Tribuna Româna, 1859-1860 (Anul 1, nr. 1-89)
1859-11-19 / nr. 49
NRAMULI peo Ianu 2 galveni. N'. 19. Asepsta făis soe ue minoe oti re verteșana. Abonamentele se faep in Iasi la digestin Poiei strada Tatrataghiiog; iag in Vnepteuti si rghin distriste la eurechitogiile rostelog. IAȘI. ȘICI 19 NOEMVRIE 1850. Ana Mosana. CREPUL pe anu 42 lii. ANUL I.. LUCRĂRILE CENTRALEI Constituțiunea Principatelor unite ale Romăniei.) Art. 1. La caza de vacanție a tronului și pănă la instalarea unui principe străinu, precum se arată la art. 3 din acest aneciit, administrațiunea este încredințată consiliului de miniștri, carele de drit va întra în esercițiu. Atribuțiunile acestui consiliu, curat administrative, sunt mărginite în expediția afacerilor, fără a putea schimba pe funcționari decătu numai pentru delicte constatate judecătorește. În asemenea cazuri, elu nici nu poate numi în locuri decăt provizoriu. Art. 2. La caza de vacanție, înainte de a se așeza unu consiliu de miniștri pentru Principatele Unite, ambele Adunări, împreună cu deputații din comisiunea centrală, se voru întruni și voru numi pentru Statulu romănu unu singur consiliu de miniștri ales din ambele ministerii în ființă. Acest consiliu va funcționa potrivit articolului precedentu. Art. 3. La cazu de vacanție, întămplînduse ca Adunarea să fie întrunită, ea este datoare a alege pănă în optu zile, dintr'o dinastie domnitoare de ale Europei, unu principe streinu cu ereditatea tronului, iar nefiind întrunită, Adunarea se va întruni în terminu de zece zile. În cazu cănd ea ar fi disolvată, se va păși către noule alegeri în termin de 15 zile, și a doua Adunare aseminea se va întruni în terminu de zece zile. În cele opt zile de la întrunirea ei, ea va fi datoare să proceadă la alegerea principelui streinu. Presența a trei pătrimi, din numerul membriloru înscriși, va fi cerută spre a procede la alegere. În cazu cănd în optu zile nu s'aru face alegerea, în a nooua zi, la amiazi, Adunarea va păși la alegere, ori care aru fi numerulu membriloru de față. Art. 4. Domnulu nu va pute lua cărma guvernului, decăt după ce va face cu solemnitate, înnaintea adunărei generale și a comisiunei centrale întrunite, jurămîntul următoriu: ”Jura, In numele Preasfintei Treimi, că „voiu păzi cu sfințenie Constituțiunea și legile țerei, că voiu întări și apăra unirea „Principateloru în un singur Stat romănu, drepturile acestui Statu, autonomia și integritatea „lui. Așa, Dumnezeu și națiunea romănă „să ne fie întru ajutoru? Acestu jurămîntu rostitu se va subscrie de Domnu, și se va păstra în arhiva adunărei generale. (S'a discutatu și s'a adoptatu). (Subscriși:) C. N. BRĂILOIU, ARSACE, GRIG. STURZA, TEL, FLORESCU. )) Vezi Tribuna n' 48. (Iuli-octomvri, 1859.) (urma) --ANECSA . -donii 237585 sin - REVISTĂ DIN LĂUNTRU. - Iașii, gioi 19 noeimvpri. Prin ordonanță domnească, cu data din 6 noiemvri trecutu, publicată în Monitoriul din 10 noiemvri, adunarea efectivă a Moldovei este convocată, conform articolului 17 din convenție, pentru ăntăia duminică a viitoarei luni decemvri, care duminică cade în 6 ale zilei luni. Tot în Monitoriul Moldovei din 10 noiemvri este publicată ordonanța din 10 noiemvri prin care s'au decretatu prefacerea ministeriului din aprilie, întocmai precumu amu anulat'o în numerul nostru precedentu. În numerul seu de sămbătă 14 noiemvri, foaia oficială publică și decretul domnescu ce numește pe D. C. Negri agentu din partea guvernămîntului Moldovei la Constantinopoli, Aveniu ăncă a noșta aici, cu deosevbită mulțămire, domneasca ordonanță, cu data din 30 octomvri, prin care M. S. Domnul pune toate institutele publice și private de educăciune pentru sediul femeiescu din Moldova supt patronul și suprema M. S. Doamna Elena, la București aveamu, prin Romanul din săptămăna trecută, știri pănă la 10 noiemvri. Procesul arestaților în ziua de 28 septemvri încă nu se judecase, și ministeriul inspecției din 10 octomvri altă garanție de imparțialitate nu au socotitu de cuviință a da înculpaților decătu destituirea unor judecători, și numirea el-ministrului N. Crețulescu ca președinte al curței județiare dinaintea cărei avea a se căuta procesul. lui insistă mai multu decătu asupra sporirei sau micșorărei numerului vinovaților. Bucuroși neamu pleca a admite dovada despre buna administrație a penitenciariului cănd amu vede că scăderea în cheltueala ținerei arestaților ar curge din aplicația principiurilor filantropice și economice ce caracterisează în Europa instituțiile cărora cu dreptu cuvîntu se dă numirea de penitenciariu. Însă penitenciariul din Iași, în această privire care este cea mai importantă de întrodusu în țeară, nu se deosebește multu de grosurile sau pușcăriile noastre. În adevăru penitenciariul ca și grosurile este locul unde se închidu vinovații spre a'i opri de a pute băntui societatea. Această opreală poate că înmuiește spre a înorăna pe tulburători și spre a-i încuminți. Însă deosebirea fundamentală ce se află între grosuri, care au fostu de căndu'i lumea în toate țerile, și între penitenciariuri care sunt o realizare a unei idei moderne, idee umană și salutarie, este că în penitenciariuri se caută a se moralisa, a se încuminți nenorociții ce s'au făcutu vinovați cătră societate prin alungarea lenei, prin deprindere la muncă. Munca în penitenciaruri este întrodusă nu numai ca o recreație folositoare sănătăței dară și ca elementul celu mai puternicu de a moralisa pe serăimanii vinovați dăndu-le cunoștința unei industrii cu care să'și țină viața după scăparea din închisoare și cu care în cursul prinsorei să'și agonisească unu capitalu micu pentru întimpinarea nevoilor la eșirea lor din închisoare. Fără de întroducerea muncei, a acestui puternicu elementu constitutivu penitenciarelor, așăzămîntul or-căru ar fi de decoratu cu acestu nume mare de penitenciariu nu se deosebește în principiu de vechile noastre grosuri și pușcării. Din acestu punctu de vedere a moralei publice, a dreptăței și a umanităței, penitenciariul nostru tăunu așăzămîntu străplăntatu de la civilisația modernă cănd munca nu numai va recrea, va înavuți, va moralisa pe vinovați, dară va aduce și o scădeare în cheltueala ce face Statul pentru ținearea vinovaților. La de bună seamă s'au gănditu D. generalul inatice va fi în fapaneasta spectoru al penitenciariului cănd s'au adresatu la industria facerei cărămizilor, toate că cărămidăria n'au isbutitu, dar chiar de ar fi isvutitu ne-amu fi rădicatu contra ei cu toate puterile noastre, fiindcă la facerea cărămizilor nu sunt proprii toți nenorociții ce se scapa afară din societate. Asemine nici învărtitul morei prin substituirea nenorociților arestați în locul boilor nu poate a se potrivi cu spiritul de emancipație a omului din munca dobitocească ce caracterisează străduințile civilisației moderne, despre moara din penitenciariul din S'au făcutu prea multă vorbă în publicu Iași pentru ca să nu fi căutatu cu interesu resultatele finanțiare ce au produsu. Negăsindu nimică în raportu firește venimu la a ne intreba dacă acei carii învărtescu la moară nu dobăndescu nici o plată? Dacă au învărtitu degeaba apoi nu ne sfiimu de a zice că morala au priișitu o puternică lovitură Cu Regimele penitenciariu. Raportul publicatu în Monitoriul Oficialu, despre penitențiarulu din Iași,ne dă oare care dore care potu să ne agiute întru a prețui starea în care se află acestu așezemîntu și să ne încredințeză că desordinile sociale, delictele și crimele, în locu să scadă, se smulțescu! Anunțămu cu durere acestu tristu rezultatu. Elu se cetește în numerul zilelor măncătorilor arestați în cursu de 4 ani. Așa: În 1855 au fostu 58,400 zile de aresta. - 1856 - D6,860 - - 1857 - 0,699 - - 1858 - 95,585 -Cheltueala necesitată în zilele aceste de aresta au fostu: În 1855 de 105,120 lei. - 1856 - 85,421 -1887 - 10,19 - - 1858 - 101,278 - Cu toate că numerul arestaților au crescutu, însă cheltueala ținerei lor au scăzutu de la 72 parale la 42 de omu și pentru o zi, așa: În 1855 ea au fostu de 72 parale. - 1856 5 -aut .. - 1858 . Acesta este rezultatul al ciuoile asupra căruie inspectorul generalu alu penitenciariu -