Tribuna, septembrie 1884 (Anul 1, nr. 112-135)
1884-09-11 / nr. 119
Nr. 119 plânge, că a fost invitat la masa curţii. A trebuit să lămuresc pe Maiestatea Sa în audienţă privată asupra acestei erori. — Să venim acum la regele român. Bagă de seamă, Mikszáth, dar aceasta se n’o scrii. Un om mititel, negricios, care nu representă nimic, adecă Regele României. — Corneliu Ábrányi îl cunoasce. ’I-am făcut sunt acum treizeci de ani cunoscinţă în Dresda, locuiam atunci în aceeaşi casă, era, toate la un loc, un locotenenţaş şi ataşat onorar. . . Unde ajungem de aici? — aşa-’i, ne oprisem la Regele. Şedea la biurou în uniformă românească şi Regina stetea lângă el. Nu e o femee atât de frumoasă ca ceealaltă. O! Natalia! Grandioasă! Poţi. şă-m i acoperi urechea cu o sărutare! Ascultă numai îndată ce întrai, Regele ne recunoscut.... mâna lui zăcea pe „Budapester Tageblatt“ şi „Pester Lloyd“. — „Nu eşti D-ta Eugen Zichy, care la Dresda a locuit în aceeaşi casă cu mine?“ „Eu sunt, Maiestate!“ — „Nu vtiam. — Cine ar fi credut, c’o vei duce atât de departe.“ — Eu roşii puţin, dar îi respunsei imediat: „Nu mă pismuiţi, Maiestatea Voastră aţi dus'o deasemenea destul de departe.“ — Aşa a fost din cuvânt în cuvânt .... Veniţi, copii, în Chioşc! — Apropos! — ei au încuviinţat tot ceea ce am cerut . . . vor fi expuşi.“ Aceste se publică, drept spirit, într’un firat maghiar câteva zile înainte de plecarea viitorului nostru monarch la castelul Peleşului. Al dracului de cult trebue să fie publicul, care nu se înscârbează de asemenea spirit. Cronică. Maiestatea Sa monarchul nostru a numit pe moştenitorul de tron rusesc supra-locotenent la regimentul de ulani „împăratul Alexandru“. Maiestatea Sa a conces Alteţei Sale imperiale archiducelui Albrecht purtarea decoraţiunei serbesci „Vulturul alb“; de asemenea a numit pe marele principe Sergiu Alexandrovici al Rusiei proprietar al regimentului de infanterie Nr. 101.* Alegerile pentru congresul bisericesc gl*.or. S’a ales în cercul Reghinului d-l Simeon Popescu protopresbiter în Sibiiu. Drept rectificare venim a comunica că la Sebeşul săsesc nu s’a ales nimene, căci comisarul în urma unei neînţelegeri între dînsul şi vreo câţîva preoţi a disolvat adunarea. * Universitatea săsească. pâne la 23 n. r. c. adunarea generală a, universităţii săsesci va ţine o şedinţă publică, începutul la 9 oare a. m. * Terg. Ministrul de agricultură comercial şi industrie a încuviinţat ca în comuna Avrig, comitatul Sibiiului să se ţină în toată Sâmbăta târg de săptămână în tot decursul anului, de asemenea încuviinţat ca în comuna Cernat (Săcele) comitatul Braşovului să se ţină în fiecare an târg de ţeară în 3 Maiu şi 20 Septemvrie n. însă numai târg de vite. * Defraudare. De curând s’a perdut pe postă o epistolă care conţinea suma de 2.700 fl. —Epistola a fost predată la oficiul postal din Timişoara la adresa unei firme din Pesta. Abia după ce epistola a fost reclamată, s’a ordonat investigaţiunea în Budapesta şi Timişoara. Din resultatul cercetărei se dă cu socoteala că şi aci e vorba de un furt postal. Furul încă nu e descoperit. * Dieta Croaţiei se va deschide la 30 Septemvrie an. Resultatul alegerilor e următorul: 70 deputaţi guvernamentali, Starceviciani 24, independenţi 13, afară de partid 3, ceşti din urmă votează cu guvernul. Guvernul dispune dlar de o majoritate de preste două treimi, și prin urmare poate procede la reforma casei. * Deschiderea liniei Arlberg. Pentru deschiderea acestei linii au sosit la Innsbruck în 20 n. r. c. ministrul president Taaffe, miniştrii Falkenhayn şi Pino şi oaspeţi număroşi. Trenul de deschidere, pe care se afla Maiestatea Sa a plecat din gara de la Innsbruck la 8 oare. Toate garele erau decorate sărbătoresce. Dealungul liniei mulţimea adunată striga „să trăiască Maiestatea Sa“ şi cânta imnul poporal. în toate staţiunile Maiestatea Sa a fost salutat cu entusiasm. Pretutindenea era adunată o mulţime de popor, autorităţile, representaţiunile, reuniunile de dat la semn şi copiii de şcoală. Pe la oarele 11 şi 28 minute trenul a întrat în tunelul de la Arlberg pe care la percurs în un timp de 20 minute. Trenul a sosit în gara de la Bregenz la 5 oare. Aci a fost primire sărbătorească, căpitanul ţării şi primarul au ţinut vorbiri la cari Maiestatea Sa a binevoit a răspunde în un mod foarte măgulitor. Seara s’a făcut iluminare şi foc artificial. Maiestatea Sa a încungiurat cu vaporul „Habsburg“ lacul Boden. # Redeschiderea Academiei Josefine, în conferenţele ce vor ave loc săptămâna aceasta relative la budget şi cestiunile comune, la cari conferenţe vor lua parte ministrul comun de răsboiu, ministrul de externe şi miniştrii de finanţe sub presidiul Maiestăţii Sale, se vor desbate şi elaboratele aşternute de referentul şi şeful de secţiune în ministerul de răsboiu, medicul de stat superior Podratzky relative la reactivarea Academiei Iosefine. Pentru această academie se cere o sumă de 200,000 fi., în care sumă nu se cuprind însă spesele adaptărei edificiului. Cei 200,000 fi. vor forma budgetul anual normal al academiei. Academia se va deschide la 1 Oct. n. 1885. După ce elaboratele vor fi primite de conferenţă, ele vor fi supuse delegaţiunilor pentru aprobare.* Executarea lui Kämmerer. Din Viena să comunică cu datul de 20 n. r. c.: Des de dimineaţă fiind cerul posomorit anarchistul Kämmerer ’şi-a sfîrşit viaţa în mânile călăului. Pertactările au avut loc la tribunalul militar în 5 şi 6 .. c. Kammerer, a mărturisit toate crimele comise la Struttgart, Strassburg, Florisdorf şi Mariahilf şi pe basa acestei mărturisiri a fost condamnat la moarte prin ştreang pentru crima de furt şi de omor încercat şi săvîrşit. La 18 n. r. c. judecata a intrat în valoare de drept şi Kammerer a fost executat astăzi conform disposiţiunilor legei penale militare, în acelaşi loc unde a fost executat şi Nussbaumer pentru ucideri. La 51/3 care delicventul a fost excortat, încungiurat de miliţie, în curtea casarmei Alser, unde s’au ridicat furcile în un unghiu al curţii. După ce s’a mai cetit odată sentinţa au mers doi ofiţeri la presidentul tribunalului de răsboiu cerând agraţiare pentru condamnat, rugarea însă li s’a respins. Acum s’a apucat călăul a-’şi face datoria. Kammerer a păşit liniştit înainte, a lăsat fără de a duce vreun cuvânt să-’l lege, apoi călăul ’i-a pus lanţul la grumaiji şi la moment delicventul ’şi-a dat sufletul fără de a se aucji vreun vaiet. După opt minute trei medici militari au constatat că condamnatul a fost executat şi că e deplin mort. Miliţia a ţinut rugăciunea îndatinată, iar cadavrul a fost transportat în spitalul militar pentru aducţiune. inimile româneşci şi invită pre toţi amicii progresului şi culturei naţionale a participa la festivităţile adunărei societăţii fondului de teatru român, care vor ave loc aici în Arad. Pentru orientarea onor. public, comitetul anunciă, că invitări speciale nu va face. Primească deci invitarea noastră generală tot Românul, ca invitare specială pentru sine! Arad, 15 Septemvrie 1884. Comitetul arangiator. * Legea domeniului Coroanei României întră în vigoare la 1 Octomvrie v. Cu această ocasiune se crede că se va face o remaniare în casa civilă şi militară a Regelui şi Reginei. * Exposiţia din Iaşi s-a inaugurat în 20 i. e. n.* Medicii din toată România se vor aduna în congres la Bucuresci în filele dela 6, 7 şi 8 Octomvrie v.* Congresul studenţilor din România s’a deschis în 19 i. c. n. la Galaţi, la oara 1 p. m. în sala Alcazar. Asociaţiunea generală a studenţilor universitari a ales president pe dl G. S. Alexandrescu, student la drept.* Principele Bulgariei s’a întors dela Sinaia în 20 i. c. n.* Băile dela Calimanesci. „V. Naţională“ e informată că cercetările scientifice făcute de distinsul d. dr. Bernad la băile de la Călimănesci, au dat resultatele cele mai satisfăcătoare. S-au constatat hydro-himicesce 30 sorginţi athermale şi mezzothermale de iod, saline sulfuroase hepatice, 12 cloro-iodurate sodice, 9 sulfuroase hepatice, una feruginoasa, 10 combinate; debitul pănă adi al acestor sorginţi neadâncite este de minimum 90.000 litre pent. Valoarea balneară şi therapeutică şi constituţiunea himică a acestor sorginţi întrec apele renumite ca Clermont, Montdor, Royal, Aix în Savoia, Charles, Enghien, Eaux-Bonnes, Mehadia, Pistyan, Baden de lângă Vienă, Albano, etc. Dl dr. Bernad n’a terminat încă lucrările sale și le continuă cu mare activitate, secondat de d-nii profesor C. Şonţu, inginer Livescu, un ajutor himist și 30 lucrători. * Un principe decorat de popor. Principele Cuza cu ocasiunea reformei rurale încă a fost decorat cu o frumoasă medalie de aur de cătră cetăţenii judeţului Tecuciu prin subscripţie publică. * Cholera în Neapole. Din 19 pănă în 20 Septemvrie n. au fost 382 caşuri de îmbolnăvire şi 205 caşuri de moarte de cheleră. Apel cătră publicul român în 27 şi 28 Septemvrie n. a. c. va fi adunarea societăţii fondului de teatru român în Arad. In scopul şi dorinţa de a da unei asemenea întruniri de interes cultural importanţa ce i se cuvine, şi a ne afirma şi cu această ocasiune, ca popor consolu d® progresele culturei şi civilisaţiunei, la care suntem chemaţi după calităţile şi aptitudinile noastre, — comitetul de primire a luat toate disposiţiunile, ca adunarea societăţii fondului de teatru român să aibă înfăţişarea unei adevărate sărbători culturale a Românilor din aceste părţi. Ea va fi împreunată cu un concert, ce se va ţine în „Crucea Albă“ în seara din 27 Septemvrie şi un bal, ce se va ţine în 28 Septemvrie tot în „Crucea Albă.“ Aducând aceasta la cunoscinţă on public român, comitetul de primire apelează la toate Lista obiectelor dăruite pentru loteria în folosul școalei de fetițe a reuniunei femeilor române din Sibiiu. (Continuare). 51. D-na Iohanna Moldovan n. Farkas, 1 viitor de sugări sculptat. 52. D-na Maria Nasta, 1 orologiu reveilmatin. 53. Dşoara Vilma Moldovan, 1 calimar cu termometru. 54. Dl Dr. Ioan Moga medic, 1 revolver cu 6 focuri. 55. D-na Iosefina Stezar 1 covor brodat. 56. Dşoarele Ana şi Letiţia Todescu, 1 buchet de flori de ceară. 57. D-na Sofia German prof. 2 Tablouri. 58. D-na Susana Costin prof. o măsăriţă de harras. 59. Dşoara Otilia Tier o perină pentru fotei. 60. Dşoara Iulia Săcărea o tasă pentru bilete. 61. Dşoara Gisela Săcărea 1 periniţă pentru ace. 62. Dşoara Măriţi Goicea 1 năframă de aţă albă. 63. Dşoara Maria Luca 1 rasietă pentru bilete. 64. Dşoara Susana Fulea 1 sorţ italian. 65. Dşoara Ioana Cugel 1 ţiitoare pentru sugări. 66. D-na Maria Rimbaş 4 şervete pentru cafea. 67. D-na Rosalia Jurca un şervet de masă şi 1 ştergar. TRIBUNA Varietăţi. (Societatea pentru propagarea cremaţiuilii) a adresat de curând următoarea scrisoare deputaţilor semnatari ai proiectului de lege asupra cremaţiunii facultative: Paris, 6 Septemvrie, 1884. în şedinţa sa dela 26 August 1884, al cincilea congres internaţional de igienă care s’a ’ ţinut la Hiiaga a exprimat din nou în unamitate dorinţa solemnă emisă la Geneva, în Septemvrie 1882, de cătră al patrulea congres internaţional de igienă.Această dorinţă este astfel exprimată: „Congresul confirmând dorinţele celorlalte congrese internaţionale, exprimă din nou dorinţa ca toate guvernele supunându-se principiilor de libertate şi conformânduse legile igienei, se înlăture mai curând pe vecile legislative cari, în unele ţări, se opun cremaţiunei facultative a cadavrelor. Afară de aceasta, dânsul atrage luarea aminte a guvernelor asupra foloaselor cremaţiunei în cas de epidemii. (Armata Chinei.) Ziarul „Temps“ dă următoarele date despre forţa armată a Chinei. Conform rapoartelor vice-regilor şi a guvernatorilor armata întreagă ar consiste din 389.000 soldaţi, dar acest număr e numai pe hârtie. în faptă armata numără abia pe jumătate atâţi soldaţi, aşa încât întreagă armata abia se ridică la numărul de 185.000 soldaţi. La acest număr sânt de a se adauge cetele Tătarilor, cari fac 160,000 soldaţi; dintre aceştia 60,000 sânt în Penking iar restul de 100,000 sânt împrăşciaţi la hotarele nordice. Mai sânt 50,000 de Mongoli, cari încă sânt împrăşciaţi pe la hotarele nordice. Armata totală a Chinei în timp de pace se urcă la suma de 400.000 soldaţi. Dacă China ar ave căi de comunicaţiune bune şi dacă armata ar fi bine disciplinată şi instruită, dacă artileria ar fi exercitată, atunci Francezii ar întimpina greutăţi mari. Aceasta lipsesce însă în China. Miliţia aci e despreţuită şi ofiţerii sânt supuşi mandarinilor civili. în părţile nordice se află o armată de Tataid considerabilă, dar aceasta e prea departe şi guvernul Chinei nu prea poate fi dispus a o comanda la sud, căci ar pustii tot ţinutul, preste care ar trece. în provinciile din apropierea Tonkingului ar putea fi concentraţi cam la 80,000 soldaţi, dintre cari abia 24,000 dispun de armătură mai bună; numai atâţi posed o armătură mai bună, ceilalţi poartă arme vechi, lance etc. După părerea instructorilor străini un soldat european bine armat valorează cât 15 soldaţi chinezi; astfel 8.000 de soldaţi francezi pot întreprinde cu succes o expediţie în contra Chinezilor. Pe lângă aceasta Francezii, cari dispun de o artilerie destul de bună, pot privi cu linişte în faţa unui răsboiu cu China. în magazinele de arme ale Chinei se află tot armături vechi, fiindcă vice-regii s’au şi înavuţit îngrijind armata cu arme, au cumpărat fără nici o grije toată specia de arme, pe care astăzi nu le mai pot folosi. 68. Econoama Elena Tisu 1 traistă de lână, şi 1 merindeaţă. 69. Prunca Maria Lazaruţ 1 ştergar. 70. Econoama Verner Ana 1 ştergar. 71. Econoama Rosalia Tisu 1 ştergar. 72. Saveta Ilieşi 1 merindeaţă şi 1 ştergar. 73. Econoama Teresia Mariş 1 ştergar. 74. Econoama Rudean Ana 1 ştergar. 75. Econoama Reveca Alba 1 ştergar. 76. Econoama Saveta Cristea 1 merindeaţă. 77. Econoama Vuţa Stan 1 merindeaţă. 78. Econoama Maria Stan 1 traistă. 79. Econoama Indreiu Mariuţă 1 ştergar. 80. D-na E. Cutean 2 fl. 81. D-na Calava Săbău 50 cr. 82. D-na E Obădău 1 fl. 83. D-na C. Feier 1 husos în natură 33 cr. 84. Dşoara împărat Nina 1 fl. 85. D-na Ioana Stanca n. Chirca 1 perină de divan croşetată. 86. Doamna Minerva Brote, un album mare de peluche vînăt. 87. D-şoara Sabina Brote, o mapă de părete brodată şi sculptată. 88. Doamna Luisa Lazar, un ţiitor de jurnale brodat şi sculptat. 89. Doamna Maria Recu, o consolă brodată şi sculptată, o figură de gips. 90. Doamna Emilia C. Nicoara, un ţiitor de orologiu din mărgele, o periniţă de cusut, un însemnător de cetit. 91. Doamna Ana Moga, o cârfa pentru hârtie cu brodărie. 92. D-şoara Sabina Andreica colectantă, o cătrinţă ţesută din lână şi fir, o căiţă de negligie croşetată, 6 batiste. 93. Doamna Carolina Andreica, 6 şervete pentru cafea. 94. D-şoara Sofia Patiţa, un ştergar. 95. Doamna Eufemia Pop n. Arieşeanu, 2 funduri de perină croşetate. 86. Doamna Anna Manoviciu, o dentelă croşetată şi o periniţă pentru ace. 97. D-şoara Domnica Chirtop, o păreche de ciorapi. 98. Doamna Raveca Chirtop n. Andreica, un ştergar. 99. Doamna Agafita Contes, un ştergar. 100. Doamna Eleuteria Cristea, un etagier de părete sculptat şi brodat. 101. Doamna Eugenia Muntean n. Aldulian (colectantă), o taviţă brodată. 102. Doamna Maria A. Ghidiu n. Popasu, o corfiţă pentru bilete. 103. Doamna Amalia Lepa, un piedestal. 104. D-şoara Maria Mangiuca, 2 desemnuri. 105. D-şoara Cornelia Mangiuca, una carte de rugăciuni şi o ţinătoare de cartofi. 106. Doamna Hermina Pop, o dentelă pentru camere croşetată. 107. Doamna Anastasia Demian, o ţinătoare de perii. 108. Doamna Iuliana Muntean, o ţinătoare de juvaelicale. 109. D-şoara Eleonora G. Tănăsescu, un sachet brodat naţional cu fir şi fluturi. (Va urma.) Posta ultimă. Avram, 22 Septemvrie. în urma exceselor de ieri, primarul a ordonat starea de asediu. Copilor, învăţăceilor şi lucrătorilor li s’a interzis a umbla pe strade seara după 8 oare. Porţile trebue închise seara la 9 oare, crîşmele la 11 oare car cafenelele la 12. Adunările şi cântecele sunt oprite în timp de noapte. Din aceeaşi causă s’a compus în Zengg o comisiune guvernială. Primarul a fost suspendat şi s’a reculcat miliţie. Bregenz, 22 Septemvrie n. Adi înainte de amiacji s’a suit Maiestatea Sa pe vaporul „Habsburg“ şi a cercetat în insula Mainau pe archiducele de Baden. Aci a petrecut Maiestatea Sa două oare şi a luat apoi dejunul la familia regală Wirtenbergeză în Friedrichshafen, după cari a cercetat apoi pe principele Ludovic de Bavaria în vila de lângă Lindau. Mulţimea de oameni adunată a dat pretutindene cu mare entusiasm expresiune de simpatie pentru Maiestatea Sa. Dactoria a fost favorisată de un timp foarte frumos. După care vaporul s’a reîntors la Bregenz. Maiestatea Sa a distribuit distincțiuni număroase. La 6 oare a fost dineu de curte. Plecarea s’a întâmplat la carele 8% pe linia Arlberg. Pag. 475 Director: Ioan Slavici. Redactor responsabil: Cornel Pop Păcurar.