Tribuna Româna, 1860-1861 (Anul 2, nr. 90-112)
1860-06-30 / nr. 104
Sghiappa Moșina. D. raportatoru dă lămurire că numai la controlu s'au scapatu din vedere un slujitoru trebuitoriu. Se pune la votu sportul atudiitorilor și a curierilor prin sculare și ședere și să adoptează. Se rupe la vot revizorul cerutu a se desființa de d. sinistru al finanțelor. Strigăte și intimpinări între care să aude: nu i treaba D. ministru aceasta. D. L. Cagtargiu: să nu se mai lese în voiea superiorilor de a se înmulți sau scăde lefile. La vot. D. primu-ministru: se leagă pre multu brațile miniștrilor, că a scădea și a adăogi este treaba miniștrilor. D. Forăscu: ia mă rogul cum s'o dat voier. ministru de ingerne, așa să se dea voie, și la ceialalți. D. primu-ministre, și D. Catargiu au luat lefile altor funcționari și au dat directorului de Statistică 2.500 lei pe lună. D. L Cargiagiu zice: am desființat în adevăr posturi care erau atărnate de departamenturi de am putut înființa Statistica și dacă Domnul ministru primaru era a nu lasa să se puie la vot, atunce eu voiu fi silit a mă trage din Adunare (pune măna pe pălărie și să scoată). D. primu-ministru, Domnul Catargiu au recunoscut ori acest vot, astăzi dumneilui vroiește a face ce vra; D. Catargiu nu vra ca carul guvernamentalu se meargă înainte. D. L. Catargiu: Domnul sinistru dă altă față lucrului, dar eu nu vrea ca amploeatul să fie la voia ministrului. D. Prigori Iepureanu crede că d. ministru primaru n'au găndit ca se fie amploeatul la grație a d-sale. D. Gr. Iepureanu vorbea așa de încetu încăt mai nu s'au auzit nimica în tribună. D. primu-ministru zice că are onoare a spune că și în alte efaturi guvernul face cum era. D. G. Iepureanu: nu se vede scrisă aceasta nicăiurea. D. Raportator zice că s'au votat ieri pentru Reni și Ismail tocmai așa. D. I. M. Sturza: că e de prisos discuția: să se treacă la ordinul zilei. D. Veisa: în Belgica nici un nu se poate încela lantul. D. Fr. Iepureanu întreabă dacă, după reglement, se poate împuta votul precum s'au făcut Domnului L. Catargiu? D. primu-ministru citează iareși pe D. Barbu Catargiu deputatul din Valahia și zice că D. Veisa n'au pătrunsu bine spiritul legei Belgiei. I. Popureanu: nu se poate să să iea din leafa unui amplocat să se dea celuialaltu. D. Ministru de finanțe: un ministru are tot dreptul de a lua de la unul și a da la altul. D. Iancu Sturza: tul acesta. D. Ir. M. Sturza: abiea atărna amploeatul numai de superiorul seu, că ministeriul poate da poate lua, poate desființa, chiar după §rostit de o. Veisa din constituțiunea Belgei. D. I. Iepureanu: prin aceasta s'ar desființa cele mai organice legi. D. Grigorie M. Sturza cere privilegiul de a vorbi de căte ori ar vrei, după cum au făcut și D. Gr. Iepureanu. D. Rola: de ce se discutează pentru un lucru ce nu s'au făcut încă? D. primu-ministru socote că chestiea este numai camera are drepsfărșită. D. N. M. Sturza cere să vorbească de a 3-a oară. Dialoguri pentru punerea asupra chestiei și hotare. D. L Catargiu: ce este mă rogu la ordinea zilei? D. vice-prezident: l- D. ministru de finanțe. D. L. Catargiu: cum rămăne cu revizorul suprimat? și adaosul letei la alții? Iarăși dialoguri între D. Șsoschi, și Catargiu și alții. D. primu-ministru zice: D. N. Mavrocordat au zisu că dacă derectomentul de Galați s'au desființat, elu s'au lasat în voea D. ministru. D. L. Catargiu zice că opiniunea unui deputat de eli nu'l poate sili pe d-lui astăzi a opina cum va vra. D. Gr. M. Sturza cere să se închidă discuțiea. D. N. Bali întreabă dacă să poate lua dintr'unu în altu . D. primu-ministru, că dacă serviciul public va suferi, nu d-lui va fi respunzătoriu. D. Forașcu: s'au făcut odată drumul, zice, de acu așa să se urmeze. D. eice-prezident zice: Munarea s'au lămurit, și să se puie la vot? D. L. Catargiu: prin votul Adunărei trebuie să se mărească legile și să să desființeze. D. M. Iepureanu zice: că nu cunoaște dreptul ministeriului de a schimba budgetul. Domnul Veisa mai cu seamă va convinge că așa se urmează mai în țerile. D. I. Balș, că mulți din deputați n'au înțelesu punctul de discuție din ordinea zilei și că să se lămurească. D. rrimi-ministre: să treacă la ordinul zilei, că dacă nu s'ar încuviința aceasta nu ar putea face iconomiea obgăduită, și că dacă n'ar merita amploeatul să'l dea m judecată, atăta ar mai trebui. D. I. Covadini, unul din secretari ca să vorbească se dă jos și zice: domnilor, principul facerei budgetului, a ficierei șefilor amploeaților și a votărei prin Adunare, este înlăturarea or ce înrăuriri; dacă amu face ceea ce zice Domnulu ministru atuncea s'ar lasa amploeații la absoluta voință a superiorilor lor, atunce ar cădea demnitatea amploeatului, și sprijini dar ca să nu se ori facă nici un post și nici să se înmulțească, sau să se scadă leafa vre-unui amploeat fără voiea Adunărei, care singură are dreptul acesta. D. ministru poate prezenta Adunărei amploeați vrednici spre răsplătire, și ceru să se pue la vot această chestie de foarte mare legalitate. (Domnul Cozadini au vorbit îngerește în această chestie, ziceau unii din amploeați, nedeprinși a face santinelă înaintea superiorilor d-lor.) D. Radu Roseti se unește cu D. Cozadini. D. L Catargiu cere să puie la vot. D. primu-ministru zice, că adereză, dar că nu va da iconomie de un milion. D. N. M. Sturza vrea vorbi asupra teoriei D. Cozadini. Dialoguri sgomotoase pentru aceasta și strigăte: la vot, la vot! Se pune la vot prin sculare și ședere; rezultatul votului este majoritate pentru propunere ministrului, încăt se atinge de desființarea postului revizorului cu adăugire însă că miniștrii nu au dreptule a preface legile funcționarilor subalterni. Se pune la vot prin apelul nominal întregit capital budgetului ministeriului de finanțe, deputații încep a trece în sala de conferență, și strigă de pe acolo pentru, sau contra. D. vice-prezident, cui se proclama rezultatul votului? Doar să mă duc cu biuroul acolo? Trăgănd clopoțălul de vro 10 ori, zice: Domnule Nastasă! Povftește pe domnii deputați, Domnul Grigori Sturza (din stănga) e clopoțelul ăl sună singur în sala de conferință, incep însfărșit deputații a veni D. vice-prezident zice: la treabă domnilor, la treabă, nu e șagă, mai avemu numai 19 zile de lucru. Strigăte mai multe, să se suspendeză ședința. D. vice-prezidentu zice, s'au suspendat de la sine. D. Radu Rosetzi se plimbră de colo colo cu mănile dinapoi prin Adunare. D. vice-președinte trage clopoțelul, un patrar de vară se mai dusăsă din toți, și d. vice-prezident numărăndu ște că nu sunt 38 deputați. D. M. Iepureanu, să se înceapă că vor veni. D. raportatorui cetește sporul făcut la lefi între care este și sporul de 500 lei șefului biuroului telegrafic din capitală care ține locul și a inspectorului general ce șede la București, D. Miclescu, că ar vroi a ști care este suma lefii de inspector și toate sporurile. D raportator, de 538,948 lei. D. I. Balș, că ar vra se știe că este leafa inspectorului. D. Miclescu trebue să se dea spor că telegraful dă folos. D. M. Popureanu sprijine pe D. Miclescu D. L. Catargiu: vreu se știu ce intră în discuție. D. Miclescu zice că să se pue în discuțiune § cătră d. după reglement. D. vice-prezident: așa se va urma. D. Radu Roset: dacă s'ar mai da sporu și la acest minister atuncea budgetul ar rămănea în deficit. D. primel-ministru zice: că nu există deficit, că acele 5 milioane sunt pre de ajuns. D. Gr. Covadini zice: că ar trebui să se mai adaogă o sumă și pentru mutarea ținterimelor afară, budgetul este răspuns că avem a vota darea D. L Catargiu, budgetul este numai de 4,300,000 lei, din trănsul au se da 240,000 domnului Mișa și iată că nu este de unde a se da, că n'au de unde a se plăti datoriele Statului. D. primu-ministru, odată, D. M. Iepureanu, că numai budgetul secțiunei este bunu, că datoriile Statului se vor plăti din dările ce au a se vota, și că au greșit D. Catargiu. D. L Catargiu: mulțumește că îl iartă,dialoguri între primul-ministru cu D. Catargiu, zicănd unul că să se plătească datoriile, iar celalalt că să vor plăti după ce se va vota de comisiea Centrală darea pe rachiu, și pe patente). D. Ir. M. Szurăap, pe rachiu. D. Radu Roseti: (îmboldit de D. St. Catargiu) guvernul se plătească datoriile mai ăntăiu. D. ministru de finanțe: țeara noastră este de negoțu și ne trebuiescu căi de comunicație, și aceste sunt lucrări publice. D. primul-ministre zice că este silit a reveni asupra cuestiei, onoratul D. L. Catargiu nu îngădue a merge cazul guvernămăntalu D. L Catargiu roagă să se cetească procesul-verbal a secțiunei și atuncea se va vedea. D. primul-ministru, că carul guvernămăntal în Valahia este sprijinit chiar de cătră moderați, că acolo sunt înlesniri de transporturi pe Dunăre, că budgetul vechiu este respinsu, că datoriile le-au plătit toate țeara saracă, că toate zidirele publice, zice, le-au plătit numai țeranul, noi am dat 5 milioane ani, și peste 3 zile am dedat, și atuncea au plătit tot numai țeranul. D. Cruche zice că domnul sinistru public au espus condeile de urgențe, în budget nu s'au zis nimică pentru datorii, tot lucrul ar trebui ancurajeat. D. Radu Rosetz vrea se vorbească, și șade. D. vice-prezident zice: reglementul îndatorește ca oratorul se șadă în picioare, și dumneza șezi pe bănci. D. Radu Roset urmează, trebuie să se plătească datoriile Statului, și pe urmă din rămășițuri să se facă îmbunătățiri. D. M. Iepureanu, că șinistemiului public în loc să i se înmulțească veniturile, i s'au împuținat, (dialoguri cu d. Miclescu pentru bani). D. Ș Iepureanu: stăi domnule, i s'au făcut reducere, în loc de sport; în alți ani au lucrat căte giumătate pocită și avea mai mult capital, acum ave a lucra 37, poete, și a plăti toți cantoniștii, fiindcă proprietarii numai vor a da pămănt ca pănă acum. D. vice-prezident sună clopoțelul și strigă tare: domnii deputați sunt poftiți ca să șadă pe la locurile lor, că nu se înțelege nimica din cele cetite. D. primul-ministru zice: sunt domnilor retribuții care nu sunt ale ministeriului lucrărilor publice, precum odagii, și el,, și el. Lucrări publice sunt căile ferate, poduri, șosele, zidirele mari publice, cetățile, și altele. In Valahia este cu totul altceva, sunt numai curat lucrările atingătoare de aceasta și obiectu, și cu toate aceste are 11,000,000 lei cu spor cu tot, să dăm domnilor la lucrările adevărat publice, să dăm acum cănd miniștrii numai pentru calcarea formei constituționale au fostu acuzați înaintea țetei de răsipitori, căci tot acel ce va da banul seu la această îmbunătățire va căștiga însotit la bunul seu, avem de îmbunătățit porturile, avem de făcut porturi de se va putea pe Marea Neagră. Țeara Romănească are 1,100,000 lei, numai pentru porturi, și la noi s'ar părea 1,000,000 de parale murt, cănd s'ar face porturi pe Marea atuncea în adevăr ar fi bogată țeara. Mai mulți domni deputați strigă să se pue la vot. D. L. Catargiutră condeiu. D. vice-prezidentu pune la vot prin sculare și șidere adaosul la șefii biuroului. Rezultatul: majoritate pentru spor. Dialoguri și sfadă între do. Docanu și Lascar Catargiu pentru votu. D. L. Catargiu; că dacă nu se va pune la vot 88 se va retrage. D. vice-prezidentu va urma. D. Gr. Balșu:; că are dreptate domnul Catargiu. D. I. Ș. Spurăa; că să se puie la votu. D. Cogălniceanu merge răpede la fruntea stăngei și ăși ocupă locul de deputatu; și ca deputatu cere ca guvernul se nu se tragă, că să se pue condeia căcă după reglement se pănă După depugăse-