Transilvania, 1868 (Anul 1, nr. 1-25)
1868-07-15 / nr. 15
vedere curaţii nationalu. Poporulu conlocuitorii mai alesu in comitate nu adusese din Asia nici unulu din porturile pe care, judecandu după unu mare numera de portrete păstrate, se vede ca le avuse in secolii trecuti, ci elu le a imprumutatu dela poporale aflate aici, preste acésta unele modificări in portu era dictate in cresicare mesura chiaru de clim’a acestei tieri muntóse. Comparandu noi porturile din secolulu alu sieptesprediecelea descrise prin cronicari cu cele ce s’au mai pastratu pana astadi la poporale Transilvaniei, si anume in câteva tînuturi locuite numai de romani, observandu care si care din aceleasi s’au pastratu in materia si in forma, seu incai in una din doua, vomu putea trage si oresicare conclusiuni, pentru care abia va remanea cineva indiferente. Cronicariulu nostru nacajitu pre timpulu seu, pentruca i se parca ca după asiediarea nemtiloru in tiera femeile ara fi apucatu a domni preste barbati, observandu ca pana atunci femeile numai la franci poruncea barbatiloru, după proverbiulu „Gratiae dominae, “ ne spune mai departe, ca ardelenii — adica boierii ardeleni — inca au ajunsu, ca despre barbati se se dîca „haec vir,“ era despre femeia „hic faemina“ din acesta causa si cresicumu in mani’a barbatiloru, elu incepe cu descrierea portului femeiescu. Fetele de boieriu purta pe capu unu feliu de coroana, séu cumu se dice pe aici, berta seu barta, vise inaltisioara, făcută din siese oase legate bine cu peru si adornata cu margaritariu sau cu corale, care cum le da man’a. Ii’a femeiloru si a feteloru avea mâneci largi pana in cotu, mai in giosu inse se strimtă si se incretia, era de serbatori si de parada punea că unu feliu de tablitia cusuta cu firu de aura si adornata ora si cu margaritariu, sau cu alte specii de mărgele. Femeile purtă si manusi, care de matasa, care de tortu finu. Nici o femeia n’ar fi cutezatu a ambla decoltata, precium se dice in dilele nóstre, ci peptulu era coperitix de totu pana susu. Atatu femeile măritate, catu si fetele purtă cate doua ii sau camasi, dintre care un’a se numea cea mare, era alt’a cea mica, adica un’a pe deasupr’a, era alt’a pe de subtu. Un’a că si alt’a era incarcata de doua pana in trei mii fluturei galbini de marimea lintei, adica curații asia, precumu se mai vedu unele pana in dio’a de astadi pe la Brasiovu si mai multe in Romani’a unita, precumu se imbracase si portretase odata repausat’a domn’a Mariti’a, a dou’a socia a fostului Domnu Georgie Bibescu, si precumu înainte numai cu 5—6 ani amu vediutu pur