Transilvania, 1876 (Anul 9, nr. 1-24)
1876-08-01 / nr. 15
-----------v^a 0 ts$rS$ Acésta fóia ese ^ cate 3 role pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii asociatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 1 galbeni cu porto ^ 1 \p postei. c/ y pSiiM fii-SVv—--------Var'ga. TRAHENI If ANTA F-— I nilNulLWM 113 N. a . ■ ■ " ■ ■ ■ ■ ■ *® ■ ■» ■ V ■ ■ ■ ■ Se abonedia la Comitetulu asociatiunei in Foia Asociatiunei transilvane pentru literatura romana I seu prin domnii co- j S'W'1---------^9fSt Abonamentulu se £ face numai pe cate anii intregu. Se abonedia la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu. seu prin posta seu prin domnii colectori. V? cf. . , . . . .? lectori. si cultura poporului romanu. & A& * * ---------XI. 15. Brasiovu 1. Augustu 1876. Tllllull IX. -----------— Sumariu. Cuventu domnescu in favoarea scóaleloru naționali. — Tirani’a turceasca. — Articlii militari. (Continuare.) — Documente historice din 1848 et 1849 (Urmare). — Procesu verbale. — Publicarea baniloru incursi.. — Bibliografia. Cuventu domnescu in favoarea scóaleloru naționali. Se ne numiți in dilele noastre acelea tieri dein Europa, in care Domnitorii descindiendu de pre tronurile lor, se primeasca a fi nu numai membrii si presiedenti ai societatiloru seientifice, ci se ocupe si locu alaturea cu professorii scoaleloru, si in discursuri publice, solemne, se provoace pe natiune in numele patriei, si alu Dumnedieului parentiloru nostrii, ca se’si adune toate poterile pentru latirea si înaintarea scientieloru, a literaturei, a patriotismului. Pana astadi lumea romanesca scia numai atata, ck Domnulu romaniloru este membru si presiedente de onoare alu societatei academice, presiedente alu societatei geografice, si ck a fundatu una medalia pentru încoronarea scientieloru, a literaturei, a arteloru, era despre Elisabet’a Dómn’a se aflase ca dein intemplare, ca Inaltimea sa supplinesce adesea in eminentele asilu Ee n’ a Dómn’a pe una seu alt’a deintre professore, in casa de morbu, ori de absentia eventuala, era preste anu visitandu forte desu acelu institutu, petrece intre acelea eleve care sunt ocupate cu lucrări de mana, deintre care unu numeru considerabile s’a vediutu si la expositiunea universala dela Viena, unde au si fostu premiate. In 29 (11 Iuliu) capital’a României fu martora la una alta fapta de sublimele patriotismu alu Domnitoriului, fapta demna de pen’a unui historicu, care noue ne lipsesce, dein care causa nici nu potemu face altu ceva mai bunu pentru publiculu nostru cela micu dara alesu, decatu se’i reproduceam in acestea colone descriptiunea ei asia precumu o aflamu in Monitorii si in Trompett’a Carpatiloru dein4/16 Iuliu a. c. sub titlu: Solemnitatea distributiunei premiiloru, pentru elevii scóleloru secundarie din Bucuresci, s’a tienutu si estimpu in sal’a Senatului (Palatulu Universităţii), in diu’a de 29 Iuniu. In aceasta di, inainte de ar’a una fixata prin programu, atatu sal’a senatului josu, catu si tribun’a publica susu, cari suntu destulu de spatioase, erau pline de asistenți din toate clasele societății, cari așteptau impatienti acest’a plăcută serbare, astu-feliu, ca parte din corpulu professoralu si elevii de premiatu au trebuitu se ocupe salele cancelariei senatului, pana la apelulu nominalu. La or’a un’a, M. S. Domnitoriulu sosindu, la coborirea din trăsură a fostu salutatu de music’a militară si la scar’a principala primitu de înalt. Prea S. S. Metropolitulu Pumatu, insoţitu de dn. ministru alu instructiunei, cari, împreuna cu dn. rectoru alu universităţii si cu ceilalţi professori presenti, au insocitu pe Maria Sa pana in sala solemnităţii, unde Maria Sa si-a luatu loculu in faţi’a tronului, avendu la drept’a pe Prea Santi’a Sa, or’ la stang’a pe dn. ministru alu instructiunei. Presenti’a Maniei Sale in sala solemnității a fostu salutata printr’unu imnu intonatu de elevii conservatorului. După terminarea imnului, dn. V. A. Urechia, membru alu consiliului permanentu de instrucțiune, urcandu se la tribun’a ce era asiediata in partea dreapta a salei, a pronuntiatu unu discursu de ocasiune, pe care terminandu’lu, a fostu primitu cu aplause prelungite. După terminarea acestui discursu, M. S. Domnitoriulu plinu de emotiune, a respunsu intr’unu modu atatu de bine simtitu, in catu a fostu adesea intreruptu de unanimele si prelungitele aplause ale adunarei. Era acestu memorabilu discursu: Domnitoru! Amu ascultatu cu unu deosebitu interesu ideile contienute in discursulu rostitu cu ocasiunea solemnităţii de astadi, solemnitate din cele mai plăcute pentru noi toti. Precumu primavér’a muncitorulu străbate mândru holdele sale si ’i cresce inim’a privindu cumu incoltiesce sementi’a aruncata de densulu pe brazdele manese, se ridica, infrundiesce si devine in curendu spiculu care ’i da belsiugulu si veseli’a, astu-feliu knim’a nostra a tuturoru cari asistamu la serbatorea de astadi, cresce si se inveselesce, candu privim» la succesele tenerei generatiuni, care este chiamata a continua intr’o di oper’a consolidarei si marirei nationale. De aceea n’am lipsitu nici odata si nu voiu lipsi a da cea mai mare solicitudine si a areta celu mai viu interesu pentru invetiamentulu nostru publicu si pentru scóle. Me simtiu dara fericita de a avea acesta ocasiune solemna, spre a pro-