Tribuna Româna, 1864-1865 (Anul 6, nr. 198-254)

1864-11-19 / nr. 241

Stir Bretini regnumentate anii f2lei. No. 241 na Vomini. D Asepsta fiie ese uve înge ogti­re vertemîna. Abonamintele se fasii în Iassi la digheetienea foiei, ndita Tab­alagilogii; iag în Vnengesti si rghin distghiste­lia esteclitoghiile rostelog. Vegu rluuii 01 la NOIVINTALE sunt. gretiți re­alei Iași 27 del. e COMINIA. Ivăbii 19 noiembrie. ODăzi numai, o singură zi, ne desparte încă de ziua alegerei delegaților alegători de de­­putați pentru Adunarea Electivă, și n'am în­­țelesu de locu să fie nici cea mai mică mișcare dintre alegătorii comunei Iașilor? Atăta indi­­ferință aici pentru alegerea deputaților Adu­­nărei legiuitoare nu este unu semnu bunu, este o anomalie foarte semnificativă. Și cu toate aceste fașii, dunre noua lege electorală, are să trimită patru deputați la corpul legislativu, adecă cu unul mai multu de­­cătu înainte. Dară, ce-a dreptul, pentru alegerea acestor 4 representanți ai Iașului, Iașii de­­leagă propriu din finul său numai 13 alegători de al doile gradu în colegiul electoral­, unde au să vie mai de opta ori pe atăta alegători de aceștia din ținutul Ieși­ (adecă 87 la numer) carii au să aleagă pe deputații Iașilor. Și apoi, potrivitu Ordinului instrectivu al domnului ministru de interne șcl., pe care'l reproducemu mai grosu în toată întinderea sa, potrivitu interpretărei consfințite la alegerile de curăndu ale representărei districtuale, și chiar acești87 de alegători complementari, pen­­tru comuna Iașilor, au să fie numiți de pre­­fectul districtului. „Prefecții județelor dară, (zice espre su­d, „ministru în ordinul seu instructivu) prefecții „județelor înainte de 24 noimvrie curentu, „avăndu în privire numerul alegătorilor direcți „aleși, la 18, 19, 20 și 211 noemvrie, în o­­­rașe, vor hotări numerul și numele alegă­­torilor direcți de județu ce au să vie a vota „în orașul, sau orașele, unde nu sunt 100 „alegători de orașu”.. Așa­dară, acei 87 alegători direcți com­­plementari pentru colegiul electoralu al Ia­­șilor, numiți de prefectu, au să fie dintre toți alegătorii direcți ai districtului, au să fie prin urmare scoși anumite aleși în al doile gradu pentru alegerea depu­­taților districtului. Iase, luăndu-se unu număr atăta de însemnătoriu dintre alegătorii direcți ai districtului, și trecăndu-se între alegătorii direcți ai orașului Iașii bună­oară, nu se poate oare întămpla ca să se reducă considerabilu însuși colegiul electoralu al districtului Iașii? Ce s'ar putea întămpla nn unu casu asemene? De bună samă, ca nici în colegiul electoral de de districtu nici în acela de oraș, să nu fie propriu alegători direcți nici ai districtului aces­­tuia nici ai orașului. Atunci, și deputații aleși ai districtului, și acei ai orașului, aceștia mai cu samă, dupre împregiurări, n'ar fi anume re­­presentanții poporîmei locale! În adevăru, mărginind d­e aici a vorbi numai de representanții Iașului, aceștia, aleși nu­­mai de către 13 alegători ieșeni, întrelocați cu 87 de alegători din districtul Iașului, ori­căre calități bune ar poseda, totuși ar ave linsă de o însușire una mai de căn­tenie, aceea, adică­ că numai aleșii propriu ai Iașului nu ar fi. Oare să nu fie aceasta unică din causele in­­digerinței politice din partea alegătoriloru Comunei Iașiloru? Fie oricare adevăratele motive, feptul este că aici indiferința claselor politice este completă, că spiritul publicu este adormitu cu desevăr mirei va­mpși oare din somnul acestu greu alu Iașului romănu? Nu voimu astăzi a prepune pimica. Atăta putemu spune, din bună încre­­dințare, că cu somnolența politică nu se do­­băndește deșteptarea națională. Concetățenii noștri ieșeni potu să'și aibă cuvintele lor întemeiate de a sta astăzi, pre­­cum stau, cufundați în nepăsarea, în indiferirea această electorală, înse, pe cătu pricepemu și pot lucrurile, mărturisimu că nu înțelegemu să ne înnecămu singuri în scepticismulu politicu. Dară ce este de făcutu? Poate ne voiu în­­treba unii ce nu sunt cu totul cuprinși de des- Ce este de fărutu?-- Dacă ce: Să concurămu și astă dată cu lealitate și since­­perare,­­­ritate la împlinirea datoriilor noastre de ce­­teni. Să dămu voturile noastre neatărnate pentru 13 dintre membrii consiliului nostru comunalu. Să alegemu deci ca alegători direcți din partea Iașilor pe 12 din consilierii noștri co­­munali dimpreună cu mai marele diregătoriu al orașului. Astfel in comuna Iașilor va fi representată încat și în alegerile aceste politice prin tot aceiași dintre concetățenii noștri pre­cari iamu socotitu mai vrednici a ne dirige administra­­rea intereselor municilale. Astfeliu vomu pi­­meri, credemu, pe cătu se poate, astăzi, și fără consfătuire publică, și fără liste ostile, pe cei mai buni alegători direcți,­­ întrăndu, ca a opta parte, în colegiul electoralu pen­­tru alegerea celor patru deputați din partea să fie, să Iașilor, la Adunarea legislativă, poată fi încai, considerați ca represăntăndu idealmente macar, dacă nu altmintrele, do­­rința inteleginte și neînrîurită a bietului mu­­nicipiu al Iașilor. Alegătorii cu bunu simțu și cu cugetu cu­­­­ratu vor face așa, dacă nu se poate să facă altmintrele mai bine. Pănă acumu, încă odată o spunemu, n'amu înțelesu să se fi ținutu vre­o întrunire consfătuitoare, nici să se fi com­­binatu pre o listă pentru alți candidați de a­­legători a celor 13 delegați din partea Iașului. Asemene n'amu aflatu ca să'și fi propusu careva candidatura sa de deputatu, sau ca pre­­fectura să fi recomăndatu ostensibilu pe oare­­carii în numele guvernului. Adevăratu că nu suntemu încă în spre ziua alegerei deputaților, pănă marți sau mercuri ce vine mai sunt vre­o cinci zile. Asemene mari și însemnătoare lucruri nu se cade să se facă pe anucate și pe neștiute, lunei de cheiavrie viitoru, urmăndu a se constitui atătu corpulu ponderatoru cătu să proceadă la alegerea deputațiloru Ca­­merei Elective. Viu dar respectuosu a supune la domneasca Măriei sus zisulu proiectu de ordonanță. Sunt cu cel mai profundu rerspec, Prea Inălțate Doamne, al Măriei Voastre, prea plecatu și pre­supus servitor, M'n caru secretar de Statu la departamentul de interne agricultură și lucrări publice, Cogălniceanu. No. 28140, octomvrie 30, din lista alegătorilor de Electivă, subscrisulu, din legea electorală, sigu­loru alegătoriloru proiectu în zilele cu an și Adunarea în asemănare cu de județu și art. 14 pregătitu alăturatulu­i de ordonanță pentru convocarea co­­de 24 și 25 ale viitorului noemvrie, orașe Voastre semnătură­­­rI SI EARA EMST ACTE OFICIALE. Alegerile generale pentru Adunarea Electivă. D - Raportul domnului ministru secretar de Statu la de­­partamentul de interne, agricultura și lucrări publice. „Inaltă resoluțiune „u se aprobă „ALECSANDRU IOAN.” țate Doamne După Art. 9 din Statutul desvoltătoru con­­vențiunei de la 7 (19) augusutu 1858, promul­­­­gatu de Măria Voastră prin înalta Ordonanță! Prin 2 Iulie anul curent, la întăia duminică a ALECSANDRU IOANI. Cu mila lui Dumnezeu și voința națională Domnu Principatelor­ Unite-Romăne. La toți de față și viitori sănătate: Asupra raportului ministrului Nostru secre­­taru de Statu la departamentulu de interne, agricultură și lucrări publice, președintele consiliului de miniștri, sub No. 28140. În virtutea art. 14 din legea electorală, promulgată prin domneasca ordonanță de la­­ 2 iulie, anul corentu. Am decretatu și decretămu ce urmează: Art. 1. Colegiurile alegătoriloru direcți județe pentru alegrea deputațiloru Camerei Elective a Romăniei, suntu convocate pentru ziua de 24 noemvre viitor în toată întinderea Romăniei, ca să proceadă la alegerea de căte duci deputați de fie-care județu pentru Ca­­mera Electivă. Art. 2. din orașele arătate anușe în alăturata tabelă. Colegiurile alegătoriloru direcți suntu convocate pentru ziua de 25 noemvre viitoru ca să pleagă pe deputații sau deputatul, ce, potrivitu art. 13 din legea electorală se cere de la fie-care orașu. Art. 3. Alegerea deputaților a Camerei E­­lective în conformitate cu art. 1 din legea electorală, se va face cu două grade. Art. 4. Colegiile alegătoriloru primari, for­­mate de acei înscriși în listele electorale co­­munale ale anului 1864, (cu singura excludere a alegătoriloru de naționalitate străină, men­­ționați în art. 22. litere b al legei comunale) se vor convoca de către respe­ctivii prefecți în zilele de la 18 pănă 21 inclusivu ale lui noemvre viitoru. Ordinulu succesivu al întrunirei acestoru co­­legiuri, precumu și împărțirea comuneloru mai împovărate în circonscripțiuni electorale chemate d'a alege căte un alegătoru direct de fie­care 50 alegători primari, potrivitu art. 9 din legea electorală, se voru determina de către administrațiunele locale. Tot în acestu întervalu și în zilele ce vor precede întrunirea alegătoriloru direcți, se vor face și alegerile complimentarie, căndu unulu sau mai mulți alegători direcți s'ar fi alesu totu d'odată în mai multe colegiuri. Art. 5. Alegătorii primari de județe și orașe vor proceda la alegerea alegătoriloru - le

Next