Transilvania, 1869 (Anul 2, nr. 1-24)
1869-08-01 / nr. 15
---------A * *0 Acésta fòia ese ^ j cate 3 cóle pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii asociatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 10 franci cu porta postei. KS^Vo--m Fòia Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur’a poporului romanii. ,i Abonamentulu se re face numai pe cate 1 anu intregu. Se aboneza la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu. seu prin posta seu prin domnii co- lectori. fee, itS^Ar------------Crigol Ar. 15. Brasiovu 1. Augusta 1869. Amilii II. Din cronic’a lui Michailu Cserei. 1669—1711. (Continuare). 1696. La anulu acesta cronicariniu Cserei atinge pe scurtu ostilitățile dintre Angli’a si Franci’a, după aceea re’ntorcenduse ora si la Transilvani’a, insemna si pentru acestu anu una dieta la M. Ostorheiu, unde Ioanu Haller isi dete dimisiunea din postulu de tesaurariu (ministru de finantia) alu tierei, era in loculi! lui imperatali! denumi pe Stefanii Apor, carele pe nepotulu seu Mich. Cserei (pe acestu cronicariu) ilu puse secretariu la acelasi oficiu seu ministeriu. De aci inainte Cserei se plange multa si greu in contra unchiu-seu, carele era unu mare patronii alu iesuitiloru si cumu se pare, omu fòrte bigoţii si totuodata resbunatoriu, precumu sunt de regula mai toti bigoţii. Fiindu ca acestu Stefi Apor luk parte activa in proportiuni mari la unirea clerului romanescu cu biserica Romei, noi recomandamu lectoriloru cati se intereséza de acea epoca a miscariloru religioase dintre romani, ca pe Stefanu Apor inca se nuai perda nece pre unu minutu din vedere. Acelu omu adica, desi secuiu curatu de origine, condusii vnse de ura cumplita asupra connationaliloru sei de legea calvinésca, îsi pusese in capii, ca se restaura si se consolideze catolicismulu decadiutu in Transilvania chiam si cu ajutoriulu valachiloru. “ deca nu se mai pote pre alta cale. Si pentruce nu ? Connationalii scu calvini recrutaseră in cursu de duoa sute de ani trecuti pana atunci, mai multe intTTle romănfeătatu~pentru coiîfesiunea calvineasca, citta sTTotuodata pentru națiunea ungureasca. Tota spre acelascopil era se "Incre~sT ApoîTTumiai cu alte midiuleee. Intr’aceea se vedemu, cumu descrie nepotu-seu pe Stefi Apor. „Ioanu Haller era omu bunu si blandu; elu pre catu a fostu tesaurariu, a datu popiloru reformati intocma intru intielesulu donatiunei loru, totudeauna tòte competentiele loru din dieciuele si saline fara greutate. Apoi inse era inemicu de mòrte alu religiunei nòstre (calvinesci) , asia indata ce apuca elu chiaile la mana, cassk pre multe caii si cu multa vulpenia donatiunile popiloru si ale profesoriioru, si asia ’i lipsi pe sărmanii ile piatile loru. Desi insusi imperatali ii poruncise de cateva ori, ca se le dea piatile, inse neciodata nu se alese nimicu din acele porunci*). Asia anulkelu (Apor) acelu articlu alu diplomei, in carele imperatali! confirmase si santionase tòte donatiunile regiloru de mai nature si ale principiloru Transilvaniei. De alta parte cardinalulu Kollonics castiga dela imperatali! pentru derubi papistasiescu diece locuri de dieciuele alese, era iesuitilora, carii acumu se prăsiseră in Transilvani’a, imperatala le conferi acelu censum cathedraticum, pe care’lu platea popii sasesci fiscului pre fiacare anu in numerariu pentru arend’a dieciueleloru, pe care o tienea ei. Acesta census cathedraticus facea pe anu preste cinci mii fiorini*).“ „Este inse de lipsa, că se aflamu, cumu s’au prasitu iesuitii orasi din nou in Transilvani’a. Ce e dreptu, cil pre tempulu principiloru inca au venitu multi iesuiti in Transilvani’a, inse necutezandu a se arata pre fatia in costumul floru îndatinata, din caus’a aspreloru legi ale tierei, ei venea, candu in uniforma ostasiesca, candu in reverenda, cumu este a popiloru de mirii**). De aceștia fuseseră Sigismundu Vizkeleti dela Clisiu si Laci. Baranyai dela Alb’a-Iuli’a, ambii parochi, òmeni intriganti, instelatori, blastemati, uritori si persecutori pe morte ai religiunei nòstre. Vediendu acestia, cii acumu armele imperatului au prinsu radecina in Transilvania si ca Stefi Apor ajunse domnii mare, incepura se lucre, ca iesuitii se pota veni liberu in tiera si se pota ocupa resiedentiele acelea, pre care le avusera odeniòra, in dîlele lui Sigismundu Bathori, atatu in Alb’a-Iuli’a, Clusiu, Odorheiu, catu si pe aicea. Pe Apor ilu instelara dicendu, ca elu va face unu lucru mare si plăcuta lui Ddieu, deca va aduce pre iesuiti, si ck ’si va castiga ertarea toturoru pecateloru si mantuinti’a sufletului. Stefi Apor scrise in tòte partile catra ministrii, inse pre catu fu Kinski in viétia, nui potea face nimicu. Dupace ’ia succesu Kollonics, acesta ’si batu destulu mentea, ca se înduplece pe imperatulu, ’ia fostu inse preste potintia, pentruca imperatulu ducea: „Noi amu datu Transilvaniei diploma cu juramentu, ca nu vomi mai trimite acolo alti călugări, afara de aceia, carii se afla intre ei. Legile Ioni (ale ardeleniloru) inca le amu confirmatu prin acea diploma, prin care iesuitii sunt proscrisi de acolo sub anatema eterna. Ne opreste potintia, ca se ne calcarmi juramentulu.“ Cardinalulu se contramanda, una mesura acésta, care si mai tardili s’a luatu forte desu, mai virtosu asupra romaniloru. Not’a comp. *) înainte cu 170 ani unu venitu forte frumosu acesta. *) Dara dieu nu, pentrucâ aceleași porunci pe sub mana Not’a comp. **) Secularis páterek, dice cronicaviulu. 29