Tribuna, decembrie 1891 (Anul 8, nr. 267-289)
1891-12-03 / nr. 268
Pag. 1070 confratele, care va produce o bună impresiune în opinia publică, care se saturase de pretenţiunile copilăresci ale generalului Florescu. Organul junimist găsesce, că soluţiunea dată crizei ministeriale e cea mai doamnă ce putea găsi în împregiurările actuale. „Naţionalul“ sub titlul: „Guvern reacţionar“ zice că, deşi sub presidenţia dlui L. Catargiu cabinetul e al dlui Lahovary, care crede că Ţeara Românească e o ţeară de sălbateci, unde cu multă îndrăsneală poate face ori-ce. Prestigiul de care se bucură dl Catargiu nu poate acoperi stîrpiturile seci la inimă şi la minte, care vor să-l tîrască în prăpastie, face confratele. Din primul moment guvernul va întimpina deci o resistenţă din cele mai energice. „ România11 zicea că actualul minister este fruct al intrigei şi al zăpăcelii, el poartă în sine germenii imoralităţii politice, care ’i a dat nascere. Guvernul ţerii a încăput pe mâna concentraţilor cel-au batjocorit şi înşelat. nLa Liberté, nu-’şi explică prin altceva formarea cabinetului actual decât prin slăbiciunea bătrânească a dlui Catargiu, care, deşi se pretinde om politic, nu-şi poate înfăţişa deloc realitatea lucrurilor. Dl Catargiu prin ministerul Lahovary—Take—Ştirbei ’şi-a dat sieşi şi partidului seu o lovitură de moarte. Conclude, că ministerul actual e de „năuceală“. „ Voinţa Naţională“ 4*ce, ministerul actual format sub dl L Catargiu este al nouălea minister, care va trebui se fie huiduit şi de cameră şi de senat, căci el e şi ridicol şi ruşinos şi revoltător. Apoi analizează forţele morale de care el dispune şi găsesce, că dl Catargiu n’are program de guvernământ, nici partid, nici drapel. Un minister ca acesta, în care dl Al. Lahovary, omul cel mai reacţionar din această ţeară, are majoritatea portofoliilor şi mai multă forţă morală decât şeful guvernului, nu s-ar pute susţină, încheie confratele liberal, decât având la spate forţa baionetelor. „ Telegraful Român“, vorbind de noul cabinet, se opresce asupra personalităţii dlui Take Ionescu şi arată ce atitudine neîmpăciuitoare a avut d-sa faţă cu domnul Lascar Catargiu, în cabinetul căruia a primit astăzi a întră ca ministru. Confratele spune, că acest minister, aşa cura e compus, e mai slab decât acela dinaintea lui. „Românul“ constată, că ruptura, pe care a prevăzut-o acum 174'*e 86 va face între vernescani şi conservatori, s’a realisat. Şi nici că se putea altfel, argumentează organul democrat, cât timp liberalii domnului Vernescu nu erau de aceleaşi idei cu conservatorii, astfel de intrigile desgustătoare, care fac fondul politicei Lahovarylor, Ştirbeilor şi celorlalţi. nAdevĕrulu, antinastic, orice, că în condiţiunile, în care noul cabinet se presentă parlamentului, se poate face că e un cabinet, dar nu el guvern. Ministerul Citurgiu Vernescu ar fi fost o ruşine, un scandal după cele petrecute, dar ministerul actual e o neputinţă absolută. „Buna Credinţă“ vorbesce de ministerul nou al introlocaţilor conservatori, concentraţi, transfugi, doresce să nu se mai certe, spre binele ţerii. Constată cu oarecare „durere“, că miniştrii careşi-au lăpădat portofoliile au reintrat câte trei în noua combinaţie. Speră totuşi că se vor pune toţi pe lucru, ca să facă ceva bine pentru ţeară. Liberalii asemenea, nLuptau crede, că noul minister este ultima combinaţie ministerială a partidului conservator şi că la ca dintâiu crisă ce va isbucni peste câteva 4 lei regele se va hotărî a dispune să se facă alegeri libere şi a scăpa luptat mult, şi ceea ce a fi fără voea mea ara auzit, a dat prima lovitură şi a pus capăt luptei mele. Voiam să împlinesc voea părinţilor mei, voiam să’-mi calc pe inimă; dar jertfa aceasta n’o cer dela ea: buzele, care sunt capabile de asemenea cuvinte, nu le pot săruta“ — un fulger ilumina earăşi spaţiul şi tunetul durdui „şi inima mea este a dumnitale — numai a dumnitale de când te-am zărit“. „Dar’ Berthalda este cu mult mai frumoasă decât mine, cu mult mai înţeleaptă şi mai“ — voia să 4'că — „mai bună“, dar’ nu putu. — Editha vorbia aşa de încet, încât Tasilo trebuia să se plece, pentru ca la vuetul ploii ce cădea s’o poată înţelege. „Ii faci mare nedreptate, şi mie încă!“ „Ai vârut numai furia ei, şi nu scii cât sufere !“ „Am văzut alţi oameni suferind astfel, încât îmi venia să m’ arunc în genunchi înaintea lor şi să mă închin lor, ca unui înger“. Editha ridica mâna în semn de respingere. „O, nu vreau să întru cu forţa în sanctuarul inimii d-tale, pe care ’l-ai păzit atât de sever şi cast; dar’ permite-’mi numai să întind mânile sub paşii tale şi să te învăţ a fi fericită! nu cer nimic, nimic, decât să te pot iubi!“ Dar’ acolo Editha ridică mâna tremurândă — „acolo ai parte de un ocean întreg de iubire, pe care eu nu ’ţi-’l pot da! Dumneata despreţui o inimă tare, spre a te lega de una atât de slabă! (La nr.1 a.) Declaraţiunea guvernului român la cameră. Presentându-se cu noul cabinet în cameră, dl Lascar Catargiu, preşedintele consiliului de miniştri, a cetit următoarele: Domnilor deputaţi! Chemaţi la guvern în urma demisiunii ministerului precedent prin încrederea Maiestăţii Sale regelui, voim a continua opera de reforme înţelepte începute în cei din urmă ani. Ideile noastre sânt cunoscute. Conservatismul nostru moderat şi sentimentele noastre liberale pot da satisfacere oricăror aspiraţiuni moderne. Aceste opiniuni fiind ale majorităţilor parlamentare actuale, credem că sântem representaţiunea lor fidelă la guvern. Unitatea de vederi şi de direcţiune va face şi mai spornică şi mai folositoare activitatea nostra, şi prin concursul d voastră luminat şi puternic vom pută aduce la un bun sfîrşit opera ce am început. Facem dar’ un călduros apel la spiritul d-voastră de concordie şi de patrioţi cu desinteresare, pentru ca toţi împreună să ne consacrăm acestei înalte datorii. Semnaţi: Lascar Catargiu, ministru de interne şi preşedinte al consiliului. General Gh. Manu, ministru de domenii. Al. Lahovary, ministru de externe. Al. Stirbey, ministru de finance. C. Olănescu, ministru de lucrări publice. Generalul I. Lahovay, ministru de răsboiu. D. Sturdza Schein nu, ministru de justiţie. Take Ionescu, ministru de instrucţie şi culte. Situaţia noului guvern român. In privinţa noului guvern român „Naţionalul“ scrie: După informaţiunile cele mai positive, noul guvern se va găsi la cameră din primul moment în faţa unei oposiţiuni formidabile. După pontagiul făcut, oposiunea se va compune din: 45 deputaţi iscăliţi pe lista domnului Vernescu; 47 deputaţi naţionali-liberali; 8 deputaţi amici ai „Naţionalului“, care se vor abţină numai când va fi vorba personal de dl Lascar Catargiu. Peste tot 100 deputaţi oposanţi din 181. Dl Lahovary, minunatul autor al acestei concentrări conservatoare stîrpite, se va pute mândri, că opera sa are cel puţin această asemănare cu roşele că va trăi spaţiul unei dimineţi. Şi sperăm, că de astă dată ilustrul antreprenor de pompe funebre, dl Lahovary, îşi va fi pregătit singur o înmormântare de clasa a 3-a. Aceasta va fi cel puţin o operă de igienă politică. Expulsarea unui ţarist din Bulgaria. Se scrie din Sofia cu data de 10 Decemvrie, în privinţa expulsării corespondentului „Agenţiei Havas“ eacă cum s’au petrecut lucrurile. Ori şicine îşi poate reaminti că in luna lui Aprilie trecut un decret de expulsare s’a dat în contra dlui Chadourne în urma atitudinei sale sistematicesce ostilă şi a stăruinţei sale de a răspândi în străinătate sclii inexacte şi tendenţioase şi răuvoitoare asupra afacerilor bulgare; acest decret de expunere fu retras cu toate acestea în urma intervenirii câtorva prieteni ai corespondentului şi a promisiunii date de însuşi dl Chadourne ministrului Grecoff, că îşi va schimba conduita în viitor, precum şi în urma promisiunii făcute în acelaşi sens de gerantul „Agenţiei Franciei“ ministrului afacerilor străine. Dar’ în loc de a schimba conduita corespondentul „Agenţiei Havas“ a luat de atunci o conduită din ce în ce mai ameninţătoare faţă cu prinţul şi cu guvernul seu, dând sclii false cu scopul de a ’şi răsbuna mai ântâiu de decisiunea guvernului relativă la expulsarea sa şi apoi spre a fi plăcut unor ziare, care servesc scopurile unei oarecare politice, pe care Bulgarii au tot dreptul de a o bănui. TRIBUNA în timpii din urmă toată lumea a observat aci, că dl de Chadourne frecventa în mod regulat cafenelele, unde căuta să provoace prin atitudinea sa scandaluri ţinând vorbirii ostile contra prinţului şi a guvernului bulgar. Lucrurile au ajuns pănâ acolo, că guvernul ne mai putând să rabde, a decis să expulseze pe numitul corespondent, întâmplese ori ce s’ar întâmpla. Astfel un nou ordin de expulsare s’a dat. Autorităţile poliţiei au reuşit alaltăseară să execute acest ordin, punând mâna pe numitul corespondent pe la 10 oare seara la eşirea sa din cafeneaua Palladoff“. îndată ce geandarmii ’i au comunicat, că aveau ordinul să ’l expulseze, dl Chadourne a pus îndată mâna în buzunarul seu, dar’ gendarmii zărind mişcarea ş i-au reţinut braţele, ghicind că dl Chadourne voia să facă us de vr’un revolver. într’adevăr dl Chadourne a declarat el însuşi, că era armat, şi a remis geandarmilor revolverul încărcat ce se găsesce actualmente în mânile poliţiei. Dl Chadourne a luat loc într’o trăsură însoţit de doi gendarmi şi a fost condus la Ţaribrod, unde a sosit la 8 oare dimineaţa. Subprefectul din Ţaribrod ’i-a comunicat, că îi este oprit de a şede în Bulgaria, şi ’l-a invita să treacă graniţa, ceea ce el a făcut şi dl Chadourne a plecat în trăsură a Pirot, în timpul arestării dlui Chadourne, nu s-a întâmplat nici un incident. Expulsatul nu a cerut măcar să meargă la domiciliul seu înainte de plecarea lui. Gendarmii, care însoţiau pe dl Chadourne, primiseră ordinul de a face călătoria sa cât se poate de confortabilă. CORESPONDENŢA „TRIBUNEI“. Zalatna, 4 Decemvrie 1891. (O rectificare.) Preastimate Die Redactor! Sub titlul „Afaceri bisericesci“ în nr. 241 al „Tribunei“ din a. c. publicându se despre disensiunile ce ar exista în parochia Vaslai din Săcuime și putându-mi se, ca fostului conducător al oficiului protopopesc o procedură necorectă, în interesul adevărului am onoare a Vă ruga, ca sa binevoiţi a publica următoarele desluşiri: Relaţiunile din Vaslui nu se pot asemăna caşului trist din Feldru, căci noul dispus preot Mihail Marieşanu în 1886 fu primit cu multă însufleţire şi astăzi se bucură de iubirea majorităţii credincioşilor sei. — în Vaslui de mai mulţi ani există două partide numite: Ciobotarii şi Dândenii, aceşti din ură în majoritate, care în toate cestiunile de interes comun, fiind una celeilalte contrară, de aci a urmat, că deşi preotul la început s’a bucurat de încrederea şi iubirea tuturor, din oficiu mânecând şi stăruind pentru o causă comună, cum fu superedificarea caselor parochiale, întabularea şcoalei pe cultul gr.-cat. şi altele, cele două partide din principiu umblând ori una ori alta să devină dispunătoare — ’şi-au contrazis şi în urmă preotul a trebuit să se alăture numai la una. Partida Ciobotari, cu cantorul, instrumentul contrarilor şcoalei noastre încă prin 1884, ceea ce în 1886 şi 1888 repetară, cerură înfiinţarea şcoalei comunale pe ruinele celei confesionale, şi numai intervenirii mele, exonerând pentru salarul docental o subvenţiune anuală de 50 fl., şi zelului preotului şi al unor membri din partida Dândenii, se poate atribui salvarea caracterului confesional al şcoalei noastre. „ Aci este causa şi de aci au început neînţelegerile dintre preoţi, cartor şi o parte de credincioşi din partida Ciobotari,care, susţinută şi îndemnată de contrarii causei naţionale, pretinse amovarea preotului, — într'acea după decursul unui an dela introducere — preotul, în sensul concursului îşi formă dreptul la toate emolumentele, lăsându-i cantorului numai terţialitatea din porţiunea canonică şi altele. Cantorul a recurs şi pe basa informaţiunilor mele fără părtinire date, — căci sub timpul administrării parochiei prin minei-ara dat terţialitatea, deşi dînsul ca frate cu preotul decedat, n’a avut nici o convenţiune despre emolumentele cantorale şi fu luat de cantor fără formalităţi şi fără a avea decret. — 4*° Prin intervenirea mea, prin decisiiune consistorială s’a resolvat dînsul terţialitatea paste tot, cu excepţunea unor emoluments de lemne 16—20 sănii de lemne — dela credincioşii din filia Újfalu, la care cantorul nu avuse niciodată parte mai de 15—20 ani fiind denegate şi preotului, numai prin proiect formal s’a dobândit dela comuna politică Újfalu respective din pădurea aceleia — Cantoul punându se în conţelegere cu unii credincioşi din fiilia Ujfalu, a primit lemne dela dînşii, preotul a pretins ai se preda lemnele, ear’ cantorul după ce la două provocări oficioase nu a răspuns, fu suspendat, lăsându-’i’se în sensul decisiunii consistoriale, ca să se presenteze la depunerea examenului din cant şi tipic, dacă voesce a mai pute funcţiona şi a pute fi aplicat ca cantor cantorul n’a satisfăcut, car’ eu fiind dispus la Zlatna, despre ulterioarele desvoltări ale neînţelegerilor nu pot ave deplină cunoscinţă . Declar de nelasată imputarea, că preotul ar fi fost arătat cu faptele, că a bătut cu furca de fer, a puşcat în oameni, ar fi servit cu revolverul ori a făcut scandale cu ocasiunea umblării cu sf. cruce — căci atunci ’mi-aş fi ţinut de datorinţă a erau starea adevărată a lucrului şi a face disposiţiunile meritoare. N’am fost niciodată urzitorul neînţelegerilor, ci din contră ara dorit pacea, cu toate acestea am stăruit, pentru validarea decisiunilor superiorităţii eclesiastice aduse pe informaţiuni drepte şi pe basa acestor desluşiri declar de neadevărate cele susţinute despre procedura mea, — prin Vasiliu Ciobotar, care este cantorul, — respectiva la cele zise sub firma dînsului de corespondentul care s’a interesat nu atât de fericirea poporului din Vaslui, decât ca să poată pescui în tulbure. Cu distinsă stimă, luliu M. Montani, vice-protopop. CRONICĂ Dela Curte. Din Viena se telegrafează că Archiducesa Maria Valeria bolnăvindu-se în urma unei răceli, soţul ei Francisc Salvator a sosit grabnic la Viena.* De la comitetul junimii academice române primim următorul aviz: Toţi acei p. t. domni, care au binevoit a primi liste de subscripţii benevole, pentru tipărirea replicei studenţilor universitari români din Austro-Ungaria sunt rugaţi a le retrimite în timpul cel mai scurt posibil cu orice fel de resultat, ultimul termin expirat fiind la 30 Noemvrie. *• Apponyi la Cluj. Apponyi, şeful partidului naţional maghiar, a sosit la 12 c. seara în Cluj. La gară ,l-a aşteptat un public numeros, în frunte cu studenţii universitari. Dircurs de bine venire a ţinut Gustav Groisz, un Sas maghiarisat, care a întimpinat pe nobilul contestcând, că venirea lui în Cluj este ca o răsărire de soare în vieaţa constituţională a Ungariei. Apponyi a răspuns, că a venit în Ardeal să se inspire de sentimentul naţional, care domnesce aici. * Cetăţean de onoare. Deputatul cercului de jos al Făgăraşului, Dr. Alexandru U11 manu , a fost ales cetăţean de onoare al oraşului Făgăraş. La 9 c. preşedintele partidului, preotul reformat din Făgăraş, Fanezi, a predat numitului deputat diploma de cetățean de onoare înfrumseţată cu aguarele.* Transferare. Subnotarul Dr. Popovici de la judecătoria cere. din Orșova a fost transferat în aceeași calitate la tribunalul reg. din Caransebeş. * Examenul practic de jude. Ministrul de justiţie reg. ing. a exmis o ordinaţiune, prin care regulează modalităţile admiterii la examenul practic de jude şi ale depunerii aceluia. * Regularea judicaturii consulare: în ministerul ungar de justiţie se elaborează de present instrucţiunile în afacerea executării legii despre regularea judicaturii consulare. Numai după ce aceste instrucţiuni vor fi statolite definitiv, va întră legea în vigoare şi apoi se va înfiinţa în Constantinopol tribunalul suprem consular.* Sinucidere. După cumi se raportează lui „Eus“, cassarul de dare din Mezőtúr, Ioan Bocsi, s'a sinucis trăgându-’şi un glonţ. Cassa administrată de el s’a găsit în regulă. — Din Paris se telegrafează că baronul Albert Ravinel, membru influent al partidului clerical şi director al cassei pensiunilor preoţesci, s’a sinucis din cassa unor încurcături financiare. Institutul condus de el perde sume mari. Scrii literare. „Buna credînţda, noul organ liberal redactat de dl Pană B u i e s c u scrie: Anunţăm curânda apariţie a unui nou volum de anecdote datorit dlui Speranţă, şi a unui volum de poesii de dl I. Neniţescu. — La Bucuresci a apărut „Lumea ilustrată“, foaie beletristică bilunară. Preţul unui fasoielu este 1 leu şi 15 bani. Redacţia şi administraţia Hotel de France nr. 8. Cuprins variat, broşura elegantă. Folosirea timbrelor. Ministerul de finance face cunoscut că timbrele (stempările) din ediţiune mai veche se pot folosi numai pană la finea lui Decemvrie a. c. şi că dela 1 Ianuarie 1892 folosirea acestor timbre se consideră de nevaalabilă. * Influenza în Cluj. Se anunţă, că influenza s’a ivit şi în Cluj. Au fost deja pănă acum caşuri grele, dar’ nici unul cu sfîrşit letal. * * Luarea Plevnei. Astăzi s’a cântat, scrie „Naţionalul de Joi la biserica din Dealu-Spirei un Te-Deum pentru aniversarea zilei luării Plevnei. A asistat M. S. regele, A. S. Regală principele Ferdinand, dl general Lahovary, ministrul de răsboiu şi toţi oficerii superiori şi inferiori din garnisoană. # * Bulgarii recunoscători. Se telegrafează din Sofia cu data de 12 c. :Sobrania a votat în şedinţa ei de astăzi cu aclamaţiunea tuturor deputaţilor, care s’au ridicat între strigăte entusiaste de să trăească, propunerea de a se acorda contelui de Hartenau o pensiune anuală de 50.000 fr. Presidentul Sobraniei, în vorbiea sa însoţită de aplauze, a amintit serviciile eminente, pe care contele Hartenau le-a prestat patriei de împreunarea cu Rumelia-de-Ost şi în răsboiul sârbo-bulgar. Vorbitorul amintea,de și de aceea, că contele Hartenau a fost primul general al Bulgariei. * Călătoria principelui Ferdinand. Piarele franceze primesc seriea din Bucuresci, că principele Ferdinand al României va pleca 4dele acestea la Londra și va trece prin Paris, unde se va opri vr’o 104 de. * întrunire publică în Bucuresci. Liberalii naţionali, cari au ţinut ieri în Bucuresci o întrunire publică, în sala BăilorEforiei, vor ţine şi Duminecă nr. 8 Decemvrie. Vor asista delegaţi din judeţe. * Nr. 268 Inaugurare Inaugurarea oficială a fundaţiunii universitare Carol I. se va face în Bucuresci la 10 Mai, anul viitor. Cu această ocasiune M. S regele îi va dărui fundaţiunii o parte din bogata sa bibliotecă. * Sciri militare din Romania. „Timpul“ aduce următoarele sciri despre mişcări în armata română: Dl general Arion e numit comandant al corpului 2 de armată, în locul dlui general Cernat, pus în retragere din oficiu. Dl general C a n t i 1 i e numit comandantul corpului 3 de armată, în locul generalului Racoviţa, pus în retragere. 11 general Budişteanu e numit comandant al corpului 4 de armată, în locul generalului Radoviei, pus în retragere. Dl colonel Gheorghiu e înaintat general şi numit comandant al divisiei din Târgovişte. —Unii coloneii Carp, Ghiorgiu Algiu şi Poenaru sunt înaintaţi, scrie „Naţionalul“, pe ziua de 1 Decemvrie, la gradul de general de brigadă.* A. S. Regală principele Ferdinand a făcut astăzi scrie: „Timpul“ de joi un marş militar la Băneasa cu compania sa. La 3 oare şi jumătate compania întorcându-se, trecea pe Calea Victoriei cu musica militară, care principele moştenitor mergea alături de compania sa. Ţinuta marţială a Alteţei Sale Regale era mult admirată de publicul numeros, care se îmbufia pe trotuare şi care a însoţit compania pănă la casarmă. Serbarea aniversară a căderii Plevnei la Bucuresci. „Monitorul Oficial“ din Bucuresci publică următoarele: ziua de 28 Noemvrie, aniversarea căderii Plevnei, a fost anunţată capitalei prin salve de tunuri, oarele 10 dimineaţa M. Sa regele şi Alteţa. Sa Regală principele Ferdinand, însoţiţi de casa militară, au mers la biserica de lângă casarma Alexandria, unde au asistat la serviciul divin ce s’a oficiat, în amintirea acestei zile, de cătră P. S. S. archiereul Inocenţii Ploiesceanu, vicarul sfintei metropolii, încungiurat de un numeros cler. La sosire, regele a fost întimpinat de dl general Lahovary, ministru de răsboiu, de domnul general de divisie A. Cernat, comandantul corpului II, de armată, şi de toţi domnii generali, precum şi de toţi ofiţerii superiori şi inferiori din garnisoană. Asemenea se mai aflau faţă de locotenent-colonel baron de Taube, agentul militar al Rusiei, dl căpitan comite Marenzi, ataşatul militar al Austro-Ungariei, şi domnul, căpitan Moeller, ataşatul militar al Germaniei. După terminarea serviciului divin, care seţinu în faţa drapelelor corpurilor din garnisoană, Maiestatea Sa primi defilarea trupelor,, care erau comandate de dl general Dona., comandantul divisiei IV, de infanterie. Defilarea se făcu în modul următor: Musicile regimentelor 6 şi 21 de dorobanţi, şcoala de ofiţeri, două companii din regimentul 1 geniu, două companii din batalionul 1 de vânători, două companii din regimentul Mihaiu-Viteazul nr. 6, două companii din regimentul Ilfov, nr. 21, două companii din regimentul Radu- Negru, nr. 28, două companii din regimentul Muscel nr. 30, compania gendarmi, două baterii din regimentul 6 artilerie, un division din regimentul 3 roşiori, un escadron din regimentul 3 călăraşi, un escadron din divizionul gendarmi şi un pluton din escadron, 2 de tren. După defilare, regele şi principele s'au întors la palat la oarele 11. Seara 1st oarele 61 a avu loc la palat un prânz de gală, la care au luat parte: domnul ministru de răsboiu, domnii generali aflaţi în capitală, domnii ataşaţi ai legaţiunilor ruse, austroungare şi germane, domnii şefi de corpuri şi serviciuri din garnisoană şi toţi oficerii superiori, în total în număr de 110 persoane.. După săvîrşirea prânzului M. S. regele şi Alteţa Sa Regală principele binevoită a mai convorbi cu persoanele invitate pănă la oaoarele 91/a, când s’au retras în apartamentele lor. Cu ocasiunea acestei memorabile 4do, un mare număr de persoane s’au înscris în registrele dela palat, şi o mulţime de telegrame de relieiare au fost adresate M. Sale din toată ţeara şi din străinătate. Maiestatea Sa a primit cu o vnită mulţumire dovezile de iubire şi de devotament ce li s’au adus şi ei această ocasiune din toate unghiurile ţarii. Din Bucovina. Sub titlul „Filiala din Suceava“ a societăţii doamnelor române din Bucovina „Gazeta Bucovinei scrie, că această societate îşi va ţipe prima adunare generală Duminecă în 13 Decemvrie a. c. la 3 oare d. m. în localităţile „Clubului român“ (hotelul Langer). Ordinea fjilei: a) Alegerea preşedintei şi a 9 membre în comitetul filialei. b) Alegerea a 3 membre în comisiunea *