Transilvania, 1876 (Anul 9, nr. 1-24)

1876-08-01 / nr. 15

-----------v^a 0 ts$rS$ Acésta fóia ese ^ cate 3 role pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso­ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 1 galbeni cu porto ^ 1 \p postei. c/ y pSiiM fii-SVv—--------Var'ga. TRAHENI If ANTA F-— I nilN­ulLWM 113 N­. a . ■ ■ " ■ ■ ■ ■ ■ *® ■ ■» ■ V ■ ■ ■ ■ Se abonedia la Comi­tetulu asociatiunei in Foia Asociatiunei transilvane pentru literatura romana I seu prin domnii co- j S'W'1---------^9fS­­t Abonam­entulu se £ face numai pe cate­­ anii intregu. Se abonedia la Com­i­­tetulu­ asociatiunei in Sibiiu. seu prin posta seu prin domnii co­lectori. V? cf. . , . . . .? lectori. si cultura poporului romanu. & A& * * ---------­XI. 15. Brasiovu 1. Augustu 1876. Tllllull IX. -----------— Sumariu. Cuventu domnescu in favoarea scóaleloru naționali. — Tirani’a turceasca. — Articlii militari. (Continuare.) — Documente historice din 1848 et 1849 (Urmare). — Procesu verbale. — Publicarea baniloru incursi.. — Bibliografia. Cuventu domnescu in favoarea scóaleloru naționali. Se ne numiți in dilele noastre acelea tieri dein Europ­a, in care Domnitorii descindiendu de pre tro­nurile lor, se primeasca a fi nu numai membrii si pre­­siedenti ai societatiloru seientifice, ci se ocupe si locu alaturea cu professorii scoaleloru, si in discursuri pu­blice, solemne, se provoace pe natiune in numele pa­triei, si alu Dumnedieului parentiloru nostrii, ca se’si adune toate poterile pentru latirea si înaintarea scien­­tieloru, a literaturei, a patriotismului. Pana astadi lumea romanesca scia numai atata, ck Domnulu ro­­maniloru este membru si presiedente de onoare alu societatei academice, presiedente alu societatei geo­grafice, si ck a fundatu una medalia pentru încoro­narea scientieloru, a literaturei, a arteloru, era despre Elisabet’a Dómn’a se aflase ca dein intemplare, ca Inaltimea sa supplinesce adesea in eminentele asilu E­­­e n’ a Dómn’a pe una seu alt’a deintre professore, in casa de morbu, ori de absentia eventuala, era preste anu visitandu forte desu acelu institutu, pe­trece intre acelea eleve care sunt ocupate cu lucrări de mana, deintre care unu numeru considerabile s’a vediutu si la expositiunea universala dela Vien­a, unde au si fostu premiate. In 29 (11 Iuliu) capital’a Ro­mâniei fu martora la una alta fapta de sublimele patriotismu alu Domnitoriului, fapta demna de pen’a unui historicu, care noue ne lipsesce, dein care causa nici nu potemu face altu­ ceva mai bunu pentru pu­­bliculu nostru cela micu dara alesu, decatu se’i re­produceam in acestea colone descriptiunea ei asia precumu o aflamu in Monitorii si in Trompett’a Carpatiloru dein4/16 Iuliu a. c. sub titlu: Solemnitatea distributiunei premiiloru, pentru elevii scóleloru secundarie din Bucuresci, s’a tienutu si estimpu in sal’a Senatului (Palatulu Uni­versităţii), in diu’a de 29 Iuniu. In aceasta di, inainte de ar’a una fixata prin pro­gramu, atatu sal’a senatului josu, catu si tribun’a pu­blica susu, cari suntu destulu de spatioase, erau pline de asistenți din toate clasele societății, cari așteptau impatienti acest’a plăcută serbare, astu-feliu, ca parte din corpulu professoralu si elevii de premiatu au tre­buitu se ocupe salele cancelariei senatului, pana la apelulu nominalu. La or’a un’a, M. S. Domnitoriulu sosindu, la coborirea din trăsură a fostu salutatu de music’a mi­litară si la scar’a principala primitu de înalt. Prea S. S. Metropolitulu Pumatu, insoţitu de dn. ministru alu instructiunei, cari, împreuna cu dn. rectoru alu universităţii si cu ceilalţi professori presenti, au in­­socitu pe Maria Sa pana in sala solemnităţii, unde Mari­a Sa si-a luatu loculu in faţi’a tronului, avendu la drept’a pe Prea Santi’a Sa, or’ la stang’a pe dn. ministru alu instructiunei. Presenti’a Maniei Sale in sala solemnității a fostu salutata printr’unu imnu intonatu de elevii conservatorului. După terminarea imnului, dn. V. A. Urechia, membru alu consiliului permanentu de instrucțiune, urcandu se la tribun’a ce era asiediata in partea dreapta a salei, a pronuntiatu unu discursu de ocasiune, pe care terminandu’lu, a fostu primitu cu aplause prelungite. După terminarea acestui discursu, M. S. Domni­toriulu plinu de emotiune, a respunsu intr’unu modu atatu de bine simtitu, in catu a fostu adesea intre­­ruptu de­ unanimele si prelungitele aplause ale adu­­narei. Era acestu memorabilu discursu: Domnitoru! Amu ascultatu cu unu deosebitu interesu ideile contienute in discursulu rostitu cu ocasiunea solem­nităţii de astadi, solemnitate din cele mai plăcute pentru noi toti. Precumu primavér’a muncitorulu străbate mândru holdele sale si ’i cresce inim’a pri­­vindu cumu incoltiesce sementi’a aruncata de den­­sulu pe brazdele manese, se ridica, infrundiesce si devine in curendu spiculu care ’i da belsiugulu si veseli’a, astu-feliu knim’a nostra a tuturoru cari asis­­tamu la serbatorea de astadi, cresce si se inveselesce, candu privim» la succesele tenerei generatiuni, care este chiamata a continua intr’o di oper’a consolidarei si marirei nationale. De aceea n’am lipsitu nici odata si nu voiu lipsi a da cea mai mare solicitudine si a areta celu mai viu interesu pentru invetiamentulu nostru publicu si pentru scóle. Me simtiu dara feri­­cita de a avea acesta ocasiune solemna, spre a pro-

Next