Tribuna, ianuarie-iunie 1971 (Anul 15, nr. 1-25)
1971-04-08 / nr. 14
NICOLAE APOSTOL: Portret DIN CUPRINS: ION VLAD, VICTOR FELEA, ADRIAN MARINO, MARCEL PETRIȘOR, ION POP. DESPRE 13 ILUZII DE NICOLAE PRELIPCEANU ÎN DISCUȚIE MODA (Paginile 4—5) ION RUS - EVADAT DIN TEMNIȚA DE ÎNTUNERIC ȘI TĂCERE 50 P.C.R. 50 Iașul contemporan Angajarea într-o retrospectivă care vizează multiple și variate realizări în aria largă a dezvoltării urbane în anii socialismului, mai ales atunci cînd este vorba de municipiul Iași, vechi centru social-politic al Moldovei, nu este o treabă ușoară: întreprinderea unei descrieri a noilor coordonate pe care se plasează Iașul nu poate să găsească spațiul corespunzător în coloanele unui săptămînal; intensitatea și ritmul de desfășurare a complexului de activități politice-sociale-economice nu pot fi cuprinse decît în analele construcției socialiste, multilateral dezvoltate a patriei noastre. în cele ce urmează, nu pretind că voi caracteriza exact proporțiile reale ale forței și dinamismului cu care pulsează viața lașului și, de aceea, mă voi limita la speranța că, prin creionarea unor activități esențiale, voi reuși să conturez chintesența vieții care animă și potențează noile valențe ale dezvoltării sale. Oricum, lansez pe această cale invitația, către toți cei ce doresc să ne cunoască orașul, să-l viziteze și să constate cu proprii lor ochi ceea ce se vede mai greu printre rînduri, asigurîndu-i că vor avea satisfacții deosebite și vor fi primiți cu căldura ospitalității tradiționale moldovenești. Orașul Iași era cunoscut, în genere, ca o urbe a științei și culturii. Aici a prezentat, după cum este cunoscut, Gheorghe Asachi în 1816 primele spectacole de teatru în limba română și tot aici și-au purtat pașii corifeii de la Junimea, Convorbiri literare, Contemporanul sau Viața românească. De la Dimitrie Cantemir și Ion Neculce, la Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Octav Băncilă, Al. Philippide, Grigore Cobălcescu, Titu Maiorescu, V. Conta, Petru Poni, Mihail Sadoveanu, George Topîrceanu și alții, mulți cărturari de seamă și-au legat strălucirea operelor lor de numele orașului nostru. Astăzi, Iașul și-a îmbogățit paleta de culori care-l definesc. Aplicînd cu consecvență principiul repartizării raționale a forțelor de producție, partidul a înlesnit declanșarea unor imense energii latente, care s-au dezvoltat plenar în ambianța unor investiții industriale de mare anvergură. Conferirea înaltei distincții — Ordinul Muncii clasa I-a, în anul 1969 — județului Iași pentru rezultate deosebite obținute în îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate în întrecerea dintre organizațiile județene de partid în domeniul industriei, investițiilor, transportului și circulației mărfii(Continuare în pag. a 14-a) IOAN MANCIUC Primarul municipiului Iași coordonate Comunarzii Centenarul evenimentelor petrecute in Franța în primăvara anului 1871 a prilejuit o seamă de manifestații în numeroase țări ale lumii: studii, articole, documente, antologii, expoziții, simpozioane, sesiuni festive, adunări jubiliare etc. S-a scris și s-a vorbit mult, mai ales despre Comuna din Paris: împrejurările in care s-a născut, organizarea, programul, însemnătatea și alte aspecte majore și minore petrecute în cele „72 de zile care au zdruncinat istoria“. S-a vorbit și s-a scris mai puțin, se pare, despre comunarzi și, de asemenea, s-a scris și s-a vorbit și mai puțin despre celelalte „Comune“, organizate în Franța, in afară de cea de la Paris. Este adevărat că parizienii au inițiativa, dar prioritatea experienței comunarde o au alte orașe franceze. „Comitetul republican al celor douăzeci de sectoare (arondismente)“ din Paris difuzează, încă la 5 ianuarie, un „afiș roșu“, în care se condamna guvernul, pretinzîndu-i să „lase locul Comunei“. De la această dată pînă la 18 martie, cînd are loc, la Paris, rezistența populară în fața demonstrației de tunuri din cartierul Montmartre, agitațiile, manifestațiile și mișcările populare se țin lanț. Cînd într-un oraș, cînd în altul, vechile autorități sînt înlocuite cu altele, impuse de masele populare, reprezentînd interesele maselor populare. 22—25 martie Comuna domnește Lyon. 23 martie — 4 aprilie Comumuna e stăpînă la Marseille; 24—27 martie Toulouse e guvernat de Comună; 24—31 martie Comuna guvernează Narbonne; 26 martie alegerile pentru consiliul Comunei din Paris; 28 martie 1871 proclamarea solemnă a Comunei din Paris. Rînd pe rînd, zi de zi, hotărîri, decrete, măsuri sunt proclamate de Comună. Cele mai multe și mai însemnate de cea din Paris, cu o viață mai lungă (28 martie — 28 mai), cu o activitate mai bogată, o concentrare mai mare de forțe capacitate superioară de organisizare și de decizie. Instalarea comunarzilor la Primărie (Hotel de Ville) din Paris în ziua de 28 martie într-un cadru de sărbătoare populară, de față fiind peste 200.000 de cetățeni, era un lucru neobișnuit pînă atunci in istoria politică a Franței, și nu numai a Franței. Neobișnuite erau și măsurile comunarzilor, îndată după preluarea puterii, înlocuirea armatei permanente cu poporul înarmat, simplificarea și re(Continuare în pag. a 13-a) ȘTEFAN PASCU mmSBS mmmmmmmmmmmm