Transilvania, 1874 (Anul 7, nr. 1-23)

1874-08-01 / nr. 15

—"v3?S/tf Acesta faia ese RJ I cate 3 cele pe luna 1 I si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso­ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 1 1 galbenii cu porto 1, V? postei. c?y i$MR A'X» ----------­TRANSILVANIA. Fai’a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultura poporului romanu. XI. 14. Brasiovu 15. Iuliu 1874. Anul» Vii. Sumariu. Ordinea lucrărilor« adunarei gener. XVI. — Studiu asupra dialectului macedo romanu paralelii cu celu daco romanii (Urmare). — Victime ale regeneratiunei si gessimismulu. — Colectiune de diplome istorice transilvane. (Urmare.) — Procesu verbale. — Bibliografia. ----------­^ ^ Abonamentulu se ^ i face numai pe cate­­ anu întregii. Se abonedia la Com­i­­tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co­lectori. riS'&R'v--------------------Ca'g-SL Ad. Nr. 110 -1874. Ordinea lucrărilor» adunarei gener. XIV. a asociatiunei transilvane pentru litera­­tur’a romana si cultur’a poporului rom., ce se va tiene la Dev’a in 10. si 11. Augustu c. n. 1874. SIEDINTI’A I. 1. Membrii asociatiunei, adunați fiendu la 9 m5re demineti’a in loculu destinata pentru tienerea siedin­­tieloru, alegu o deputatiuna^ spre a invita pre Escel. S’a dlu presiedente la adunare. 2. Presiedentele ocupandu loculu seu, descinde­­adunarea. 3. Adunarea alege pentru portarea protocolului, 3 notari ad hoc. 4. Se alege o comisiune de 5 membrii, spre a cercetă socotelele si a raporta in siedinti’a a II. 5. Se alege o comisiune de 3 membrii, care in intielesulu §§ 6, 8 si 9 dein statute, va conscrie pre membrii cei noi, va incassa tacsele si le va sub-* ministra cassariului. 6. Se alege o comisiune de 5 membrii, care in intielesulu­i­ lui 23 lit. i’., g. si l­. dein statute, va prelimina bugetulu anului viitoriu, si lu va asterne adunarei in siedinti’a II. 7. Se mai alege o alalta comisiune pe 7 mem­brii pentru esaminarea si raportarea asupra altor motiuni asternute adunarei gen. dein partea comite­tului asociatiunei, sau a altora dintre doi. membrii ai asoc. 8. Secretariulu comitetului, raporteza despre activitatea asociatiunei in decurgerea aniloru 187 2/3 si 187 3/4, precumu si despre resultatele, ce s’au ajunsu prein tren s’a. 9. Cassariulu si controloralu, asternu bilantiulu venituriloru si speseloru anuale, si arata starea ma­teriale a asociatiunei preste totu. 10. Bibliotecariulu raporteza despre starea bi­­bliotecei asociatiunei. 11. Presupunenduse, ca lucrările enumerate pana aci, nu vora absorbi totu tempulu siedintiei, restulu aceluia se intrebuintieza pentru cetirea dissertatiuni­­loru, substernute de tempuriu la presidiulu comi­tetului. SIEDINTTA II. 1. Acést­a siedintia se incepe cu continuarea cetirei disertatiunilora restante dein siedinti’a pre­­mergatoria. 2. Adunarea primesce si desbate rapoartele co­­misiuniloru delegate in siedinti’a precedente. 3. Se aducu si se desbatu proiectele si motiu­nile, ce se făcu in privinti’a asociatiunei. 4. FienducaTrienniulu oficialiloru si membri­­de comitetu ai asoci­alesi, si respective realesi, la adunarea generale, devn Naseudu a espiratu, pentru acea adunarea gen. procede la alegerea nouiloru membrii de comitetu si oficiali pentru cei 3 ani următori. 5. Se destina loculu si tempulu celei mai de aprópe adunari generale. Sibiiu in 23. Iuniu 1874. Comilevulu asoc. trans, pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu. Studiu asupra dialectului macedo-romanu paralelu cu celu daco-romanu. (Urmare dela Nr. 12.) înainte de a ne desparti de modulu indicativii, fia-ne permisii a reflecta la una erere flesiunale, ce se comite de unu tempu incace de catra toti scrie­­torii rom. dea rendulu si estmodu amenitia a luă consistentia neindreptatîta in limb’a romana. Cestim­­­at’a erore privesce a 3. pers. plur. a imperfectului indicativii, la care, nu se in dein ce ratiuni, incepumu­mai cu totii a adauge unu­u, ce nece servesce de ore­­care f­unosetia limbistica, nece­si-pete documentă indereptatîrea, fia acea dein puntu-de-vedere fone­­tica ori etimologicu-gramaticale. Pentru ck de o parte in pronunci’a poporului acelu u nicaiure nu se aude; de alta parte scimu sî admitemu cu totii, ck p. e. eli landă e una contractiune dein eli lauda-v-a, illi lauda-b­ant, b sî respective v in limb’a rom. deintre doue vocali desparendu, era celi doi a con­­tragandu-se in unulu lungii sî intonatu, care con­tragere se oserba sî mai luminatu la cele trei con­­junctiuni ultime in diftongirea lui e cu a după lape­

Next