Tribuna Româna, 1859-1860 (Anul 1, nr. 1-89)
1859-11-08 / nr. 48
Stiupna Momina, egile și formele după care se judecă toți Romănii. Art. 51. Domnulu nu poate să ierte nici să micșoreze pedeapsa ofărită miniștrilor, de către Inalta curte de justiție și de casațiune, decătu numai în puterea mijlocirei Adunărei generale. Capituli Ap. Despre adunarea generală. Art. 52. Adunarea generală se compune de toți deputații aleși de districtele și orașele Principatelor Unite, conform disposițiunilor electorale și a legei necompabilităților, anecsate ambele la constituțiunea de față. Adunarea generală se alege pe șapte ani. Legea electorală olărește cualitățile trebuitoare pentru a pute fi alegătoriu, și chipulu cumu trebuie să se săvirșească alegerile. Aseminea olărește și legea electorală cualitățile neapărate pentru a pute fi alesu deputatu. Art. 53. Mitropoliții și episcopii eparhioți sunt de dictu membri ai Adunărei. Președința Adunărei se cuvine mitropoliților. Vice-președinții și secretarii se alegu de Adunare. Art. 54. Adunarea generală este representanta legală a națiunei române din Prinpatele Unite. Art. 55. La revizuirea titlurilor deputaților nepriimirea unui deputat nu se poate încuviința decăt prin majoritate de după treimi a membrilor de față și cu votu public. Deputații, în sinul adunărei generale, represintă întreagă țeara, iară nu numai partea din Principatele Unite care i-au numit, sau colegiurile loru electorale respective. Art. 56. Deputatul care, după alegerea sa, va priimi în timpul mandatului seu vre-unu postu salariatu, sau vre-o decorațiune, încetează numai decăt de a lua parte la ședințile Adunărei și nu poate reîntra în funcțiunea sa de deputat decăt după o nouă alegere. Art. 57. Nici unu membru al Adunărei nu poate, în or-ce timpu, a fi prigonit, urmărit, sau arestat pentru voturile sau opiniunile emise de el în exercițiul mandatului seu. Art. 58. Persoana fiecăruia deputatu, este neviolabilă în tot timpul sesiunei. Așadar în cursul sesiunei, nici un deputat nu poate, sub nici un cuvînt, a fi următorit sau arestat de cătră vreo autoritate, fără învoirea dată prin formală închiere cu majoritatea de două treimi a Adunărei. Urmărirea sau arestairea unui membru din adunarea generală este amănată, în timpul sesiunei și pentru tot cursul ei, dacă Adunarea o cere. Art. 59. În timpul sesiunei, în caza de culpă vegheată, deputatul făptuitoriu se poate aresta” însă atuncea, în cele 24 ore, autoritatea este datoare a aduce casul la cunoștința președintelui Adunărei, care îndată convoacă camera spre a hotări. Pentru a se pute încuviința menținerea arestărei, este trebuință de închierea Adunărei dată cu majoritatea de două treimi a membrilor ei. Deputatul care, afară din timpul sesiunei Adunărei, s'au arestat sub orce bănuială de vină, chiar în ziua într'unirei Adunărei, se dă sub pază în priimirea prezidentului, împreună cu toate actele arestărei și urmărirei sale. Adunarea în termina de trei zile se roste- restuirea și prigonirea sunt legale și trebuie a fi menținute. La din contra, deputatul de îndată este pus în libertate și scutit de orice urmărire. Art. 60. Călcătorii neviolabilităței deputatului se vor privi și pedepsi ca călcători ai representațiunei naționale. Art. 61. Dacă în întăia duminică a lunei lui dechemvrie, a fie căruia anu, adunarea de- Adunarea se întrunește de la sine în acea zi. La casa de disolvare a Adunărei, dacă pănă în terminul de trei luni, de la disolvare, o nouă nerală nu va fi convocată, atuncea Adunare nu va fi convocată potrivit articolului 42 din constituțiune, atuncea vechii membri ai Adunărei, în ziua espirărei terminului mai sus cigata, se adună și constituă legala representațiune a țerei. Aceasta se va urma și la casurile prevăzute prin art. Ș din anecsa I al constituțiunei. Art. 62. Miniștrii carii în termineleotărîte de articolul 42 al constituțiunei și de art. 3 din anecsa 1 a constituțiunei, nu vor fi convocat adunarea generală, se vor considera ca călcători instituțiunilor țerei și a representațiunei naționale, și aseminea se vor da în judecata curței de casațiune, în însușire de înalta curte de justiție, potrivit articolului 48 din constituțiune. Art. 63. Fiecare deputat are dreptul de a cere de la autorități, prin biuroul Adunărei, toate științile ce i-ar trebui despre orice ramu al administrațiunei publice. Art. 64. Publicitatea ședinților Adunărei este garantată. Art. 65. Ședințile adunărei generale se constatează prin procese-verbale unul de fiecare ședință și redigent de cătră președintele sau vice-președintele cu cooperațiunea secretarilor. Aceste procese-verbale se aduc la cunoștința publică prin Monuttoriul Oficialu, care în că nu privește lucrările camerei nu va sta sub altă controlă decăt acea a biuroului Adunărei. Art. 66. Adunarea generală are dreptul esclusivu a'și face sau a'și preface regulamentul seu interior, după care își eseriază atribuțiunile sale. Adunarea generală își face singură budgetul și cheltuelile ei de orice feliu, și se pune în sarcina Statului. Art. 67. Operațiunile electorale se verifică de către Adunare, care singură are dreptul de a judeca despre validitatea lor. La revizuirea titlurilor, nepriimirea unui deputat nu se poate încuviința decăt prin majoritatea de două treimi a membrilor de față ai Adunărei și cu votu publicu. Art. 68. Adunarea generală nu poate da otărîri decăt prin majoritatea absolută a voturilor. Cănd voturile sunt împărțite în două părți egale, propunerile cele supuse deliberării se socotesc de respinse. Adunarea generală nu poate ține ședințe și da otăriri fără ca să fie față cel puțin jumătate și unul din întregul nnmeru al membrilor din care se compune Adunarea. Art. 69. Adunarea generală are dreptul de anchetă. Art. 70. Adunarea generală discută și votează proiectele de legi care i se înfățoșează de cătră Domnu din partea sau din partea comisiunei centrale. Adunarea se poate amenda sub reserva articolului 100 din constituțiune. Art. 71. Poliția Adunărei este a însăși Adunărei. Această poliție se întrebuințează, cătră vice-președintele carele singur poate da ordine guardiei de serviciu. Art. 22. Nici o putere înarmată nu se poatără învoirea ei. Toți acei ce vor călca această prescripțiune, se vor pedepsi ca surpători ai representațiunei naționale. Art. 73. Particularii nu potu înfățișa Adunărei în persoană petițiuni decăt numai prin mijlocirea a cinci deputați. Art. 74. Adunarea are dreptul a respinge sau a trimite ministeriului competenta petițiunile ce i vor fi adresate și a-i cere săi le recomenda spre îndreptare. 75. Fiecare membru al Adunărei, ce a adresa guvernului interpelațiuni, va fi datoriu a încunoștiința pe ministeriu cu trei zile mai inainte. Art. 76. Pentru unu interesu mare național, în orașul unde ține Adunarea nu ție, pe mitropoliții și pe episcopii eparhioți, numai dintre membrii clerului pămînteanu carii vor fi cunoscuți prin pietatea lor exemplară, prin patriotismul și prin capacitatea lor. Aceste Domnului, alegeri vor fi supuse sancționărei Capitule. Despre Comisiunea Centrala. Art. 79. Comisiunea Centrală se compune de 16 membri: opt aleși de cătră puterea legislativă din sinul ei și opt aleși de cătră Domnu dintre fostii sau actuali membri ai comisiei centrale, sau dintre persoanele care vor fi fost împlinit funcțiuni înalte în țeară și anume: miniștri, directori la ministerii, membri la vreo curte judecătorească, procurori la Înalta Curte, protomedici, ofițeri superiori, ingineri primari (ensnet) membri consiliului superior de instrucțiune publică, și oficiali ai Statului în străinătate. Art. 80. Deputații aleși de Adunare sau numiți de Domnu membri ai Comisiunei Centrale nu încetează prin aceasta de a fi deputați. Art. II. Membrii Comisiunei Centrale represintă în sinul sau fără distincțiune unul și același principiu: Unirea Principatelor în unu singuru Statu romănu. Art. 82. Prerogativa inviolabilităței însușită membrilor adunărei generale, în timpul sesiunei, o au membrii Comisiunei Centrale, în tot cursul mandatului lor, după cum esteotărîtu pentru deputați la art. 58, 59 și 60 din constituțiunea de față. Art. 83. Disposițiunile art. 57, 63, 66, 69, 71, 72 și 76, din constituțiunea de față, se aplică deopotrivă și la Comisiunea Centrală. Art. 84. Ședințele Centrale sunt secrete. Comisiunei Lucrările ei se constată prin protocoale, și se publică sub singurul control al Comisiunei. Comisiunea Centrală ține ședinți și votează cănd se află față nouii Comisari, afară de escepțiunile unde comisiunea va socoti că trebuie duce treimi a membrilor ei. Art. 86. Membrii Comisiunei Centrale numiți dintre deputați conservă dreptul de a lua parte în adunarea generală la alegerea Domnului prevăzută prin articolele 3 din aseu sau de te pune împregiurul sau muriri. Art. va găsi Art. nerale va sau voi sau în casa nerală este mis pe lună cit esc vaa liberă de cuviință. 77. Fiecare membru de a la unele casa pe timpul sesiunei e ște cu majoritatea de două treimi, dacă aîn numele Adunărei, de cătră președintele neclar a constituțiunei de față. 3 Adunărei prinde de vacande forță majoră, Adunarea se va aduna geal Adunărei depriimi o indemnisațiune de la două mei cu această indemnisațiune. Art. 78. Adunarea comisiunea centrală alege generală Cei ce l opriicu întrunită