Transilvania, 1869 (Anul 2, nr. 1-24)

1869-08-01 / nr. 15

---------­A * *0 Acésta fòia ese ^ j cate 3 cóle pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso­­ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 10 franci cu porta postei. KS^Vo--m Fòia Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur’a poporului romanii. ,i Abonamentulu se re face numai pe cate 1 anu intregu. Se aboneza la Comi­­tetulu asociatiunei in Sibiiu. seu prin posta­­ seu prin domnii co­­-­ lectori. fee, itS^Ar------------Crigol Ar. 15. Brasiovu 1. Augusta 1869. Amilii II. Din cronic’a lui Mich­ailu Cserei. 1669—1711. (Continuare). 1696. La anulu acesta cronicari­ni­u Cserei atinge pe scurtu ostilitățile dintre Angli’a si Franci’a, după aceea re’ntorcenduse ora si la Transilvani’a, insemna si pentru acestu anu una dieta la M. Ostorheiu, unde Ioanu Haller isi dete dimisiunea din postulu de te­­saurariu (ministru de finantia) alu tierei, era in lo­culi! lui imperatali! denumi pe Stefanii Apor, carele pe nepotulu seu Mich. Cserei (pe acestu cronicariu) ilu puse secretariu la acelasi oficiu seu ministeriu. De aci inainte Cserei se plange multa si greu in contra unch­iu-seu, carele era unu mare patronii alu iesuitiloru si cumu se pare, omu fòrte bigoţii si totu­­odata resbunatoriu, precumu sunt de regula mai toti bigoţii. Fi­in­du ca acestu Stefi Apor luk parte activa in proportiuni mari la unirea clerului romanescu cu biseric­a Romei, noi recomandamu lectoriloru cati se intereséza de acea epoca a mis­cariloru religioase din­tre romani, ca pe Stefanu Apor inca se nuai perda nece pre unu minutu din vedere. Acelu omu adica, de­si secuiu curatu de origine, condusii vnse de ura cumplita asupra connationaliloru sei de legea calvi­­nésca, îsi pusese in capii, ca se restaura si se con­solideze catolicismulu decadiutu in Transilvania chiam si cu ajutoriulu valachiloru. “ deca nu se mai pote pre alta cale. Si pentruce nu ? Connationalii scu cal­vini recrutaseră in cursu de duoa­ sute de ani trecuti pana atunci, mai multe intTTle romănfeătatu~pentru­ coiîfesiunea calvineasca, citta sTTotuodata pentru na­țiunea ungureasca. Tota spre acelascopil era se "In­­cre~sT ApoîTTumiai cu alte midiuleee. Intr’aceea se vedemu, cumu descrie nepotu-seu pe Stefi Apor. „Ioanu Haller era omu bunu si blandu; elu pre catu a fostu tesaurariu, a datu popiloru reformati in­­tocma intru intielesulu donatiunei loru, totudeauna tòte com­petentiele loru din dieciuele si saline fara greutate. Apoi inse era inemicu de mòrte alu reli­­giunei nòstre (calvinesci) , asia indata ce apuca elu ch­iaile la mana, cassk pre multe caii si cu multa vulpenia donatiunile popiloru si ale profesoriioru, si asia ’i lipsi pe sărmanii ile piatile loru. De­si insusi imperatali­ ii poruncise de cateva ori, ca se le dea piatile, inse neciodata nu se alese nimicu din acele porunci*). Asia anulk­elu (Apor) acelu articlu alu diplomei, in carele imperatali! confirmase si santio­­nase tòte donatiunile regiloru de mai nature si ale principiloru Transilvaniei. De alta parte cardinalulu Kollonics castiga dela imperatali! pentru derubi pa­­pistasiescu diece locuri de dieciuele alese, era iesuiti­­lora, carii acumu se prăsiseră in Transilvani’a, impe­ratala le conferi acelu censum cathedraticum, pe ca­­re’lu platea popii sasesci fiscului pre fiacare anu in numerariu pentru arend’a dieciueleloru, pe care o ti­enea ei. Acesta census cathedraticus facea pe anu preste cinci mii fiorini*).“ „Este inse de lipsa, că se aflamu, cumu s’au prasitu iesuitii orasi din nou in Transilvani’a. Ce e dreptu, cil pre tempulu principiloru inca au venitu multi iesuiti in Transilvani’a, inse necutezandu a se arata pre fatia in costumul f­loru îndatinata, din caus’a aspreloru legi ale tierei, ei venea, candu­ in uniforma ostasiesca, candu in reverenda, cumu este a popiloru de mirii**). De aceștia fuseseră Sigismundu Vizkeleti dela Clisiu si Laci. Baranyai dela Alb’a-Iuli’a, ambii parochi, òmeni intriganti, instelatori, blastemati, uritori si persecutori pe morte ai religiunei nòstre. Vediendu acestia, cii acumu armele imperatului au prinsu­ ra­­decina in Transilvani­a si ca Stefi Apor ajunse domnii mare, incepura se lucre, ca iesuitii se pota veni liberu in tiera si se pota ocupa resiedentiele acelea, pre care le avusera odeniòra, in dîlele lui Sigismundu Bathori, atatu in Alb’a-Iuli’a, Clusiu, Odorheiu, catu si pe aicea. Pe Apor ilu instelara dicendu, ca elu va face unu lucru mare si plăcuta lui Ddieu, deca va aduce pre iesuiti, si ck ’si va castiga ertarea to­­turoru pecateloru si mantuinti’a sufletului. Stefi Apor scrise in tòte partile catra ministrii, inse pre catu fu Kinski in viétia, nui potea face nimicu. Dupace ’ia succesu Kollonics, acesta ’si batu­ destulu mentea, ca se înduplece pe imperatulu, ’ia fostu inse preste po­­tintia, pentruca imperatulu ducea: „Noi amu datu Tran­silvaniei diploma cu juramentu, ca nu vom­i mai tri­mite acolo alti călugări, afara de aceia, carii se afla intre ei. Legile Ioni (ale ardeleniloru) inca le amu confirmatu prin acea diploma, prin care iesuitii sunt proscrisi de acolo sub anatema eterna. Ne o­preste potintia, ca se ne calcarmi juramentulu.“ Cardinalulu se contramanda, una mesura acésta, care si mai tardili s’a luatu forte desu, mai virtosu asupra rom­aniloru. Not’a comp. *) înainte cu 170 ani unu venitu forte frumosu acesta. *) Dara dieu nu, pentrucâ aceleași porunci pe sub mana Not’a comp. **) Secularis páterek, dice cronicaviulu. 29

Next