată că o zi, două de iarnă, în plus, nu contează din moment ce în cășile noastre este cald și bine, nu există nici o criză energetică, dovadă că moțiunea simplă a ajuns semimoțiune și pe măsură ce o va urca soarele tot mai conștiincios, vom avea de-a face cu o un sfert de moțiune, apoi cu o zecime de moțiune, o miime ș.a.m.d., deci toată chestiunea ține doar de isteria unui popor care nu vrea să priceapă cu nici un chip cită voință politică de a i se face bine există. Dar să fi uitat națiunea dușmănoasă că nici pe vremuri nu a existat criză a energiei? Bineînțeles o că a uitat, dar să ne aducem, totuși, aminte ci de geniali au fost țăranii noștri atunci șȘIISțagHg^ cînd și-au transformat privățile din fundul curții în centrale, fabrici și uzine de obținere a gazului metan, folosit apoi la prepararea minunatelor ciorbe de urzici acrite cu corcodușe timpurii și apoi la transformarea aceluiași gaz în curent electric pentru becuri și difuzoare. Să nu uităm Mircea CA VA IHA (Continuare in pag a 3-a)