Transilvania Jurnal, aprilie 2000 (Anul 3, nr. 595-619)

2000-04-24 / nr. 614

Editorial Ar fi un miracol ca cineva să re­ușească performanța de a insufla ma­selor, în campania electorală pentru lo­cale, credința că, în următorii patru ani, viitorii primari și consilierii de tot soiul vor reuși să schimbe imaginea orașelor cu blocuri cenușii, în care coabitează, printre gunoaiele lipsei de bun-simț civic, la colțurile străzii, prostituate prea ieftine, cerșetori mult prea nespălați, câini nesterilizați și alcooliști iremediabil ratați. Pentru electoratul activat din patru în patru ani ar fi, de asemenea, tentantă promisiunea unora că, demarând o asanare a aparatului birocratic­­ corupt în proporții covârșitoare - șacalii din spatele gișeelor vor fi metamorfozați cu o baghetă magică în „elefanți mari și buni”, în parteneri cinstiți ai contribuabililor, care nu vor mai pretinde șpagă contra servicii. Nu în ultimul rând, acest electorat ar fi încântat să nu mai citească în presă că primarul G­ulescu („puritanul” din campania electorală, acum o lepră ordinară) și-a ridicat o vilă „suprarealistă” dintr-un salariu de bugetar și o casă de vacanță, că alesul lui își face parte sau oferă, la mica înțelegere cu consilierii locali, spații comerciale sau terenuri polițistului, judecătorului și procurorului (sau altor mahări locali) pentru asigurarea perenității acelei tagme tradiționale și imune a stabilor de oraș. Aceste promisiuni mefistofelice vor avea menirea de a-l deruta pe mânuitorul de ștampilă, care se va trezi în fața listelor de partid, întocmite după negocieri draconice în lumea politichiei noastre, după criterii dintre cele mai neortodoxe, pentru că, după cum se știe, banul „sfințește” locul (eligibil), în unele orașe, perspectiva unei însănătoșiri a aparatului administrativ riscă să rămână, prin ur­mare, un film nerealist scuipat de proiectorul mitoman de partid. Există mulți primari în orașele transilvănene care doresc să candideze din nou. Chiar dacă s-au dovedit a fi doar niște gospodari impotenți, ba chiar mai mult, persoane a căror decizii administrative intră sub incidența Codului Penal. Iar dacă se prezintă din nou în fața alegătorilor, o fac animați de varii motive. Mirajul puterii, respectul de sine alimentat de vorbele meșteșugite ale „slugilor de curte” (și accidental ale mass-media) îi determină pe acești domni să se considere unici, de neînlocuit Pe urmă, cum să decadă într­­atât marele primar, prieten la cataramă cu boșii orașului (care s-ar face că nu l-ar mai cunoaște dacă ar pleca de la pri­mărie), încât să redevină biet profesoraș la un liceu sau la o facultate, inginer sau mai știu cu ce. Unii mai au de­pus o cărămidă la o nouă casă, alții mai plătesc rate pentru mega-autoturismul achi­ziționat oricum, nu ar putea da înapoi toc­mai acum, când ar fi putut să mai orga­nizeze o licitație secretă cu dedicație pentru fii, nepoți și șpăgari. E dreptul lor de a candida, mai ales în condițiile în care bizonul de cartier nu este chiar supărat pe ei, ba le mai și dă, în sondajele de opinie, niscaiva procente, așa, să le ridice moralul. Partidele fiind în campanie electorală, nu voi nominaliza, pentru moment, primarii care au călcat pe becul con­tribuabililor. Cu siguranță, apelul Pro De­mocrația adresat partidelor de a se abține de la o campanie electorală cu lovituri sub centură, care pentru moment a fost însușit­­ ca atare, va fi uitat curând. Iar atunci va începe mâncătoria între partide, iar presa va relata. Iar dialectica mârșavă care va măcina atacurile babilonice dintre candidați îi va înfățișa, în fiecare oraș poate, pe cei mai buni dintre cei răi. Dar vor fi aceste persoane percepute ca atare de mânuitorii de ștampile? Mânuitorii de ștampile Raul Chis POTRIVIT PREȘEDINTELUI, Ministrul Romică Tomescu se implică în aplicarea legii lupu Președintele României, Emil Constantinescu, a declarat că Romică Tomescu, ministrul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, se implică, în mod serios, în aplicarea Legii Lupu. „Există multă seriozitate, am constatat că Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Me­diului, pentru secțiunea de păduri, se implică în mod serios și am constatat că există această înțelegere între silvicultori și proprietari”, a declarat Emil Constanti­nescu referitor la aplicarea Legii 1/2000, adăugând că nu există pericolul ca ale­gerile și o eventuală schim­bare a puterii să stopeze aplicarea acestei legi. „Eu cred că Legea 1/2000 va fi aplicată neîntârziat și cred că nimeni nu va în­drăzni în România, în is­toria care va urma, să mai ia vreodată înapoi o proprietate, fie că este vorba de terenuri, fie că este vorba de păduri, fie că este vorba de case”, a afirmat Emil Constantines­cu. Președintele a precizat că aplicarea Legii 1/2000 este o prioritate și o urgen­ță. El a spus că a discutat toate aspectele care ar pu­tea întârzia aplicarea aces­tei legi și a precizat că toate „ambiguitățile sau necla­ritățile legii”, care au fost constatate până în prezent, vor putea fi corectate prin amendamen­te. „Pe de altă parte, Guvernul poate, printr-o serie de acte normative, să grăbească apli­carea ei”. Reamintim că vicepreședintele PNȚCD Vasile Lupu, inițiatorul legii, l-a acuzat pe mi­nistrul Romică Tomescu că ar permite exploatarea unor terenuri forestiere care urmează să fie retrocedate. Fruntașul țărănist a adresat, săptămâna trecută, conducerii PNȚCD o scrisoare în care solicita ca Blocul Național de Conducere al partidului să-și exprime poziția față de atitudi­nea lui Romică Tomescu în această chestiune. Consilierii CDR și-au îndeplinit peste 90% din oferta electorală din 1996 susține, oferind și exemple, viceprimarul Vasile Barbul de Bety Blagu Baia Mare­­ O dată cu declanșarea campaniei electorale, partidele de la putere au început să facă bilanțuri privind realizările din ultimii patru ani, în timp ce formațiunile politice aflate în opoziție scot în evidență nerealizările guvernanților. Iar acestea din urmă sunt contabilizate pe baza „Contractului cu România”, lansat de Convenția Democrată. Pentru a evita orice fel de confuzii, Vasile Barbul, candidatul PNȚCD la Primăria Băii Mari, actual viceprimar, a declarat că „la alegerile locale din vara anului 1996, candidații CDR nu s-au prezentat în fața alegătorilor cu un «Contract», ci cu o ofertă electorală pe care, analizând-o, putem constata că, în foarte mare măsură, promisiunile din urmă cu patru ani au fost îndeplinite”. Printre promisiunile electorale ale Convenției Democrate din Baia Mare din 1996 se număra și aceea de „transformare a Primăriei într-o instituție publică, în slujba cetățeanului”. Barbul a afirmat că cea mai bună exemplificare a faptului că această promisiune s-a materializat este că „în cadrul Primăriei s-a înființat Centrul de Relații cu Publicul unde zilnic se depun, în medie, 120 de solicitări ce urmează să fie soluționate în maximum 30 de zile". Tot în oferta electorală figura și sprijinirea băimărenilor pentru introducerea gazului metan în toate zonele municipiului. Viceprimarul Băii Mari a mai declarat „în ultimii ani s-a încurajat contorizarea individuală a gazului metan, ceea ce a permis funcționarea unui sistem de încălzire individuală a apartamentelor. De asemenea, în cartierul Ferneziu, s-a introdus gazul metan din 1997, iar toate locuințele particulare construite după 1996, dacă s-a solicitat, beneficiază de acest serviciu." Reducerile la costurile biletelor de transport în comun pentru pensionari, elevi, studenți, șomeri și handicapați s-a realizat parțial, atâta timp cât „persoanele cu handicap beneficiază de gratuitate, pesionarii au o reducere de 50% la abonamente, la fel cu elevii și studenții, prin intermediul școlilor"”. Vasile Barbul a mai afirmat că promisiunea conform căreia la fiecare robinet să curgă apă potabilă a fost una dintre cele mai greu de realizat,­­până la această oră întocmindu-se studii de fezabilitate pentru alimentarea cu apă și optimizarea canalizării. Singura soluție de punere în practică a acestor proiecte este finanțarea externă, deoarece costurile lucrărilor depășesc 25 de milioane de dolari, adică echivalentul bugetului local pe 3-4 ani.” De asemenea, conform declarațiilor viceprimarului țărănist, în ultimii patru ani s-au investit mulți bani în salubrizare, iluminat public, amenajarea zonelor verzi, a grădinilor publice, a parcurilor și a Grădinii Zologice. Barbul a declarat chiar că, în ceea ce privește această ultimă instituție, patrimoniul ei s-a îmbogățit în ultima vreme, aici sălășluind de acum și șase păsări emu, iar la această oră se află în tratative cu edilii din Târgu Mureș pentru aducerea în Baia Mare a unui ponei, la schimb cu doi lupi tineri. Vasile Barbul mai spune se vor amenaja noi locuri de joacă pentru copii și că vor continua lucrările de reabilitare stradală, prin care, în 5-6 ani, vor fi reparați toți cei 200 km de străzi din municipiu. TRANSILVANIA JURNAL - Luni, 24 aprilie 2000 Candidații și liderii lor s-au arătat în fața ziariștilor l­a Bistrița - Opt dintre cei treisprezece candidați aliniați în cursa pentru Primăria Bistrița au acceptat invitația Partidului Democrat de a se expune în premieră privirilor indiscrete ale presei și ale oponenților politici. Asistați de staff-uri de campanie și susținuți de prezența liniștitoare a liderilor propriilor partide, candidații au făcut paradă vineri seara într-un improvizat concurs al “ look-urilor” în sala unui restaurant bistrițean. Cei opt sosiți la “Seara porților deschise" a PD, Ioan Botiș ( Alianța Ecologiștii), Anton Bute ( PDSR), Viorel Conea (PNR), loan Giorgiu (PRM), Ezechil Ignat (PUR), loan Moldovan (independent), Gavrilă Țărmure (UFD) și candidatul gazdelor, Vasile Moldovan, au fost aliniați într-un prezidiu și trimiși să se prezinte, respectiv să răspundă întrebărilor ziariștilor la un microfon postat în fața asistenței. Ieșirile la rampă, cel mai adesea crispate de emoțiile debutului dar și de teama de a nu se dezvălui nepermis de mult în fața celorlalți, i-au nemulțumit pe reprezentanții mass-mediei, care au fost nevoiți să-i someze în câteva rânduri pe candidați să-și formuleze răspunsuri concrete. Concurenții n-au dovedit că stau bine nici măcar la capitolul “simț al umorului", o întrebare de genul “de care dintre candidați se tem cel mai tare” nereușind să smulgă răspunsuri pe măsură nici măcar după ce a fost reformulată. Majoritatea candidaților fie au afișat figuri ofensate, fie au încropit răspunsuri filosofice ori în pilde și abia cu mari cazne unul-doi au consimțit să rostească printre dinți numele vreunui adversar de competiție electorală. Apelul gazdelor la armonie și la o campanie avilizată a fost calificat drept ipocrit de staff-ul PDSR. Astfel președintele acestuia, Gheorghe Pop, iritat și de organizarea niveluș cam ostentativă a Partidului De­mocrat a declarat că nici prin cap nu-i trece să facă o campanie avilizată, dacă aceasta înseamnă “să nu spună adevărurile despre guvernarea din ultimii patru ani”: “în nici­ un caz n-o să facem un blat aici, așa, ca să spună oamenii, ce partide drăguțe avem”. Pe aceeași lungime de undă, proaspătul președinte PUR, fostul până mai iem­ pem­erist de carieră, Ionel Tompa a făcut apel la o campanie bărbătească, pentru că “nu putem fi complici cu un candidat sau formațiune politică despre care știm anumite chestiuni compromițătoare”. (S.C.)

Next