Transilvania, 1875 (Anul 8, nr. 1-24)
1875-07-15 / nr. 14
Vî^'C-'V-------:-R& Aceasta foaia cse ^ ^ I cale 3 cale pe lana si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii asociatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate I galbenii cu portoi, VV postei. rs'ÂV^----------------vsega. XI. 14. TRANSILVANIA. Foia Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur’a poporului romanii. Brasiovu 15. luliu 1875. -------------Á Abonamentulu se face numai pe cate 1 1a nu intretin. Se abonedia la Corni- \ teluluasociatiunei in Sibiiu seu prin posta seu prin domnii co- 1 lectori. i P910HI -------------W85t Amilii VII S u mi a r iu . Estrasu dein dicariulu vieții mele dela 15. Martie 1848 palia la 18. Ianuarie 1849. (Urmare). — Psaltirea calviniano-romana versificată. (Fine.) — Circulariu catra toate eroiiele scóaleloru granitieresci. — Program’a. — Bibliografia. — Multiamita publica. Estrasu dein dicariulu vieţii mele dela 15 Martie 1848 pana la 18 Ianuarie 1848) (Urmare.) Totu in acestu tempu amu tramisu in comunele Ogr’a si in Cipeiu, cu preoţii cu comunităţile locali se conscrie pre cei omoriti, si pre cei arşi si jafuiti. In Ogr’a s’au aflatu omoriti 15, arşi 7 si jafuiti 57 si anume: de bani, vite, vestminte si bucate, precurmi marturisesce notariulu satului Vasilie Deacu, si judele, cu artistica comunala prin subscrierea sa. In Cipeiu s’au insemnatu 23 impuscati, 22 arsi de totu, 5 nu de totu arsi, si 71 jafuiti de vite, vestminte si bucate, precumu adeveredia George Alghia par. locului, Michaiulu Popu cantora cu antisti’a comunala. 63 c) In Ogr’a la curtea comit. George Haller nu s a depreciatu nimicu, precumu arata inventariulu luaţii in 29 Dec. prin Ioanu Andreis adjunctulu meu. 63 d) In Cipeiu la 21 curti nobilitari nu s’a depredatu nimica, precumu se cunosce din inventariulu luatu in 28 Dec. 1848. In Siculi’a s’au conscrisu in 29 Dec. si s’au aflatu 5 omoriti, arsi de totu 28, arsi in parte 12 si depredati 55, precumu adeverédia George Popa parochulu, si Gavrila Olteanu cu antistic a comunala. 63 e) Totu in 29 Dec. d. am. amu mersu in S. Paulu, si neamu incortelatu la curtea numita din susu a comit. Ladislau Haller. Acestu dn. cu asimtiementu austriacu, era acasa retrasu, a suferitu multe dela a’i sei, si pre noi ne-a primitu cu bunavointia, si s’au luatu inventariu despre bunurile lui. 63 f) Totu intr’acesta din 29 Dec. s’a luatu inventariu in Vidrasegu la curțile comitiloruHaller Ignatz si George, si la a lui br. Szentkereszti. 63 g) Pre langa acestea, in toate comunitățile preinsemnate, precumu si in Chirileu, comuna vecina cu S. Paulu, s’au alesu derogatorii comunale, după sunetulu instructiunei. 63) Si amu despusu, ca pentru cei cu totulu lipsiți, pre langa obligatiune, dela curțile domnesci, se cumpere bucate si lemne, cari apoi mai tardiu dela comandantele tierii se va despăgubi. In urmatorea di 30 Dec. intielegîindu mam’a I mea, dela unu teneru de romanii, care era in ser- i vitiu la pop’a celu ungurescu de acolo, ck se apropie ungurii de elitra M. Ostorheiu, si ck pe amiadi vine inainte pop’a — cu capitanu acumu la unguri, cu cativa soldati langa sene, si ck ’tu astepta cu prandiu, si ce a tramisu pe ascunsu casenii lui la com. Haller, ca se ne tiena cu momele, pana ce vom sosi, ca se ne omoare. Mama indata a demandatu, ca se prindă caii, si venindu in launtru mi-a spusu pericululu ce ne amenintia, si asia cu graba amu incarcatu toate. Cornițele ne roga, câ se nu grabimu, éra servitoriulu lui s’a apucatu cu taria se-mi smincesca pusc’a din mana, inse eu o amu tienutu cu taria, si i amu disu aspru „sum eu harnicu a portu ale mele — nu’mi trebue ajutoriu,“ inse elu câ unu serbatecu orasi s’a apucatu de pusca. Atunci oamenii mei au strigatu ca leii „se nu indrasnésca, ca indata îlu taie totu bucăți, era cornițele a demandatu ca se se retraga, ceea ce a si facutu, injurandu pre cei ce l’au desarmatu. Si asia cu graba amu pornitu de acolo la 10 ore dem. petrecutu de 4 călăreți romani. Candu amu esitu din satu ne-au acoperitu o negura désa, si amu mersu in intreba cailoru pana la Besîneu, de aici in Adamusiu. Candu amu ajunsu in Adamusiu, era catra apusulu soarelui; acolo ungurii acumu sciu cu vinu frații loru, si ca suntu aproape, strad’a principala era plina de oameni. Eu amu opritu pucinu la cas’a satului, si adunandu-se Ilomanii in giurulu carutiei, amu indemnatu se fia in pace si iubire cu fratii sei unguri. Atunci unu unguru din dosulu carutiei, camu beatu, dice catra cel’alaltu: „Ez a . .. szentyét........ jó lenne meglenni.*) Eu mi-amu luatu diu’a buna dela Adamusieni si dela cei 4 călăreţi cari ne-au petrecuta din S. Paulu pina aici, si in repediunea cailoru amu venit» pe cina la pretoriu in Cetate de Balta. NB. Despre acesti călăreţi, cari m’au condusii *) Acesta este. .... santulu lui, ar fi bene se’lu inpuscamu. 23