Tineretul Liber, decembrie 1990 (Anul 2, nr. 291-310)

1990-12-01 / nr. 291

;TINERETUL LIBER" pag. 2 Eu cred că • M MAI MULȚI MANAGERI POTENȚIALI ÎȘI AȘTEAPTĂ (ÎNCĂ) ȘANSA! Recent. Intr-un dialog televi­zat cu națiunea, dl. Petre Ro­man, primul ministru al Guver­nului și alți domni (intre care dl. Anton Vatășescu) se arătau foarte îngrijorați de criza ma­nagerială ce s-a analizat in condițiile aplicării programu­lui de reforme. Primul pas l-a reprezentat liberalizarea prețurilor, primii, cum bine cunoaștem, cu oarecare re­zerve, de opinia publică, ale cărei venituri (la cei ce trăiesc din propria muncă mă refer) sunt modeste. Până aici, multă lume pare să fie de acord. Stringem­ cu­reaua, in speranța că vom trăi mai bine intr-un viitor apro­piat. Dar ce ne facem cu ma­nagerii? Pe românește, ducătorii întreprinderilor. con­s-a dovedit că tehnocrații, cultivați intens de vechiul regim, au o viziune destul de limitată rela­tiv la fenomenul economic. Pot fi buni specialiști in domeniul lor, dar puși în ipostaza de a gindi economic, mulți dau greș. Nu din vina lor. Bagajul de in­formații de care dispun nu este suficient instrumentat de cu­noașterea de la A la Z, a cir­cuitului mărfii, de exemplu. Detaliile, nuanțele ce pot fi spe­culate, în beneficiul propriu (al unităților ce le ciriguiesc), le scapă de multe ori. Și conse­cințele se dovedesc de durată și păgubi­toare. Dl. Vătășescu ne-a sensibili­zat profund, cum că nu există cadre (vreo 20 000 de oameni), apte de a prelua ștafeta din mers și a asigura rentabilizarea miilor de întreprinderi din țară. Dacă se pune problema strict a resurselor umane, un răspuns există. Depinde în ce proporție va fi asimilat de... „cercurile înalte" ! Concret, dl. prim mi­nistru restringea limita de vîrs­­tă a viitorilor manageri la 43 ani. O.K. ! Asta înseamnă că au terminat facultatea acum 20—22 de ani. Ca absolventă a uneia din facultățile A.S.E.-ului bucu­­reștean (pe care domnia sa o considera „compromisă“, părere la care îmi permit să-mi ex­prim rezervele), deci, cunoscă­toare a programei de învăță­­mint, vă pot informa că n-am studiat intens doar economii po­litice, filosofii, doctrine, cum s-a afirmat. N-am fost „apendice" al faimoasei „Ștefan Gheor­­ghiu“. Am mai avut contact di­rect și cu discipline ca : drep­tul comerțului internațional, co­operare economică internațio­nală, marketing, comerț inter­național și politici comerciale, conducerea și tehnica schimbu­rilor valutare, turism interna­țional ș.a. La seminarii dezba­team aprins (și argumentat) preocupările pe plan mondial relativ la circuitul economic al mărfurilor, prospectarea unei piețe externe, licitațiile la bur­se, negocierea produsului (res­pectiv derularea unui contract cu partenerul extern) cu firme de marcă etc. Ca atare, nu ne putem considera compromiși. Neșansa maximă a repre­zentat-o pentru noi siste­mul de repartizare a ab­solvenților A.S.E.-ului in pro­ducție. Care se făcea pe criterii deja cunoscute : situația fami­lială, buletinul, alte priorități și în ultimă instanță media (ex­cepția de aur a primii trei clasați), constituiau De ce am spus neșansa ? Pentru că, ne­­maiavind contact­­ direct­­ ca an­gajați ai întreprinderilor de co­merț exterior) cu fenomenul e­­conomic mondial, am fost obli­gați să uităm ce-am învățat. Și să devenim un gen de „arhi­vari". Simpli lucrători cu hîrtii inutile , evidențe contabile etc. Toți am suferit din această „binecuvîntată“ cauză. Am detaliat suficient. N-aș dori să pledez pro-domo. Reve­nind la rezerva managerială, soluția ar fi următoarea : In 20—22 ani, au absolvit facultă­țile de specialitate în medie, circa 500 de studenți (pe lingă Comerț, ESAPT, includ și alte specializări, din respect cole­gial). Adică, 22 ori 500-11 000 economiști. Tineri și entuziaști (încă). Dacă s-ar instituii,analiza o formă de reactualizare (in con­textul implementării structurilor economiei bazate pe libera con­curență) a cunoștințelor, pe o durată de 6 luni pină la 1 an, cu cadre universitare din țară sau de peste hotare, efortul bugetar nu ar fi apăsător. De înscris s-ar putea înscrie toți doritorii. Testele finale ar tre­bui concepute ca eliminatorii. Criteriile avute in vedere la structurarea lor pot fi discuta­te de specialiști. Să admitem că, din cei 11 000, s-ar prezenta la aceste cursuri circa 8 000, în urma drasticelor verificări (finale), ar rămine vreo 2 500—3 000 de economiști viabili din punct de vedere ma­nagerial. E un ciștig ? Să le a­­cordăm votul nostru de Încre­dere, să ii punem la treabă, să le oferim posturi de conducere (la vremuri­ noi, oameni noi)­­. Peste hotare, și o idee­­ poate constitui un plasament util. Noi de ce să nu ne ajutăm singuri, oferind șansa afirmării unor e­­conomi­ști (valoroși in fond) ce­ au fost Sistematic marginali­­zați ? Regret că­ actuala echipă guvernamentală a uitat, tocmai economiștii cind a fost vorba de aplicarea reformei. Prioritatea acordată mereu inginerilor, teh­nocraților, a demonstrat dt de bine conduc aceștia o economie. Fie ea și de tip socialist. De ce se continuă (in mod nejusti­­fic­at) o tradiție total neinspi­rată ? Mai are cineva interesul să marginalizeze absolvenții in­­vățămintului , economic ? Cui protest ? LIANA SIMION Un nou abuz, domnule senator Demeny Lajos?­ Pe când era încă ministru ad­junct la Ministerul învățămin­­tului și Științei, domnul Deme­ny Lajos ne obișnuise cu de­ciziile și comunicatele distorsio­nate transmise de la cabinetul său inspectoratelor școlare sau unităților școlare din Transilva­nia. De regulă, acestea anulau hotărîrea Guvernului care re­glementa în mod tranzitoriu or­ganizarea procesului de invăță­­mint pentru anul școlar în curs. Prin urmare, era vorba de co­miterea unor ilegalități și abu­zuri pe linie de învățămint care, din păcate, n-au fost sancționa­te nici pînă în momentul de față. Se vede treaba că pe ni­meni nu prea interesează, deo­camdată, acest lucru deși nu unitățile de învățămint româ­nești cu limbă de predare ma­ghiară sunt aplicate în, conti­­nuare, deciziile domnului De­­­­meny Lajos. Aceasta, în­ pofida faptului că la conducerea aces­tui minister au fost numiți alți demnitari. Concluzia firească este că la acest minister nu s-a prea schimbat nimic în mod e­­­­sențial de la venirea noii echi­pe de conducere. Timp ar mai fi, nu-i vorbă, numai să se gă­sească cineva să soluționeze in mod corect și legal aceste pro­bleme. • Se pare însă că domnul sena­tor Demeny Lajos nu este ho­tărât să renunțe la mentalități­le anterioare. După ce a făcut ce a făcut la Ministerul Invă­­țământului și Științei s-a apu­cat să încurce lucrurile și la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“ acolo unde, de fapt, iși desfășoară activitatea profesio­nală. Un fel de a spune pentru că în realitate domnia sa este suspendat din această funcție pe o perioadă de 2 ani conform re­gulamentului Senatului. Prin urmare, dînsul primește leafă în acest interval, de timp de la Parlamentul României. Suma totală cuvenită se ridică la peste 12 000 lei. Se pare încă să dom­niei sale nu-i sunt suficienți a­­cești bani din moment ce a cerut leafă și de la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“. De subliniat că pe acolo trece din cinci in cinci pentru a semna condica, și cam asta a totul. Deunăzi ,un grup de deputați și senatori prezenți la Institu­tul de Istorie „Nicolae Iorga" au fost informați despre situa­ția existentă vizavi de dom­nul senator Demeny Lajos. Nici mai mult, nici mai puțin, în cazul domniei sale se încalcă în mod flagrant legile financiare , ale țării .Ca orice deputat și senator și domnia sa ar trebui să beneficieze numai de o sin­gură leafă, ori de la Senat­ori de la Institutul de Istorie „Ni­colae Iorga“. Domnul Demeny se face că n-a înțeles acest lucru, și nici articolele regula­mentelor Senatului. Se pare că aceasta e o boală mai veche căreia încă nu i s-a găsit lea­cul. Oricum, pe ultimele 2 luni domnia sa a încasat (subliniem )însă o dată. In mod ilegal), un salariu total de aproape 20 000 lei. E mult, e puțin, asta că­mine să judecați dv. întrebarea este cum stă cu cinstea și mo­rala domnul senator Demeny Lajos. Normal ar fi ca această problemă să fie analizată în ca­drul comisiei de abuzuri și pe­tiții a României, întrucît nimă­nui nu-i este permis să încalce legile țării și cu atit mai puțin unui senator ales în parlamen­tul României. (I.G.). DUMINICA, 2 decembrie VĂRSĂTOR (20 ian. - 18 febr.) Mintea dvs. este vioaie și judecata eficientă. Capacitatea de comunicare este, de asemenea, sporită. Conversațiile intelec­tuale vă atrag în mod deosebit. PEȘTI (19 febr. - 20 mart.) Nu este o perioadă propice pentru relații sentimentale și nici prietenești. Tendința spre egoism stăvilește sentimentele fru­moase. Pe deasupra, aveți și un spirit critic foarte dezvoltat. BERBEC (21 mart. - 20 apr.) Stare fizică și psihică excelentă. Puteți făuri planuri de viitor, veți avea o largă audiență. Pe de altă parte, aspectul exte­rior devine foarte important pentru dvs. Vă interesează în mod deosebit moda. TAUR (21 apr. - 21 mai) Azi este o zi prielnică pentru a ieși in societate, a conversa, a vă exprima propriile dorințe și intenții. Aveți mare putere de convingere. GEMENI (22 mai - 21 iun.) O scurtă călătorie in compania unei persoane apropiate vă va face mare plăcere. Nu refuzați nici o invitație la petre­cere. RAC (22 iun. - 22 iul.) Aveți o stare de anxietate, de deprimare de care­ trebuie să faceți un efort să scăpați cit mai repede. Pe de altă parte, atenție la o tendință de comportare autoritară, care v-ar putea prilejui necazuri de natură financiară sau familială. LEU (23 iul. - 22 aug.) Relațiile cu ceilalți sunt foarte accentuate azi și ele evo­luează mulțumitor. In general, traversați o perioadă de schimbări pe plan sentimental sau financiar. FECIOARA (23 aug. - 21 sept.) Este un moment propice pentru a vă demonstra creativitatea și spiritul organizatoric. Activitățile ce implică muncă fizică sînt recomandabile. BALANȚA (22 sept. - 22 oct.) Sînteți, probabil, prea exigent(ă) și prea critic(ă) la adresa celorlalți. Aceasta poate prilejui nemulțumire, nefericire sau schimbări nedorite. SCORPION (23 oct. - 21 nov.) Graba și neglijența sunt riscuri serioase în această perioadă. Faceți un efort să fiți mai răbdător(ă), mai tolerant(ă) și mai prudent(ă). SĂGETĂTOR (22 nov. - 20 dec.) Unele probleme se pot ivi azi intr-o relație personală apro­piată. Tratați-ie cu calm și înțelepciune, încercați să nu vă implicați emoțional. CAPRICORN (21 dec. - 19 ian.) Configurația astrală anunță o­ perioadă propice pentru a vă asuma noi responsabilități. Un moment prielnic pentru a vă gândi la o promovare, sau o mărire de salariu. SA SE FACĂ LUMINA ... La Spitalul Municipal s-au introdus, ieri, citeva tuburi de neon pe scările interioare și pe holuri. Este lipsă de becuri, bolnavul trebuie să vină cu becul de acasă. Din același motiv —penuria de becuri­, adică—, la liceul sanitar București orele de cursuri de după-amiază s-au redus la 40 de minute. (Sava Gabriel) REPARAȚII LA METROU Ieri, 30 noiembrie 1990 in jurul orei 8.00 au Început lucrările de modernizare și reparații la stația de metrou Izvor. O inițiativă foarte bine venită din partea con­ducerii întreprinderii Metrou București. Considerăm că și alte stații au nevoie urgen­tă de asemenea reparații, cu precădere la scările rulante și instalațiile de iluminat (Verban Mihai). O ambasadoare a frumuseții feminine românești și proiectele sale de viitor Elena Zaha, 20 de ani, este așa cum probabil deja au­ aflat ciștigătoarea unui prestigios premiu de frumusețe : „Miss ALL NATIONS“. In cadrul unei conferințe de presă orga­nizată de C.A.T.T. in data de 27.XL1090, alături de această fotografie, adresată cititorilor ziarului nostru, și-a exprimat și următoarele intenții pentru viitorul apropiat: „Concursul Regina Frumuseții de organizarea căruia mă voi ocupa îndea­proape aș dori să se desfășoare intr-o manieră elegantă și elevată, la nivelul concursurilor internaționale de gen. Pen­tru organizarea acestui concurs voi primi suma de 50 000 de lei, sumă pe care intenționez să o transform in cadouri de Crăciun pentru copiii aflați in orfelinate“. (Carmen I.). In așteptarea meciului tricolorilor cu San Marino 16I ȘI MII „SUMM“ NU VOR JUCA! Ultimul meci oficial al națio­nalei de fotbal din acest sezon va avea loc miercuri, 5 decem­brie, cu San Marino. El a programat in nocturnă pe esta sta­dionul „23 August" din Capi­tală incepind de la orele 13:00. Lotul tricolorilor s-a reunit ieri, la Hotel­­ Flora, în Bucu­rești. S-au reunit jucători In­digeni, „stranierii" urmînd să sosească în zilele următoare. Unii dintre ei, pentru că nu vor fi solicitați toți foștii compo­nenți ai lotului pentru C.M. din Italia. In legătură cu componența lotului am purtat o discuție cu antrenorul naționalei, Mircea Rădulescu, care, împreună cu secundul său, Gino Iorgulescu, timp de o săptămână s-au aflat în vizită la echipele de peste hotare unde joacă selecționabi­­lii români Primul lucru pe care nu l-a relatat este că Hagi nu va pu­tea juca în meciul cu San Ma­rino. Clubul său. Real Madrid a solicitat Federației noastre să renunțe pentru acest meci la serviciile lui Hagi intrucit a­­cesta este indispensabil pen­tru partida dificilă din 5 de­cembrie pe care Real o susți­ne cu F.C. Barcelona, eterna sa rivală, meci ce contează ca prima manșă din cadrul „Su­­percupei Spaniei“. Clubul ma­drilen a promis, în schimb, să-i permită lui Hagi să rămînă la dispoziția lotului național, o perioadă de zece zile, in pri­măvară, cind echipa Romtelel va susține două partide pen­tru C.E. Suedia ’92 în decurs de numai o săptămână, revanșa cu San Marino și primul meci cu Elveția. Deci, fără Hagi. Și fără alții pentru că Silviu Lung a suferit un grav acci­dent la genunchi și nu mai joa­că de două luni. El s-a refă­cut, dar deși este primul por­tar la Logrones, rezerva lui, portarul secund, care l-a înlo­cuit, nu poate fi schimbat de­oarece de 6 etape n-a primit gol, iar echipa ocupă locul 2 în clasament, du­pă F.C. Barcelo­na, înaintea unor formații de marcă, Real Madrid, Atletico Madrid, F.C. Sevilla, F.C. Va­lencia etc, fiind revelația cam­pionatului iberic. Nu este con­vocat nici Andone (el activea­ză la divizionara B, Elche, care se află pe locul 15, în ultimul meci pierzînd pe teren propriu cu 1—4), iar Bálint, titular la Burgos, s-a accidentat, dumini­că (întindere inghinală) și a fost înlocuit în min. 00. El face tratament și dacă va juca, mîi­­ne, și nu se resimte, va fi pre­zent și el la București, „spanioli", prin urmare. Dintre­gurul jucător valid și care siu­va veni sigur e­ste Dorin Mateuț de la Zaragosa, care este cel mai în formă fotbalist român de peste hotare cu 5 goluri marcate deși activează in Spa­nia, cum se știe, doar de cîte­­va etape, exhunedoreanul și exdinamovistul adaptind­u-se cel mai bine la cerințele cam­pionatului spaniol, cum afirmă reputatul antrenor, M. Rădules­cu. Din Olanda, vin cu siguran­ță, Gica Popescu (Eindhoven) și Sabău (Feijenoord), ei vor juca, insă, etapa de duminică și vor sosi luni. La fel, din Germania, vine Lupescu (0—3 Bayer Leverkusen, cu Broend­­ley,­ la Copenhaga, miercuri, in „Cupa U.E.F.A.") la Klein s-a renunțat (și echipa lui a pier­dut cu 1—3 acasă, în campio­nat). A confirmat prezența Rotariu, care deși fusese acci­dentat, în ultimele două etape a intrat în „11 “-le lui Galata­­saray și a avut prestații bune, ca de obicei. Și o noutate, tot din Turcia este convocat­­ por­tarul Nițu care are o formă de zile mari, fiind decretat de pre­sa turcă cel mai bun portar al sezonului. S-a apelat la el de­oarece Stelea a fost operat de menise și se află in­convales­cență! Este incertă folosirea lui Timofte­i, acesta nerefăcîn­­du-se complet după o acciden­tare. Restul lotului ii­zează „indigenii“, după cumple­cum urmează: Prunea — portar; D. Petrescu, Mihăilă, Rednic, Io­van, Săndoi, Vlaicu, Stănici, Badea, Ilie Dumitrescu. La ora meciului dintre aceștia, ii vor fi pe teren, iar 5 vor fi trecuți pe foaia de rezerve. „Am re­nunțat la unii dintre selecțio­­nabilii de afară, să Încercăm jucătorii tineri, de acasă, care In testele anterioare, cum fost cel de la Brăila, au dat sa­a­tisfacție. Evident, sunt împo­triva atitudinii extremiste pro­movată de unii, inclusiv în pre­să, care cer renunțarea la toți jucătorii de la cluburile străi­ne. Ar fi o aventură pericu­loasă, lipsită de orice rațiune. Cum să renunți la jucătorii in care ai investit atita, care valori recunoscute, titulari sint in mari echipe profesioniste, cîni ei se află la virsta de 22—21 ani, cînd pot da foarte mult pentru fotbalul românesc Are perfectă dreptate antre­norul M. Rădulescu, îl împăr­tășim fără rezerve opinia, In același context interlocutorul ne-a mai spus că după înche­ierea sezonului competițional, va întreprinde un turneu, de pregătire, în Iugoslavia și, pro­babil Italia — un meci este deja perfectat la Rijeka, pe 19 decem­brie — motivînd că se­zonul n-a fost greu, prea în­cărcat, nu i-a solicitat prea mult pe jucători, cupele eu­ropene le-au părăsit prematur, ca să fie obosiți și să aibă ne­voie de odihnă și refacere. O inițiativă și o părere pe care, la fel, le susținem. VASILE CABULEA DOAR INTENȚIA CONTEAZĂ (? !) Poliția jud. Brăila a ofe­rit cadou municipalității lu­crări de artă contemporană, in valoare de peste 1 milion de lei, achiziționate din fondurile­­ revistei „Ancheta“. Gestul a fost apreciat consemnat­­ la vremea verii­fi­sajului expoziției. Intere­santă este însă urmarea. Pe 29.11.1990, pe la ora 11, am făcut o tentativă de a vizi­ta această expoziție. Am fost descurajată din ușă de un sergent major care mi-a explicat că are ordin să pă­zească valoroasele lucrări, nu să permită accesul vizi­tatorilor. Nu am putut afla nici vreun program de func­ționare, nici dacă Intrarea e liberă și, bineînțeles, am rămas doar cu dorința de a beneficia de generozitatea poliției. ÎNCEPUT DE DRUM Un fel de a sărbători­­ .S-a înființat, la Brăila, Sucursa­la Băncii comerciale româ­ne. Ea va funcționa din data de 1 decembrie 1990, „marcind începutul de drum al acestei societăți comer­ciale“. (Ilie Maria) ADMITEREA ’91 Examenul la Istoria României Ne scriu foarte mulți candi­dați la admiterea în facultate, care, fie că vor da la istorie (Olariu Marinela, Blaj, Alba , Alina Popescu, Moreni, Dîmbo­vița , Pătrașcu Florin, Plo­iești ; Lixandru Niculae, Bucu­rești), fie că vor da la științe juridice (Ilin Daniela, Balș, Olt , Borcea Mirela, Călima­­nești, Vâlcea , Ciistea Brindu­­șa, Roman, Neamț ; V., București ; Tudor Mărculeț­­a, București ; Lăcustă Gabrie­Dănuț, Breaza, Prahova), au între materiile de examen, istoria și nu știu ce anume să învețe la această disciplină. Lămuriri ne oferă domnii profesori Cărăușu și Mihai Arsene, Trifon in­­spectori de specialitate la Mi­nisterul Invățămîntului și Științei. — Încă o dată, vă rog să amintiți la ea facultăți sa va cere Istoria pentru admitere. — Exact ca și anul acesta, la facultățile de istorie și de ști­ințe juridice. — Ce anume din istoria Ro­mâniei se va cere 2 — Ce s-a cerut și anul aces­ta : manualul Istoria antică și Fără matricolă medie a României, clasa a VIII-a, ediția 1985, autori H. Daicoviciu, P. Teodor, I. Ch­a­­pear­u, fără lecția „Introduce­re In istoria antică și medie a României“ (p. 5-7), lecturile de la paginile 8, 25, 32 și primul citat de la p. 98 ; manualul Is­toria modernă a României, cla­sa a IX-a, ediția 1986, autori E. Hurezeanu, Maria Totu, E. P. Smarandache, fără lecția in­troductivă (p. 5-7), lecția „Dezvoltarea mișcării munci­torești și socialiste“ (p. 151- 178) și fără citatele și aprecie­rile din text de la p. 13 alin. 2, p. 14 alin. 3, p. 60 alin. 1, p. 75 alin. 2, p. 105 alin. 3, p. 107, p. 124 alin. 3, 4. 5 6, p. 125 alin. 1, 2, 3, 4, p 141 alin. 4, p 150 alin. 5, 6, 7, p. 157 alin. 7, p. 201 alin. 5, p. 210 alin.10, p. 225 alin. 4, 5. — Elevii sunt derutați pentru că la școală învață după manu­alul din 1942 al lui Panaitescu, iar la admitere... — Acel manual a fost doar recomandat pentru profesori, ca sursă documentară. Nu este un manual pentru elevi. Ei au de învățat, in vederea concur­sului de admitere, din manua­lele pe care le-am menționat. FLORIN ANTONESCU CONTRA-FESTIVAL Redacția „Baricada" orga­nizează în data de 3 dec. a.c., la Sala Palatului, ora 18,00, un spectacol cu participarea soliștilor respinși la proba de preselecție a Festivalului „Mamaia ’90“. Să decidă spectatorii ! COMBuStIBIL întreprinderea „Combusti­bilul", prin depozitul său nr. 202, din Pantel­im­on, nu-și onorează comenzile, deși destui cetățeni au achi­tat încă din luna iunie con­tra­valoarea cotelor de lem­ne și cărbuni (iar apoi și dife­rența rezultată din liberali­zarea prețurilor). Plătitorii așteaptă ca marfa, să le fie livrată. Căci e vorba poetu­lui : „.. .pe vatra veche ard, / trei vreascuri rupte din­­tr-un gard“. (Bebe Cristian). SlMBATA 1 DECEMBRIE 1990 Faptul aproape divers O FEMEIE AMENINȚĂ CĂ-ȘI DĂ FOC! Intr-un birou al­­ primăriei Capitalei, Fănica Nicolae, vîn­­zătoare la magazinul „Giocoar­­da“ de pe Calea Victoriei, adusă intr-o stare paroxistică, amenință că-și va da foc, numai intervenția unor funcțio­și­nari o împiedică să treacă la fapte. Ea avea asupră-i sticle cu benzină. Cum de s-a ajuns aici ? Am purtat o discuție cu doamna Lucia Varodi, gestionară, șefa respectivei unități. „Sper că știți magazinul «Gioconda». E un magazin de mătăsuri plușuri, plasat intr-o zonă co­și­mercială foarte ispititoare. De aici norocul și ghinionul nos­tru. Norocul fiindcă, ani și ani, acest magazin și-a căpătat re­nume, fiind — nu vrem să ne lăudăm, dar puteți verifica — cea mai căutată unitate care desface mătăsuri in București, chiar in condițiile acestui an, am reușit să vindem de 13 mi­lioane lei. Vin oameni din străinătate care au adresa aces­tui magazin. Personalul amba­sadelor din București a venit și vine la noi pentru a se apro­viziona. Am avut grijă Întot­deauna ca alături de desface­­­rea propriu-zisă a mărfii să așezăm și o sugestie vestimen­tară, e vorbă bună“.­­Am în­trebat pe ici pe colo și, in­tr-adevăr, magazinul are firmă, iar Lucia Varodi trece drept cea mai recunoscută specialistă in mătăsuri din comerțul Capi­talei). Bun. Mai departe ? Cum de s-a ajuns ca un om să treacă la autodafé ? Nu-i o simplă scoatere din pepeni, ci mai mult, presupun : „Noi, cele patru lucrătoare ale magazinu­lui, adaugă doamna Varodi, ne-am gindit că, atita vreme ci­ at­­ia veleitari fac comerț, să încercăm și noi, folosind le­gislația in vigoare să transfor­măm magazinul nostru într-o firmă care să ne aparțină. Menținindu-i profilul, mai ales că lucrăm și avem relații foarte bune cu cinci fabrici din țară de mătăsuri și pluș. Lângă noi, în dreapta și stingă, au apărut și apar tot felul de buticuri și consignații. Un magazin de mă­tăsuri, cu firmă recunoscută, a o treabă bună. Am făcut, încă din primăvară, demersuri. Ni s-a spus că — prin l­ege — avem prioritate. Adică oriunde au prioritate lucrătorii unităților respective. La unul din multele noastre demersuri,­­ la diverse­­ foruri, nu,­s-a și răspuns fay.«’* rabi:. Vă facem cunoscut ținind cont de prevederile le­­gale privind prioritatea pe care o deține personalul intreprin­­­­derii in atribuirea unităților, s-a hatorit preluarea de către dumneavoastră a magazinului prin contract de mandat... etc., etc. Degeaba însă. Cu toate asi­gurările, cu toate hirtiile, intr-o­­ zi ne-am trezit că lucrători de la ICRAL măsoară unitatea, de fapt sunt două raioane, unul de cravate alături, iau note și, surpriza surprizelor, magazinul e atribuit unui domn, Marinescu Marius, care n-are față de hoi decit avantajul de a fi... De ce a vrut să-și dea foc Fănica Nicolae ? Imaginați-vă și dum­neavoastră că luni de zile, zi de zi, zeci și sute de ore stai pe la uși ca un milog, ți se pare că, pînă la urmă legea iși va spună cuvîntul și a­­ doua zi , iei de la cap, oameni cu care ai vorbit, ieri, devin­­ surzi și nu te mai cunosc. Nervii te lasă. Te simți batjocorit, umilit, furat. Minciuni pe toate ușile, asta găsești... Fănica n-a vrut să-și dea foc numai ei, ci și celor din birou". Mai aflăm că cele patru lu­crătoare sunt practic șomeri acum. Magazinul a fost închis. Cineva sugerează, din aparatul primăriei, dar­­ cu maximă dis­creție, că autsaideru a ajuns ciș­­tigător, peste noapte, in disputa pentru „Gioconda“ ar fi nepot al domnului Iorgul­escu, vice­­primar al Capitalei. Vom Încer­ca să verificăm. Dacă așa stau lucrurile, se vede treaba că ne­potismul in România n-a murit odată cu dictatorul care era faimos și prin uriașul său număr de frați, veri, cumnate, nepoți, cuscri ș.a.m.d. Nepotis­mul, la niveluri mai mari sau mai mici­, proliferează, el în­locuiește — in disputa valorii­­— un examen, calitatea de „nepot“ Înlocuiește chiar titluri universitare, e om blazon care dărâmă tot in cale. In hachițe­le și desișurile birocratice, nepotul e cel care traversează pădurea, fără zgîrieturi. Vreți să cîștigați în viață, fiți nepot ! Nu sun­teți nepot, dați-vă foc din start că degeaba mai trăiți. Pînă la urmă o să vă dea foc alții și tot prăjiți ajungeți. „Noi­ credem, adaugă doamna Varodi, că în centrul Capitalei pot fi vîndute și produse româ­nești. Firește, n-am nimic Îm­potrivă ca acest domn care­ a apărut acum sâ vînda gumă de mestecat din Bosfor, dar deja sunt destule alte unități de acest gen în zona noastră. Un vad comercial nu poate fi dis­trus ca "un moft sau un interes ăl nu știu" cui­. Dacă e privati­zare, lucru pe care-1­­ salutăm, să fie și pentru­ noi. E adevă­rat, salariatele, magazinului nu au bani nici să deschidă ușile prin dos, nici să liciteze cu nu­­ știu ce milionar. Dar avem avantajul că acest magazin a făcut și din munca noastră. Ș i legea, dacă nu e o minciună, de la un cap la altul, trebuie să ne apere. De ce ,să se privatizeze altul in magazinul meu. Miine se ,va privatiza in casa mea, că ' i,j^,,gaspăr^a;ma|Nu tfiu­ cvoT, r­iați pptron­ne .îmi, TA licita pan­tofii din picioare­*,.. . . .­­ . . Supunem, acest .caz, atenția­ domnului, primar general «J . Capitalei care, intr-o alocuțiune , televizată, își propunea să facă ordine , în acest domeniu. DiS­­­­punem de informații in legătură cu uriașe și incredibile abuzuri in privința alocării spațiilor comerciale. Tipi care au trecut,­­ în mod clandestin, o­ ștampilă peste Revoluția din decembrie, au devenit multimilionari prin simplul exercitțiu de-a aplica — intr-un fel anume — această ștampilă. LUCIAN AVRAMESCU UNIVERSITATEA anunță scoaterea FACULTATEA DE INGINERIE Catedra de Mecanică Aplicată Profesor, disciplinele Meca­nisme, Mecanică, poz. 3 din statul de funcțiuni ; Șef lucrări, disciplinele Ele­ment finit, Tribologie, Baze­le proiectării în inginerie me­canică, poz. 19 din statul de funcțiuni; Șef lucrări, disciplinele De­sen tehnic și geometrie descrip­tivă, Desen tehnic, Grafică in­ginerească, poz. 20 din statul de funcțiuni ; Asistent, disciplina Rezisten­ța materialelor, poz. 35 din statul de funcțiuni ; Asistent, disciplinele Rezis­tența materialelor, Mecanica materialelor și teoria elastici­tății, poz. 36 din statul de func­țiuni; Asistent, disciplinele Orga­ne de mașini. Bazele proiectă­rii în ingineria mecanică, poz. 37 din statul de funcțiuni. Asistent, disciplinele Organa de mașini și mecanisme. Orga­ne de mașini, Grafică ingine­rească, poz. 39 din statul de funcțiuni; Asistent, disciplina Mecani­că, poz. 40 din statul de func­țiuni ; Asistent, disciplinele Grafi­că inginerească, Desen tehnic, Desen tehnic și geometrie de­scriptivă, poz. 41 din statul de funcțiuni; Preparator, disciplinele canica fluidelor și mașini­le­hi­draulice. Acționări hidropneu­­matice, poz. 50 din statul de funcțiuni; Preparator, disciplina Rezis­tența materialelor, poz. 51 din statul de funcțiuni; Preparator, disciplina Baze­le proiectării în ingineria me­canică,, poz. 52 din statul de funcțiuni; Preparator, disciplina Meca­nisme, poz. 53 din statul de funcțiuni; Preparator, disciplinele To­leranțe și controlul calității; Control tehnic, poz. 54 din sta­tul de funcțiuni ; Preparator, disciplina Grafi­că inginerească, poz. 55 din sta­tul de funcțiuni . Preparator, disciplina Meca­nică, poz. 56­­Ba statul de func­țiuni. „ȘTEFAN CEL MARE­' la concurs a următoarelor Catedra de Discipline Tehnologice Profesor, disciplinele Teh­nologie generală, Tratamente termice și utilizarea materiale­lor, Știința materialelor, poz. 1 din statul de funcțiuni, Profesor, disciplinele Tehno­logie generală, Tratamente ter­mice, Tehnologii neconvențio­­nale, poz. 4 din statul de func­țiuni. . . Șef lucrări, disciplinele Ma­­șini-imelțe pentru prelucrarea prin deformare plastică, Ștan­­țare și matrițare la rece, poz. 18 din statul de funcțiuni ; Șef lucrări, disciplinele Au­tomatizarea­ și robotizarea pro­cesului de producție; Exploata­rea și întreținerea utilajului tehnologic. Tehnologia con­strucției de mașini, poz. 21 din statul de funcțiuni; Șef lucrări, disciplinele Ac­ționarea și comanda hidraulică a mașinilor-unelte, Mașini-u­­nelte cu comandă numerică, poz. 23 din statul de func­țiuni ; Asistent, disciplinele“ Mașini­­unelte și sisteme de mașini, Exploatarea mașinilor-unelte, poz. 30 din statul de func­țiuni ; Asistent, disciplinele Drept public în economie, Bazele merceologiei, Management și marcketing, poz. 34 din statul de funcțiuni; Prepartor, disciplina Mana­gement și marcketing, poz. 33 din statul de funcțiuni; Prepartor, disciplinele Teh­nologia construcțiilor de ma­șini, Tehnologia fabricării ma­șinilor, poz. 38 din statul de funcțiuni. Asistent, disciplina Tehno­logia presării la rece, poz. 40 din statul de funcțiuni: TINERETUL LIBERII DIN SUCEAVA posturi didactice: Catedra de Electrotehnică Profesor, disciplinele Dispo­zitive și circuite Inginerie electronică,­­electronice; Electro-...­nică industrială și automatizări, poz. 1 din statul de funcțiuni ; Șef lucrări, disciplinele. Mă­surări electrice și electronice, Traductoare și senzori, poz. 18 din statul de funcțiuni; Asistent, electrotehnicii, disciplina , Bazele­; Electrotehnică , și mașini electrice. Balanțe și optimizări, poz. 38 din statul de­­ funcțiuni; Preparator, disciplina Bazele electrotehnicii, poz. 39 din sta­tul de funcțiuni; (Va urma) VÎNZĂRI VÎND en-gros . țigări im­port pentru­ firme autoriza­te, prețuri avantajoase. Tel: 33 61­75; (6460) PIERDERI PIERDUT brevet Ofițer, mecanic maritim emis de Căpitănia Portului .Constan­ța în anul 1983 pe numele Negru Mihăiță-Felieian. Ii declar­aul. (MP 3742) DECESE MEMBRII Clubului Alpin Floarea de Colț depling dispariția București colegei lor TEODORA (TEO) MER­­CAN și sunt alături de fa­milia îndoliată. (7702) UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA CLUBUL SPORTIV „UNIVERSITATEA” anunță scoaterea U concurs a următoarelor costuri : — Președinte secția de fotbal. . . — Vicepreședinte, secția de fotbal Cei interesați vor depune candidatura personală. Însoțită de platforma proprie, la secretariatul rectoratului, până la data de 03.12.1990. Relații suplimentare la telefon : 941,1­30 41. Ț Í­T >

Next