Tineretul Liber, octombrie 1992 (Anul 4, nr. 757-781)

1992-10-01 / nr. 757

c K Zvon care trebuie să pună în alertă Ministerul Culturii f öt de șmecheri sîntem noi românii am demonstrat-o și în 1990, cînd am deplasat în SUA o serie de lucrări din patrimoniul național semnate de Brâncuși. Printre ele și “Rugăciunea”. Spun­­șmecheri din cauză că i-am păcălit pe americani prezentîndu-le o operă ciuntită. Pentru că... Pe la începutul anului 1903 la baroul buzoian începuse să cîștige popularitate tînărul avocat Petre Stănescu cucerind și inima ambițioasei domnișoare Eliza Seceleanu. Datorită bolii pe care a contactat-o mariajul n-a durat­­ decît doi ani, îndurerată văduva caută un maestru căruia să-i comande un monument funerar ce urma să fie amplasat la mormîntul din cimitirul “Dumbrava”. Ajutată de cîțiva intelectuali români de la Paris, văduva­ încheie în 1907 un contract cu Brâncuși. Au căzut­­ de acord ca ansamblul să se­­ compună dintr-un soclu de piatră­ , o figură alegorică reprezentînd o femeie care plînge și un bust asemănător fotografiilor. Gestația operei se prelungește pe aproape 7 ani. în sfîrșit, în 1914 Brâncuși sosește la Buzău și timp de două săptămîni taie și cioplește’’ blocurile din piatra de Măgura gîndite într-­un perfect echilibru al volumelor pe care le amplasează cu propria mînă în cimitirul Dumbrava. Anii se scurg și abia­­ în 1956 “Rugăciunea” este adusă la București la Muzeul de Artă în Buzău rămînînd bustul original și o copie a statuii.­­Prin 1974 și originalul bustului ia drumul capitalei). Soclul pe care fusese amplasată “Rugăciunea” - un bloc masiv cioplit în piatră cu dimensiunile 65 X 101 X 96,5 și care are imprimat în colțul din dreapta sus autograful lui Brâncuși -rămîne în cimitirul din Buzău. La muzeu “Rugăciunea” este așezată pe o plită din lemn fără a se ține seama de proporțiile soclului original. La vremea respectivă Barbu Brezeanu atrăgea atenția că “în felul acesta s-a ajuns la dislocarea celor două­ piese nesocotindu-se faptul că fiecare nu era decît un fragment complementar al celeilalte.” în cimitirul buzoian rămîne de asemenea și brîul­­ din dale de piatră care înconjoară ansamblul, dale cioplite și amplasate de Brâncuși. Așadar, ruptă în două, o parte din operă se află la București în timp ce soclul cu autograf - operă în sine - rămîne în cimitirul buzoian fără nici o protecție. • Domnul Radu, administratorul cimitirului, îmi spune că de aproape cinci ani nu s-a mai inte­resat nimeni de mormînt și de valorosul monument. în arhive există un act din care reiese că moștenitori ar fi Liliana Teodo­­­­reanu, domiciliată în București, Intrarea Polonă nr.4 și Nicoară Popovici Seceleanu, Calea Victoriei nr.23 care declarau în 1979 că “sîntem unicii moș­tenitori” ai defunctului Petre Stănescu soțul mamei noastre, Eliza Stănescu Popovici, dece­dată la 1905. Nu ne îndoim de buna­ credință a moștenitorilor , care dacă ar fi fost solicitați și-ar­­ fi dat acordul ca operele cioplite de mîna genială a lui Brâncuși să întregească patrimoniul Muze­ului de Artă. Sperăm ca măcar acum Ministerul Culturii să întreprindă acțiuni de urgență ca nu cumva doamne ferește zvo­nurile să se adeverească și să ne trezim că un grup de șnapani a furat soclul - opera originală a lui Brâncuși după care tînjesc atîția colecționari - și l-a vîndut pe te miri­ce. P.S. Și încă un amănunt de joc de neglijat, într-unul din depo­zitele Muzeului national de Artă deasupra locului unde este amplasa­tă "Domnișoara Pogány” se află un grup ecvestru ce amenință, la cel mai mic impuls seismic, să se prăbușească peste celebra domnișoară... Unde-și pierde timpul cetățeanul. Și de ce? Familia Constantinescu Mihail și Simina din București, pensionari, au copiii plecați de cîțiva ani în America. Anul trecut, în 25 oct., dl Constantinescu s-a prezentat la Oficiul de Pensii sect.6 cu două cereri (a lui și a soției) pentru sistarea pensiilor pe perioada cît urmau să lipsească din țară. Mai procedaseră așa și în alți ani și nu întîmpinaseră dificultăți j­o­i , în ziua de 1 august a.c. familia Constantinescu s-a reîntors în țari Pe 6 aug. dl Constantinescu a fost la Oficiul de Pensii din str. Popa Tatu și a depus două cereri :(nr.14465-67) pentru primirea­­­ banilor ce li se cuveneau. I s-a spus să aștepte acasă sosirea pensiilor. Intr-adevăr, în 18 aug. factorul poștal le aduce banii, dar numai 14 362 lei • cît reprezenta* • pensia d-lui Constantinescu pe luna august Pensia d-nei Simina 0 C. fusese omisă și urma să sosească în luna septembrie, odată cu pensia globală­ pe­­ perioada cît lipsiseră din țară. Așa­­ m­otivase funcționarul de la * Oficiul de Pensii sect6, la un nou ■ drum al d-lui Constantinescu în­­ clădirea din str. Popa Tatu. . A .venit și luna septembrie șt .fam.C. primește doar pensia soțului, ce-i dr­ept, mărită de la 1 sept. Alt drum, altă coadă la ghișeu, alt “așteptați acasă. P­ensiile­ vor Sosi în luna octom­­rie”. D-na Argentina Petrescu,­­funcționară la Oficiul de Pensii, îi spune d-lui Constantinescu că pentru soție s-au trimis bani­i reprezentînd pensia pe luna aprilie-mai a.c. La Poșta din Drumul Taberei figurează într­­adevăr la poziția 11/28-29 03 1992 numele de Constantinescu Simina, însă banii au fost restituiți­­ către Oficiu deoarece destinatara era plecată din țară. Dl Constantinescu ne spune că după atîtea “plimbări” de colo­­colo a încercat să vorbească și cu șeful Oficiului de Peo­sil Dl B­aciu însă a refuzat orice discuție, o invocând pe un ton răstit, ziua de audiența. Adică pentru greșelile funcționarilor pe care dl Baciu îi conduce, un om în vîrstă, veteran­i de război, își poate permite să-și pierdă timpul pe la cozi, să stea ore­ în șir în picioare pentru ca apoi să fie pasat de colo-colo, ca o minge de ping-pong­ ! Să fi uitat dragii noștri * “birocratontologi” pentru care timpul cetățeanului nu are nici o­­ valoare, că roata vieții se-nvîrtește și zicala “când ai treabă, toți te­i întreabă...”..are­­ același fim­* dezastruos și pentru domniile lor?!? ’ în SIMONA IONESCU organizează : ’ .... .LICITAȚIE . pentru locație de gestiune și închiriere a unor stații de turism conform H.G. 140/1991 și 279/1992 astfel: * ‘ , PAVILION CAZARE­­ (60 locuri confort 1 și 1­) COMPLEX DE PRODUCȚIE( restaurant, bar, laborator de cofetărie, carmangerie) • Licitația va avea loc în ziua de 05.10.1992 la sediul societății în str. Salinei nr.1 ora 10 ; • Termen de punere în documentație; taxă de participare, contravaloarea de 10% din valoarea de­ pornire;" 02.10.1992. Relații suplimentare later.: 24.02.23 | Baby-Boss la Constanța ,Teatrul vesel “Ion Marinescu”, ziarul “Cotidianul”, ziarul “Tineretul Liber”, ziarul “Cuget Liber”, ziarul “Telegraf” și Radio­ Constanța organizează la Casa de cultură a sindicatelor din Constanța concursul pentru obținerea titlului de “Baby-Boss Constanța 1992”. Preselecția va avea loc vineri-2 octombrie 1992 între orele­ 10 și­ 17,00, iar spectacolele vor avea loc luni 5* oct. 1992 la orele 10,00- 15 00, în aceste spectacole micii spectatori se vor bucura de prezența pe scenă a broscoiului Kermit în permanent conflict cu Marian Sîrbu. Sponsorii acestor spectacole sunt: Șantierul Naval Constanța, S.C.MALBERA S.A. Constanța, Camera de­­ Comerț Industrie și Navigație Constanța, S.C. TOMITEX S.A., S.C. ARGUS S.A., S.CFURNIMOB S.A.,S.C. OIL TERMINAL S.A. încasările acestor spectacole vor fi donate prin intermediul ziarelor “Tineretul Liber” și ‘­‘Cotidianul” tinerilor din România bolnavi de leucemie. Sîntem în spasuiră să răspun­dem numeroaselor solicitări în legătură cu pregătirea­ ca stewardese: există o școală în domeniu, care primeșc înscri­­­­eri în aceste zile, organizată de Societatea “Lemtrans”, în București, str. Traian nr. 160. Amănunte aflăm de la directo­rul general al­ Societății, domnul inginer Laurențiu Rotaru.­­­ Este un colegiu cu durata de un an. Cursurile sînt predate de specialiști cu experiență din aviație, mulți susținînd cu­rsu­­­rile pe vremea cînd se făceau la TAROM. Acum sînt îmbună­tățite considerabil ceea ce oferă argumente în plus la angajare, după absolvire. Ca discipline de specialitate se studiază navigația aeriană,­ cunoașterea navelor, codul aerian, medicina aeronautică, mijloacele de salvare, proto­colul; se studiază intensiv , limba engleză și o altă limbă, străină, la alegere; se fac lecții­­ practice, ore de zbor. La absol­vire, se eliberează brevet cu toate notele obținute.’ - Cine poate veni la acest colegiu? - Oricine, fără restricții, băieți și fete, cu diplomă de bacalaureat. Selecția o face vizita medicală eliminatorie, apoi urmează un test de cultură generală și de perspicacitate. Vizita medicală o va programa Centrul de Medicină Aeronaut­­­tică, unde se va desfășura o­ bază de norme internaționa, exact ca pentru personalul­­ navigant. Va dura cîteva zile, apoi va urma testul Cursurile vor începe la 15 octombrie, o clasă cu 25-30 locuri.­­ ... - Care vor fi taxele? . - înscrierea la vizita medicală 5 000 lei, studiile 70 000 lei, de achitat și în rate semestriale. . - Datele despre școală con­siderăm că satisfac interesul celor care mii le-au cerut. Dar despre competența dumnea­voastră în domeniu? . - Iar cu parașuta de la 15 ani, am brevet de pilot sportiv și de parașutist de la 17 ani.­­ Convingător. Mulțumim. Succes.. .­ . . FLORIN ANTONESCU Și cartea a devenit o marfă scumpa... Decît să o cumpărăm, mai bine citim la tarabă?! Audiență T.L. “Nu vă puteți imagina D-le Primar al Capitalei, ce sa întîmplă în zona de intersecție a Bd-lui N. Grigorescu cu Bd-ul Camil Ressu (fost Sălăjeancu I. Broz Tito). Spațiul verde este locul de aruncare ale tuturor gunoaielor, ambalajelor. Intersecția a devenit un WC , public, strada, trotuarele și aleile spre blocuri sînt la fel infestate de tot felul de murdării încît șobolanii, muștele o duc împărătește. Toate aceste aspecte de disconfort sîntem obligați să le suportăm zilnic, noi, locatarii blocurilor din acest­ perimetru și călătorii care­­ folosesc metroul din stația aflată în imediata apropiere. Poliția se plimbă printre comercianți și nu face sau “nu poate face nimic”, m­otivînd că­­ aceștia ar­ autorizații. Acest talcioc este patronat de Primăria Sectorului 3 de unde s-au obținut autorizațiile, dar in ce condiții oare? » Locatarii l • au fost­­ bătuți­­ . "­­­ •­­ ..... - - -fi Ne întrebăm cu îngrijorare 1 pînă cînd vom mai fi obligați să­­ suportăm toate aceste mizerii? Í Au fost cazuri cînd locatari care­­ •au încercat să ia atitudine, să­­ intervină împotriva acestor stări ‘-4 de fapt anormale au fost huiduiți, amenințați sau chiar bătuți de cei care jucau barbut seara la lumina din holul blocului nostru. Ne este frică pentru noi și copiii noștri și de­­ aceea, noi, cei care l-am ales pe Dl. Crin Halaicu, primar general, ne-am bucurat mult cînd am citit în presă că dînsul nu mai vrea tonete,­­barăci, dughene, că va face ordinea­­­ firească acolo Unde imaginea “ Capitalei s-a degradat. Locatarii blocului , 2 a,b,c,z, peste 500 familii cît și altele din blocurile din zona amintită doresc ca ziua cînd se v­a face îndreptarea firească a situației arătate să fie cît mai apropiată”, se menționează in scrisoarea sosită la redacție pentru primarul Capitalei. ELENA CÂTUNEANU Publicitate pentru umanism SALVAȚI COPIII Din experiența noilor noastre insti­tuții (guverna­mentale sau nu),­­ ne-am dat seama cît de puțină importanță acordă acestea publi­cității și cît de importantă este prin imaginea publica, pe care o poate­­ crea despre ce și cît de serios se­­­ face o treabă. Acest subiect s-a ’’discutat săptămîna trecută la­­ Mangalia în seminarul organizației neguvernamentale “Salvați copiii” , cu 11 filiale în țară și la Chișinău, ce promovează drepturile copilului în România. “Salvați copiii” a fost susținută financiar, încă de la înfi­ințare de Radda Barnen, Suedia­­ , organizație similară suedeză cu peste 100 000 de membri și cu un proiect generos adresat țărilor din Europa de Est între care se află și România. Alături de­­­ Radda Barnen, au mai contribuit finan­ciar la activitatea organizației. Serviciul Social Internațional, (al cărui membru corespondent unic permanent este) și Televiziunea japoneză care a donat de aseme­nea bani, în urma recepționării și­­ a difuzării unor filme despre copii defavorizați din România. “Salvați copiii” nu are surse interne de finanțare, nici de stat, nici particulare chiar dacă legislația , prevede scutiri de taxe și impozite sponsorilor care-și investesc banii în astfel de acțiuni pur­­ umanitare. » Spuntaci mai puțin și făcînd mai mult,­“Salvați copiii” desfășoară acum 18 proiecte prin care anual peste­ 10 000 de copii cu probleme sînt ajutați­ de la cărți frum­os ilustrate în mai multe limbi străine, filme de desene animate, concur­suri sau expoziții de artă la promovarea drepturilor copiilor prin editarea în mii de exemplare a Convenției ONU cu privire la drepturile copilului și pri acțiuni­­ concrete de renovare și dotare a leagănelor, caselor de copii, spi­talelor și școlilor, cu sprijinul­ Primăriilor și a unor reprezentanți din Guvern. Dar culoarea politică, interesele personale și birocrația mai sînt încă principii de bază pentru mulți funcționari de stat,’ Ince­reted să înglobeze ceea ce făc organizațiile neguvernamentale,­­ într-un fel de creație de stat, care­­ lucrează în afara lui teoretic dar ‘practic și, de fapt, este tot sub Îndrumarea statului. Concret, cum , așa au stat lucrurile cu posibilul­ Centru Maternal ce ar fi putut și ar fi trebuit fi înființat încă din luna martie, pentru ca" Serviciul Social Internațional a dat fonduri­­ organizației “Salvați copiii” dar aa fost, adică grădinița aflată în degradare din strada Turnul Baicului de care, de altfel, toată lumea ar vrea să scape dar pe care Direcția Sanitară n-o mai dă fiindcă de ce să lași pe unul care are bani să facă ceva cînd poți să- i iei banii și să spui că ai făcut-o tu! Organizația “Salvați copiii”, prin ceea ce a realizat a demon­strat că spirit de inițiativă nu înseamnă, cum rău ne-am obișnuit să credem, că vinzi suc și bom­boane la chioșcul improvizat sau să iei de la stînga la dreapta și înapoi posturi în conduceri de­­partid, Ci înseamnă să faci ceea ce trebuie făcut fără ca nimeni să ți­­e spună adică, spre exemplu să strîngi oameni care își iau din­ puținul timp și puținii­ jospi pe care îi au pentru cei mai nevinovați și neajutorați membri, copiii. . "Sensibilizarea opiniei publice, însă, nu e ușor de făcut, fiindcă e necesar mult profesionism, de care nu duc însă lipsă cei care s-au arătat interesați la Mangalia de a susține publicitar organizația: profesorul și ziaristul Mihai Coman, Decanul Facultății de­­ Jurnalistică, cunoscutul Mihai Pocorschi și realizator de spoturi publicitare, firme de publicitate, ziariști.Fiind că lamentări într-o­ realitate dramatică despre exis­tențe tragice în reportaje nu numai­ patetice, dar adesea penibil reali­zate stîrnesc un sentiment aproape umilitor: prea mulți handicapați, prea mulți copii săraci și vagabonzi, și tot mai mulți copii ■ bolnavi de SIDA! E timpul ca de la aceste ani de cunoscute premise să înțelegem că am putea face ceva. CARMEN IORDACHE Piața “Sfîntul Gheorghe”, în urmă cu doar citeva zile. Este ora 16 și 30 de minute, una dintre orele considerate de vîrf, ți oamenii, ca într-un furnicar, roiesc încoace di­­ncolo,îndreptîndu-se spre direcții felurite. Se știe - și nu doar de către bucureșteni - că această piață ’­­reprezintă un punct nodal de trafic, una dintre cele mai aglomerate­ zone ale Capitalei. De aici începe kilometrul “O” al metropolei și spre acest loc, dacă e să facem o comparație, ca și spre Gara de Nord, se îndre­aptă cele mai multe drumuri Înțelegîndu-se toate acestea,­­ piața ar fi putut fi ferită de accidente, unele dintre acestea - cum a fost și cel la care ne vom .•referi în continuare, în puține cuvinte - având urmări de-a dreptul imprevizibile. Gheorghe Bejenaru, de profesie șofer la Fabrica de­­ echipament nuclear, conducted de data asta o mașină (2­B-202) împrumutată, aparținînd lui Florin Antonescu, intenționa să se­­ deplaseze dinspre Piața Unirii către Universitate. Spunem ,intenționa, deoarece o să vedeți S-a întîmplat la km. 0 imediat și ce l-a împiedicat să o facă. La Piața “Sfîntul Gheorghe”, • o defecțiune a sistemului de frînare, apărută pe mers, face ca­­ autoturismul să fie complet scăpat de sub control, să urmeze o traiectorie cel puțin ciudată, să ajungă pe trotuar și aici să se­­ oprească într-unul din chioșcurile (a se citi, “dughenele”) instalate de-a dreptul pe trotuar, ca însemn al unei economii de piață ce se­­­­ dorește a fi prosperă. în urma celor întîmplate, o­­ femeie, aflată în interiorul dughenei respective, care vindea sucuri și răcoritoare, a fost­­accidentată grav. Numele ei: Maria Tudose. Are 40 de ani și este bucureșteancă, din str. Pescarilor nr. 3. Iată și diagnosticul cu care a fost internată la Spitalul de Urgență: “traumatism cranian cu plagă frontală, fracturi de bazin, fractură diminutivă femur drept cu deplasare, fractură coapsă dreapta cu deplasare”. " PETRE DUMITRU ROMANIAN SAVE THE CHILDREN ' Kt. JT [r>ygil’R'‘j.ivv Ai-:: s^JiS-r' Cronica neagră a șoselei 75 de persoane decedate, 181 rănite grav și foarte grav în cele 200 de­­ accidente care au avut loc în săptămîna 21 - 27 septembrie a.c. Dincolo de enunțul lor, cifrele ascund dramele petrecute, dar și adevăratele cauze care le-au produs. Regăsim din nou printre acestea: traversările neregulamentare ale pietonilor, neatenția în conducere, precum și condamnabila lipsă de­­ supraveghere a minorilor. Condamnabilă pentru că, în ciuda deselor noastre apeluri adresate atît părinților, cadrelor didactice, cît și a conducătorilor auto de a supraveghea, învăța și proteja pe aceștia și în perioada de referință 31 de copii au fost implicați în accidente rutiere. 5 dintre aceștia au trecut în neființă. Din păcate, și în continuare trebuie să pătrăm același ton sumbru pentru că, din nou, la începutul sfîrșitului de săptămnînă - vineri - au avut loc cele mai dese încălcări ale normelor rutiere. De aici, și cele mai multe­­ accidente - 47 -în care 12 persoane au decedat, iar alte 46 au suferit grave­­ vătămări corporale. Cifre ce ne îndreptățesc să numim această zică una , dintre cel mai negre ale săptămînii trecute, dar și a acestui an. De ce? De ce? Ne întrebăm și întrebăm la rîndul nostru. Radiografia acesteia ne oferă un răspuns: starea de indisciplină a unor partricipanți la trafic care, sfidînd riscurile, și-au permis sa nesocotească nu numai recomandările noastre, dar și legile dense și nescrise ale circulației rutiere. Altfel spus, 18 pietoni au încercat să traverseze străzile la întîmplare, la culoarea roșie a semaforului electric, fără să se asigure ori prin spatele sau fața autovehiculelor staționate, 9 minori în “vinovăția” lor specifică vîrstei au apărut brusc în fața mașinilor, 10 conducători auto au considerat mai important decît a se concentra asupra volanului să facă orice, numai , ce trebuia nu. Urmează apoi, depășiri neregulamentare care au stopat atîtea drumuri, neacordarea de prioritate pietonilor și autovehiculelor, dar și sub influența băuturilor alcoolice.______________________ A fost, învățămintele le puteți trage­ și singuri, învățăminte ce trebuie, însă, să determine o schimbare în comportamentul dv. • în acest context trebuie amintit și unul dintre cele mai grave evenimente rutiere care a avut loc în perioada de referință. " Astfel, joi 24 septembrie, la ora 8,50, în apropierea localității Puchenii­­ - Mari, din județul Prahova, Costicea Radu, de 27 ani, patron al firmei GERATO IMPEX SRL din București, conducted într-o accentuată stare de oboseală, a scăpat pentru o clipă controlul asupra mașinii. Intrată pe contrasens, aceasta s-a tamponat frontal cu un alt autoturism ce venea regulamentar din sens opus. în urma impactului, 3 persoane au decedat,­­ iar altele 3 au fost rănite grav. De re­tinuk, că atît persoanele decedate, cît și 2 din cele rănite, se aflau de autoturismul care circula regulamentar. în aceste împrejurări, o fetiță de 4 ani și-a pierdut părinții, iar ea, aflată pe patul de spital, încă nu știe și întreabă mereu “Unde-i mama, unde-i tata?” Cine va avea tăria să-i spună că ei au fost buni, că au iubit-o, că au plecat pe altă lume pentru totdeauna. Cine? . Cpt-MARIAN NICULESCU, din Inspectoratul General al Politiei - Direcția circulație 0 profesoara face greva foamei.­­ * Din 20­09 a.c. dna Teodora Banu, profesoară de optică la Grupul Școlar UCECOM din București, a intrat în greva foamei în fața Primăriei din com­. Crevedia jud. Dîmbovița.Motivul îl constituie, faptul că primarul Crevediei dl. Marin Chiriac refuză să atribuie doamnei Teodora Banu și surorii sale terenul de 8,45 ha rămas moștenire de la bunici. Deși există certificat de moștenitor, deși Judecătoria Tîrgoviște prin sentința civilă din 12 mai a.c. obligă Comisia de aplicare a Legii nr.18/1991 să emită titlu de proprietate pentru suprafața de 8,45 ha teren petiționarelor, deși a doua Comisie specifică în procesul verbal încheiat la 1­09 1992 că atribuirea celor 8,45 ha altor persoane decît cele două petiționare­­ s-a făcut “nerespectîndu-se legea fondului funciar”, cu toate acestea deci,­­ dl. primar Chiriac rămîne ferm ■;pe poziție. Nu se dă pămîntul moștenitoarelor de drept. , Care este motivul­­ “încăpățînării” dlui primar? Terenul în cauză se afla în satul Samurcaș (unde-și au casele de vacanță mulți actori), pe malul riului Colentina. Terenul a fost atribuit (deocamdată fără titlu de proprietate), dar parcelat unor foști membri ai Comisiei fondului funciar sau actuali consilieri ai primăriei. ■ Dna Banu este hotărîtă să nu înceteze greva foamei pînă cînd nu va fi pusă în drepturi. .Deocamdată, i s-a făcut analiza glicemiei după 5 zile de la intrarea în grevă. Nopțile le petrecem sub cerul liber, păzită de soț sau cumnat. SIMONA IONESCU I TINERETUL UBER Joi, 1­ octombrie 1992 Informațiile școlii ’ (o rubrică inexistentă , fără colaborarea dvs.) : •Pentru organizarea și desfă­­­­șurarea examenului de absolvire a­­l școlii postliceale de specialitate cu­­ durata de doi ani sînt valabile­­ normele aprobate de Ministerul­­ Învățămîntului și Științei în anul­­ 1991. Examenul se va desfășura­­ în perioada 25-30 ianuarie 1993,­­ iar temele pentru proiectele sau­­ lucrările de diplomă se vor pro­­­­pune de catedra de specialitate din­­ unitatea de învățămînt și se vor­­ aproba de consiliul de admi­­­­nistrație pînă la 15 octombrie 1992.­­ (Rompres) . " 1 .Liceul “Emil Racoviță” din­­ Iași editează în fiecare an școlar Cîte un album al absolvenților. De fapt, văzîn­d cîteva albume oferite prin amabilitatea domnului profesor M. Marcu, am putut constata că este vorba de verita­bile monografii, cu fotografii ale absolvenților și ale profesorilor­ lor, cu gînduri și cu amintiri de școală, cu teste de orientare profe­sională, cu observații psiho-peda­­gogice, toate ca oglindă a fiecărei­­ promoții de liceeni. •O publicație interesantă­­ editează și Federația Sindicatelor­­ din Învățămîntul Superior “ Alma- 1 ■ Mater”,publicație intitulată chiar­­ “Alma-Mater”. Este o publicația plină de informații de instantanee și de opinii din lumea universitară.­­ Directorul-editor al ei este conf. dr. ing. Elena Alămo­reanu­,­­ redactor șef este Paula Iordache. Reînnoim invitația de a vă adresa rubricii noastre în scris, pe adresa “Tineretul liber”, Piața Presei Libere nr. 1, București.Cu mențiunea “educație”, fără a uita să vă semnați și să precizați școala, facultatea,inspectoratul școlaretc. FLORIN ANTONESCU • j Noi cărți la Editura “Univers” . Pentru împătimiții după carte este superfluu­s î­n jurnalele de bord ale marilor navigat­ori Vasco da­ mai spunem că editura “Univers” și-a cîștigat unt Gama și Pedro Alvarez Cabral. Pe lîngă­ valoarea binemeritat prestigiu de-a lungul timpului ca­sa intrinsecă de document,cartea Con­stituie întsă o mijlocitoare a pătrunderii în limba română a unor și o lectură plăcută a unor mărturii directe la valori autentice universale. Biblioteca imaginară j evenimente cruciale din istoria omenirii. Cele alcătuită din titlurile apărute la această editură ’ -două jurnale apar, să nu uităm, în anul cînd sa este impresionantă, dar ea s-a îmbogățit de ultimul celebrează cinci secole de la marile descoperiri timp cu noi titluri ale unor autori de valoare, geografice.­­" . Pentru ca, spre deosebire de majoritatea w Din colecția “Globus” a editurii sem­nalăm puzderiei de edituri apărute după 1989,­­ două microromane-“Orele din­aintea prînzului” ,‘Univers’’ a ținut să păstreze sub ștacheta calității, și “Rușine celui care tremură" - ale scriitorului evitîndă cu oblinație kitschul și subcultura» Dintre,­­íhefingsan ,’$tig 'ClSesiptic Ajutorul este să dre­gui ultimele apariții editoriale venite la redacție’ unui stil nervos, alert, iar temele sale predilecte, semnalăm pentru cititorii noștri cîteva titluri.­­ tratate cînd cu nostalgie cînd cu duioșie,­cîndj £u M M Bahtin: “Metoda formală în­ știința sf ironie, sínt întîm­plări­­lee ijfiniste din Trofdii literaturii”. Apărută în cunoscuta colecție de l’familiare» „ • eseuri critice, cartea este o exegeză, am spune și Semnalăm, de asemenea, apariția volum­tîții exponențială, a formalismului rus, adică, a acelei de­ povestiri “Amanții taciturii” al renumitului metode critice de evaluare a textului literar care , scriitor fantastic francez, Michel Tournier, a anticipat și într-un fel a fundamentat structuralismul de mai tîrziu. Lucrarea de față este o adevărată poetică a formalismului, deosebit de utilă, m­ai cu seamă din punctul de vedere al receptării operei literare. * Colecția “Clasicii Literaturii Universale” a adăugat u­n nou titlu: tragediile “Herakles”, “Femeienele”, “Rugătoarele” și “Ion” de Euripides în subtila și competenta traducere a lui Alexandru Miran. De fapt avem de-a face cu o­ adevărată ediție critică, ținînd seama de bogatul aparat de note care înlesnește pătrunderea­ textului antic și a mediului cultural de referință ș­ O carte deosebit de utilă îndeosebi pentru elevi și studenți. .­­ O lucrare oportună și interesantă este “Corăbii portugheze în căutarea lumilor noi” care Cuprinde *­­romanul lui Claude Simon (premiul Nobel 1987) “Lecție de cuvinte”, precum și cartea de mare succes a scriitoarei britanice Barbară.Taylor Bradford, “Prețul succesului”, cunoscută publicului nostru prin ecranizarea cu­ același titlu , prezentată la TV anii trecuți. Nu în ultimul rînd­­ anunțăm prezența în librării a romanului SR 1 “Hesperus” al regretatului savant și scriitor Ioau j Petru Cuiianu. Menționăm pentru cititorii noștri că editura t E“Univers” are propriul său punct de desfacere a redacției de carte la sediul din Piața Presei lbere nr. 1 etaj VII, corp central, camera 769, tel. 1817 62. Aici se pot adresa și distribuitorii de carte din București și din țară. ... . • 1 STEFAN NICOLAE O decepție:Basic . La pomul lăudat sâ nu te duci cu sacul, spune o vorbă, dar nici măcar cu buzunarul,­utem completa. Cu cît e mai lăudat, cu cît publicitatea sare peste cal pentru a-1 prezenta în­­ culori nemaivăzute, cu atît­ sentimentul decepției poate fi mai dizolvant. Este și cazul filmului care rulează în aceste zile pe ecranele bucureștene: Basic Instinct și care este un bluff de zile mari! Dacă nu s-­ ar fi bătut atîta reclamă pe spinarea lui, atunci filmul în speță ar fi trecut aproape neobservat, ar fi avut niște încasări modeste și cam atît. Și oricum lucrurile ar fi stat cinstit. Așa însă, o peliculă obișnuită a fost umflată exagerat pentru ca la proba vizionării mediocritatea să-i apară cu atît mai accentuat iar puținele calități ale filmului să­­ fie înghițite de contrareacția unor așteptări înșelate. Nu am înțeles de ce americanii ori franțuzii au fost atît de­­scandalizați de film fiindcă nici “amorul secolului” nu este devastator, nici furia erotică a­­ l­ui Michael Douglas nu este mai mult decît o simplă gimnastică de puber viguros. Doar scena finală a stiletului așezat la marginea patului, ca­ și frumusețea cu adevărat răpitoare și bine valorificată actoricește de Sharon Stone ar putea scoate acest film de pe banda curentă a producțiilor cinematografice și a consumului întîmplător. Dacă ar fi să comparăm Basic Instinct cu două producții'tot­o americane și tot de ultimul val care nu s-au bucurat nici pe departe de forța publicitară a acestuia. Catifeaua albastră și Tăcerea mieilor, care nici ele nu au fost totuși de o valoare deosebită, am înțelege foarte bine limitele acestui film pentru care lumea s-a dat peste cap și nici măcar nu și-a rupt gîtul. A aruncat doar banii pe o fereastră și a înțeles ce ușor poate fi manipulată de o publicitate condusă cu abilitate și fler. In rest, nu vă putem sfătui decît să mergeți să­­ vizionați filmul numai dacă vnu aveți altceva mai bun de făcut - deși sîntem convinși că aveți!­­ și dacă eventual din casa sărăciei în care domiciliați nu ați dori să evadați vizual­i privind superbogăția din San Francisco. E singurul lucru care ne deosebește de această metropolă. Cutremure au și ei, avem și noi, criminali sadici au și ei, avem și noi, lesbiene au și ei, avem și noi. Cînd vezi atîta asemănare mai că-ți vine să crezi că trăiești în America. Noi mai avem însă puterea și fim decepționați. DANSTANCA

Next