Tribuna, decembrie 1891 (Anul 8, nr. 267-289)

1891-12-03 / nr. 268

Pag. 1070 confratele, care va produce o bună impre­­siune în opinia publică, care se saturase de pretenţiunile copilăresci ale generalului Flo­­rescu. Organul junimist găsesce, că soluţiunea dată crizei ministeriale e cea mai doamnă ce putea găsi în împregiurările actuale. „Naţionalul“ sub titlul: „Guvern reac­ţionar“ zice că, deşi sub presidenţia dlui L. Catargiu cabinetul e al dlui Lahovary, care crede că Ţear­a­ Românească e o ţeară de săl­bateci, unde cu multă îndrăsneală poate face ori-ce. Prestigiul de care se bucură dl Ca­targiu nu poate acoperi stîrpiturile seci la inimă şi la minte, care vor să-­l tîrască în prăpastie, face confratele. Din primul mo­ment guvernul va întimpina deci o resistenţă din cele mai energice. „ România11 zicea că actualul minister este fruct al intrigei şi al zăpăcelii, el poartă în sine germenii imoralităţii politice, care ’i a dat nascere. Guvernul ţerii a încăput pe mâna concentraţilor ce­­l-au batjocorit şi înşelat. nLa Liberté, nu-’şi explică prin altceva formarea cabinetului actual decât prin slăbi­ciunea bătrânească a dlui Catargiu, care, deşi se pretinde om politic, nu-­şi poate înfăţişa deloc realitatea lucrurilor. Dl Catargiu prin ministerul Lahovary—Take—Ştirbei ’şi-a dat sieşi şi partidului seu o lovitură de moarte. Conclude, că ministerul actual e de „năuceală“. „ Voinţa Naţională“ 4*ce, ministerul actual format sub dl L Catargiu este al no­uălea minister, care va trebui se fie huiduit şi de cameră şi de senat, căci el e şi ridicol şi ruşinos şi revoltător. Apoi analizează for­ţele morale de care el dispune şi găsesce, că dl Catargiu n’are program de guvernământ, nici partid, nici drapel. Un minister ca acesta, în care dl Al. Lahovary, omul cel mai reac­ţionar din această ţeară, are­ majoritatea por­tofoliilor şi mai multă forţă morală decât şeful guvernului, nu s-ar pute susţină, încheie con­fratele liberal, decât având la spate forţa ba­ionetelor. „ Telegraful Român“, vorbind de noul ca­binet, se opresce asupra personalităţii dlui Take Ionescu şi arată ce atitudine neîmpă­ciuitoare a avut d-sa faţă cu domnul Las­car Catargiu, în cabinetul căruia a primit as­­tăzi a întră ca ministru. Confratele spune, că acest minister, aşa cura e compus, e mai slab decât acela dinaintea lui. „Românul“ constată, că ruptura, pe care a prevăzut-o acum 17­4'*e 86 va face între vernescani şi conservatori, s’a realisat. Şi nici că se putea altfel, argumentează orga­nul democrat, cât timp liberalii domnului Vernesc­u nu erau de aceleaşi idei cu con­servatorii, astfel de intrigile desgustătoare, care fac fon­dul politicei Lahovarylor, Ştirbeilor şi celor­lalţi. nAdevĕrulu, antinastic, orice, că în con­­diţiunile, în care noul cabinet se presentă parlamentului, se poate face că e un cabinet, dar­ nu el guvern. Ministerul Citurgiu Ver­­nescu ar fi fost o ruşine, un scandal după cele petrecute, dar­ ministerul actual e o ne­putinţă absolută. „Buna Credinţă“ vorbesce de ministerul nou al introlocaţilor conservatori, concentraţi, transfugi, doresce să nu se mai certe, spre binele ţerii. Constată cu oare­care „durere“, că miniştrii care­­şi-au lăpădat portofoliile au reintrat câte trei în noua combinaţie. Speră totuşi că se vor pune toţi pe lucru, ca să facă ceva bine pentru ţeară. Liberalii ase­menea, nLuptau crede, că noul minister este ul­tima combinaţie ministerială a partidului con­servator şi că la c­a dintâiu crisă ce va is­­bucni peste câteva 4­ lei regele se va hotărî a dispune să se facă alegeri libere şi a scăpa luptat mult, şi ceea­ ce a fi fără voea mea ara auzit, a dat prima lovitură şi a pus capăt luptei mele. Voiam să împlinesc voea părin­ţilor mei, voiam să’-mi calc pe inimă; dar­ jertfa aceasta n’o cer dela ea: buzele, care sunt capabile de asemenea cuvinte, nu le pot săruta“ — un fulger ilumina earăşi spaţiul şi tunetul durdui „şi inima mea este a dumnitale — numai a dumnitale de când te-am zărit“. „Dar’ Berthalda este cu mult mai fru­moasă decât mine, cu mult mai înţeleaptă şi mai“ — voia să 4'că — „mai bună“, dar’ nu putu. — Editha vorbia aşa de încet, încât Ta­­silo trebuia să se plece, pentru­ ca la vuetul ploii ce cădea s’o poată înţelege. „Ii faci mare nedreptate, şi mie încă!“ „Ai vârut numai furia ei, şi nu scii cât sufere !“ „Am văzut alţi oameni suferind astfel, încât îmi venia să m’ arunc în genunchi înaintea lor şi să mă închin lor, ca unui înger“. Editha ridica mâna în semn de res­pingere. „O, nu vreau să întru cu forţa în sanc­tuarul inimii d-tale, pe care ’l-ai păzit atât de sever şi cast; dar’ permite-’mi numai să întind mânile sub paşii­­ tale şi să te învăţ a fi fericită! nu cer nimic, nimic, decât să te pot iubi!“ Dar’ acolo Editha ridică mâna tremu­­rândă — „acolo ai parte de un ocean întreg de iubire, pe care eu nu ’ţi-’l pot da! Dumneata despreţui o inimă tare, spre a te lega de una atât de slabă! (La nr.1 a.) Declaraţiunea guvernului român la cameră. Presentându-se cu noul cabinet în­­ cameră, dl Lascar Catargiu, pre­şedintele consiliului de miniştri, a cetit următoarele: Domnilor deputaţi! Chemaţi la guvern în urma demisiunii ministerului precedent prin încrederea Maies­tăţii Sale regelui, voim a continua opera de reforme înţelepte începute în cei din urmă ani. Ideile noastre sânt cunoscute. Conser­vatismul nostru moderat şi sentimentele noas­tre liberale pot da satisfacere ori­căror aspi­­raţiuni moderne. Aceste opiniuni fiind ale majorităţilor parlamentare actuale, credem că sântem re­­presentaţiunea lor fidelă la guvern. Unitatea de vederi şi de direcţiune va face şi mai spornică şi mai folositoare activi­tatea nostra, şi prin concursul d voastră lu­minat şi puternic vom pută aduce la un bun sfîrşit opera ce am început. Facem dar’ un călduros apel la spiri­tul d-voastră de concordie şi de patrioţi cu desinteresare, pentru­ ca toţi împreună să ne consacrăm acestei înalte datorii. Semnaţi: Lascar Catargiu, ministru de in­terne şi preşedinte al consiliului. General Gh. Manu, ministru de domenii. Al. Lahovary, ministru de ex­terne. Al. S­t­i­r­b­e­y, ministru de finance. C. O­l­ă­n­e­s­c­u, ministru de lucrări publice. Generalul I. Lahovay, ministru de răsboiu. D. Sturdza Schein nu, ministru de justiţie. Take Ionescu, ministru de instruc­ţie şi culte. Situaţia noului guvern român. In privinţa noului guvern român „Naţionalul“ scrie: După­ informaţiunile cele m­ai positive, noul guvern se va găsi la cameră din primul moment în faţa unei oposiţiuni for­midabile. După po­ntagiul făcut, oposiunea se va compune din: 45 deputaţi iscăliţi pe lista domnului Vernescu; 47 deputaţi naţionali-liberali; 8 deputaţi amici ai „Naţionalului“, care se vor abţină numai când va fi vorba perso­nal de dl Lascar Catargiu. Peste tot 100 deputaţi oposanţi din 181. Dl Lahovary, minunatul autor al acestei concentrări conservatoare stîrpite, se va pute mândri, că opera sa are cel puţin această ase­mănare cu roşele că va trăi spaţiul unei dimineţi. Şi sperăm, că de astă dată ilustrul an­treprenor de pompe funebre, dl Lahovary, îşi va fi pregătit singur o înmormântare de clasa a 3-a. Aceasta va fi cel puţin o operă de igienă politică. Expulsarea unui ţarist din Bulgaria. Se scrie din Sofia cu data de 10 Decemvrie, în privinţa expulsării corespondentului „Agenţiei Havas“ eacă cum s’au petrecut lu­crurile. Ori­ şi­cine îşi poate reaminti că in luna lui Aprilie trecut un decret de expul­­sare s’a dat în contra dlui Chadourne în urma atitudinei sale sistematicesce ostilă şi a stăruinţei sale de a răspândi în străinătate sclii inexacte şi tendenţioase şi răuvoitoare asupra afacerilor bulgare; acest decret de ex­punere fu retras cu toate acestea în urma intervenirii câtorva prieteni ai corespondentului şi a promisiunii date de însuşi dl Chadourne ministrului Grecoff, că îşi va schimba conduita în viitor, precum şi în urma promisiunii făcute în acelaşi sens de gerantul „Agenţiei Fran­ciei“ ministrului afacerilor străine. Dar’ în loc de a schimba conduita corespondentul „Agenţiei Havas“ a luat de atunci o conduită din ce în ce mai amenin­ţătoare faţă cu prinţul şi cu guvernul seu, dând sclii false cu scopul de a ’şi răsbuna mai ântâiu de decisiunea guvernului relativă la expulsarea sa şi apoi spre a fi plăcut unor ziare, care servesc scopurile unei oare­care politice, pe care Bulgarii au tot dreptul de a o bănui. TRIBUNA în timpii din urmă toată lumea a obser­vat aci, că dl de Chadourne frecventa în mod regulat cafenelele, unde căuta să provoace prin atitudinea sa scandaluri ţinând vorbirii ostile contra prinţului şi a guvernului bulgar. Lucrurile au ajuns pănâ acolo, că gu­vernul ne mai putând să rabde, a decis să expulseze pe numitul corespondent, întâmple­se ori­ ce s’ar întâmpla. Astfel un nou ordin de expulsare s’a dat. Autorităţile poliţiei au reuşit alaltăseară să execute acest ordin, punând mâna pe nu­mitul corespondent pe la 10 oare seara la eşirea sa din cafeneaua Pallad­off“. îndată­ ce geandarmii ’i au comunicat, că aveau ordinul să ’l expulseze, dl Chadourne a pus îndată mâna în buzunarul seu, dar’ gendarmii zărind mişcarea ş i-au reţinut bra­ţele, ghicind că dl Chadourne voia să facă us de vr’un revolver. într’adevăr dl Cha­dourne a declarat el însuşi, că era armat, şi a remis geandarmilor revolverul încărcat ce se găsesce actualmente în mânile po­liţiei. Dl Chadourne a luat loc într’o trăsură însoţit de doi gendarmi şi a fost condus la Ţaribrod, unde a sosit la 8 oare dimineaţa. Subprefectul din Ţaribrod ’i-a comu­nicat, că îi este oprit de a şede în Bulgaria, şi ’l-a invita să treacă graniţa, ceea­ ce el a făcut şi dl Chadourne a plecat în trăsură a Pirot, în timpul arestării dlui Chadourne, nu s-a întâmplat nici un incident. Expulsatul nu a cerut măcar să meargă la domiciliul seu înainte de plecarea lui. Gendarmii, care însoţiau pe dl Chadourne, primiseră ordinul de a face călătoria sa cât se poate de con­fortabilă. CORESPONDENŢA „TRIBUNEI“. Zalatna, 4 Decemvrie 1891. (O rectificare.) Preastimate Die Re­dactor! Sub titlul „Afaceri bisericesci“ în nr. 241 al „Tribunei“ din a. c. publi­­cându se despre disensiunile ce ar exista în parochia Vaslai din Săcuime ș­i putându­­-mi se, ca fostului conducător al oficiului pro­­topopesc o procedură necorectă, în interesul adevărului am onoare a Vă ruga, ca sa bine­voiţi a publica următoarele desluşiri: Relaţiunile din Vaslui nu se pot ase­­măna caşului trist din Feldru, căci noul dis­pus preot Mihail Marieşanu în 1886 fu primit cu multă însufleţire şi astăzi se bucură de iubirea majorităţii credincioşilor sei. — în Vaslui de mai mulţi ani există două parti­de numite: Ciobotarii şi Dândenii, aceşti din ur­ă în majoritate, care în toate cestiunile de interes comun, fiind una celeilalte contrară, de aci a urmat, că deşi preotul la început s’a bucurat de încrederea şi iubirea tuturor, din oficiu mânecând şi stăruind pentru o cau­să comună, cum fu superedificarea caselor paro­­chiale, întabularea şcoalei pe cultul gr.-cat. şi altele, cele două partide din principiu umblând ori una ori alta să devină dispunătoare — ’şi-au contrazis şi în urmă preotul a trebuit să se alăture numai la una. Partida Ciobotari­, cu cantorul, instru­mentul contrarilor şcoalei noastre încă prin 1884, ceea­ ce în 1886 şi 1888 repetară, cerură înfiinţarea şcoalei comunale pe ruinele celei confesionale, şi numai intervenirii mele, exonerând pentru salarul docental o subven­­ţiune anuală de 50 fl., şi zelului preotului şi al unor membri din partida Dândenii, se poate atribui salvarea caracterului confesional al şcoalei noastre. „ Aci este causa şi de aci au început neînţelegerile dintre preoţi, cartor şi o parte de credincioşi din partida Ciobotari,care, susţinută şi îndemnată de contrarii causei naţionale, pretinse amovarea preotului, — într'acea după decursul unui an dela introducere — preotul, în sensul concursului îşi formă dreptul la toate emolumentele, lăsându-­i cantorului numai terţialitatea din porţiunea canonică şi altele. Cantorul a recurs şi pe basa informaţiunilor mele fără părtinire date, — căci sub timpul administrării paro­­chiei prin mine­­i-ara dat terţialitatea, deşi dînsul ca frate cu preotul decedat, n’a avut nici o convenţiune despre emolumentele can­­torale şi fu luat de cantor fără formalităţi şi fără a avea decret. — 4*° Prin intervenirea mea, prin decisiiune consistorială s’a resolvat dînsul terţialitatea paste tot, cu excepţ­unea unor emoluments de lemne 16—20 sănii de lemne — dela credincioşii din filia Újfalu, la care cantorul nu avuse niciodată parte mai de 15—20 ani fiind denegate şi preotului, numai prin proiect formal s’a dobândit dela comuna politică Újfalu respective din pădurea aceleia — Cantoul punându se în conţelegere cu unii credincioşi din fiilia Ujfalu, a primit lemne dela dînşii, preotul a pretins a­­i­ se preda lemnele, ear’ cantorul după ce la două provocări oficioase nu a răspuns, fu suspendat, lăsându-’i’se în sensul decisiunii consistoriale, ca să se presenteze la depunerea examenului din cant şi tipic, dacă voesce a mai pute funcţiona şi a pute fi aplicat ca cantor can­torul n’a satisfăcut, car’ eu fiind dispus la Zlatna, despre ulterioarele desvoltări ale neîn­ţelegerilor nu pot ave deplină cunoscinţă . Declar de nelasată imputarea, că preotul ar fi fost arătat cu faptele, că a bătut cu furca de fer, a puşcat în oameni, ar fi servit cu revolverul ori a făcut scandale cu oca­­siunea umblării cu sf. cruce — căci atunci ’mi-aş fi ţinut de datorinţă a erau starea adevă­rată a lucrului şi a face disposiţiunile meri­­toare. N’am fost nici­odată urzitorul neînţele­gerilor, ci din contră ara dorit pacea, cu toate acestea am stăruit, pentru validarea decisiunilor superiorităţii eclesiastice aduse pe informaţiuni drepte şi pe basa acestor desluşiri declar de neadevărate cele susţinute despre procedura mea, — prin Vasiliu Ciobotar, care este can­torul, — respectiva la cele zise sub firma dînsului de corespondentul care s’a interesat nu atât de fericirea poporului din Vaslui, decât ca să poată pescui în tulbure. Cu distinsă stimă, luliu M. Montani, vice-protopop. CRONICĂ Dela Curte. Din Viena se telegra­­fează că Archiducesa Maria Valeria bol­­năvindu-se în urma unei răceli, soţul ei Francisc Salvator a sosit grabnic la Viena.* De la comitetul junimii academice române primim următorul aviz: Toţi acei p. t. domni, care au binevoit a primi liste de subscripţii benevole, pentru tipărirea replicei studenţilor universitari români din Austro-Un­­garia sunt rugaţi a le retrimite în timpul cel mai scurt posibil cu ori­ce fel de resultat, ulti­mul termin expirat fiind la 30 Noemvrie. *• Apponyi la Cluj. Apponyi, şeful par­tidului naţional maghiar, a sosit la 12 c. seara în Cluj. La gară ,l-a aşteptat un public nu­meros, în frunte cu studenţii universitari. Dir­­curs de bine venire a ţinut Gustav Groisz, un Sas maghiarisat, care a întimpinat pe no­bilul conte­stcând, că venirea lui în Cluj este ca o răsărire de soare în vieaţa constituţio­nală a Ungariei. Apponyi a răspuns, că a venit în Ardeal să se inspire de sentimentul naţional, care domnesce aici. * Cetăţean de onoare. Deputatul cer­cului de jos al Făgăraşului, Dr. Alexandru U11 m­a­n­u , a fost ales cetăţean de onoare al oraşului Făgăraş. La 9 c. preşedintele par­tidu­lui, preotul reformat din Făgăraş, Fan­ezi­, a predat numitului deputat diploma de cetățean de onoare înfrumseţată cu aguarele.* Transferare. Subnotarul Dr. P­o­p­o­vici de la judecătoria cere. din Orșova a fost transferat în aceeași calitate la tribunalul reg. din Caransebeş. * Examenul practic de jude. Ministrul de justiţie reg. ing. a exmis o ordinaţiune, prin care regulează modalităţile admiterii la examenul practic de jude şi ale depunerii aceluia. * Regula­rea judicaturii consulare: în ministerul ungar de justiţie se elaborează de present instrucţiunile în afacerea execu­tării legii despre regularea ju­dicaturii consulare. Numai după ce aceste instrucţiuni vor fi statolite definitiv, va întră legea în vigoare şi apoi se va în­fiinţa în Constantinopol tribunalul­ suprem consular.* Sinucidere. După­ cum­­i­ se raportează lui „Eus“, cassarul de dare din Mezőtúr, Ioan Bocsi, s'a sinucis trăgându-’şi un glonţ. Cassa administrată de el s’a găsit în regulă. — Din Paris se telegrafează că baronul Albert Rav­inel, membru influent al partidului clerical şi director al cassei pen­siunilor preoţesci, s’a sinucis din cassa unor încurcături financiare. Institutul condus de el perde sume mari. Scrii literare. „Buna credînţda, noul organ liberal redactat de dl Pană B u i e s c u scrie: Anunţăm curânda apariţie a unui nou volum de anecdote datorit dlui Speranţă, şi a unui volum de poesii de dl I. Neniţescu. — La Bucuresci a apărut „Lumea ilustrată“, foaie beletristică bi­lunară. Preţul unui fasoielu este 1 leu şi 15 bani. Redacţia şi administraţia Hotel de France nr. 8. Cu­prins variat, broşura elegantă. Folosirea timbrelor. Ministerul de finance face cunoscut că timbrele (stempările) din ediţiune mai veche se pot folosi numai pană la finea lui Decemvrie a. c. şi că dela 1 Ianuarie 1892 folosirea acestor tim­bre se consideră de nevaalabilă. * Influenza în Cluj. Se anunţă, că in­fluenza s’a ivit şi în Cluj. Au fost deja pănă acum caşuri grele, dar’ nici unul cu sfîrşit letal. * * Luarea Plevnei. Astăzi s’a cântat, scrie „Naţionalul de Joi la biserica din Dealu-Spirei un Te-Deum pentru aniversarea zilei luării Plevnei. A asistat M. S. regele, A. S. Regală principele Ferdinand, dl general Lahovary, ministrul de răsboiu şi toţi oficerii superiori şi inferiori din garnisoană. # * Bulgarii recunoscători. Se telegra­­fează din Sofia cu data de 12 c. :Sobrania a votat în şedinţa ei de astăzi cu aclamaţi­­unea tuturor deputaţilor, care s’au ridicat în­tre strigăte entusiaste de să trăească, propu­nerea de a se acorda contelui de Har­tenau o pen­siune anuală de 50.000 fr. Presidentul Sobraniei, în vorbiea sa însoţită de aplauze, a amintit serviciile eminente, pe care contele Hartenau le-a prestat patriei de împreunarea cu Rumelia-de-Ost şi în răsbo­­iul sârbo-bulgar. Vorbitorul amintea,d­e și de aceea, că contele Hartenau a fost primul general al Bulgariei. * Călătoria principelui Ferdinand. Piarele franceze primesc seriea din Bucuresci, că principele Ferdinand al României va pleca 4dele acestea la Londra și va trece prin Paris, unde se va opri vr’o 10­4 de. * întrunire publică în Bucuresci. Liberalii­ naţionali, cari au ţinut ieri în Bucu­resci o întrunire publică, în sala Băilor­­Efo­riei, vor ţine şi Duminecă nr. 8 Decemvrie. Vor asista delegaţi din judeţe. * Nr. 268 Inaugurare Inaugurarea oficială a fundaţiunii universitare Carol I. s­e va face în Bucuresci la 10 Mai, anul viitor. Cu această ocasiune M. S regele îi va dărui fun­­daţiunii o parte din bogata sa bibliotecă. * Sciri militare din Romania. „Timpul“ aduce următoarele sciri despre mişcări în ar­mata română: Dl general Arion e numit comandant al corpului 2 de armată, în locul dlui general Cerna­t, pus în retragere din oficiu. Dl general C a n t i 1 i e numit coman­dantul corpului 3 de armată, în locul gene­ralului Racoviţa, pus în retragere. 1­1 general Budişteanu e numit comandant al corpului 4 de armată, în locul generalului Rad­o­viei, pus în retragere. Dl colonel Gheorghiu e înaintat general şi numit comandant al divisiei din Târgovişte. —Unii coloneii Carp, Ghiorgiu Algiu şi P­o­e­n­a­r­u sunt înaintaţi, scrie „N­a­ţ­i­o­na­lul“, pe ziua de 1 Decemvrie, la gradul de general de brigadă.* A. S. Regală principele Ferdinand a făcut astăzi scrie: „Timpul“ de joi un marş militar la Băneasa cu compania sa. La 3 oare şi jumătate compania întorcându-se, trecea pe Calea­ Victoriei cu m­usica militară, care principele moştenitor mergea alături de com­pania sa. Ţinuta marţială a Alteţei Sale Re­gale era mult admirată de publicul numeros, care se îmbufia pe trotuare şi care a însoţit compania pănă la casarmă. Serbarea aniversară a căderii Plev­nei la Bucuresci. „Monitorul Oficial“ din Bucuresci publică următoarele: z­iua de 28 Noemvrie, aniversarea căderii Plevnei, a fost anunţată capitalei prin salve de tunuri, oarele 10 dimineaţa M. Sa regele şi Alteţa. Sa Regală principele Ferdinand, însoţiţi de casa militară, au mers la biserica de lângă casarma Alexandria, unde au asistat la ser­viciul divin ce s’a oficiat, în amintirea aces­tei zile, de cătră P. S. S. archiereul Inocenţii­ Ploiesceanu, vicarul sfintei metropolii, încun­­giurat de un numeros cler. La sosire, re­gele a fost întimpinat de dl general Laho­­vary, ministru de răsboiu, de domnul general de divisie A. Cernat, comandantul corpului II, de armată, şi de toţi domnii generali, pre­cum şi de toţi ofiţerii superiori şi inferiori din garnisoană. Asemenea se mai aflau faţă de locotenent-colonel baron de Taube, agentul militar al Rusiei, dl căpitan comite Marenzi, ataşatul militar al Austro-Ungariei, şi domnul, căpitan Moeller, ataşatul militar al Germaniei. După terminarea serviciului divin, care se­­ţinu în faţa drapelelor corpurilor din garni­soană, Maiestatea Sa primi defilarea trupelor,, care erau comandate de dl general Dona., comandantul divisiei IV, de infanteri­e. Defi­larea se făcu în modul următor: Musicile regimentelor 6 şi 21 de dorobanţi, şcoala de ofiţeri, două companii din regimentul 1 geniu, două companii din batalionul 1 de vânători, două companii din regimentul Mihaiu-Viteazul nr. 6, două companii din regimentu­l Ilfov, nr. 21, două companii din regimentul Radu- Negru, nr. 28, două companii din regimen­tul Muscel nr. 30, compania gendarmi, două baterii din regimentul 6 artilerie, un division din regimentul 3 roşiori, un escadron din re­gimentul 3 călăraşi, un escadron din divizio­nul gendarmi şi un pluton din escadron, 2 de tren. După defilare, regele şi principele s'au întors la palat la oarele 11. Seara 1st oarele 61­ a avu loc la palat un prânz de gală, la care au luat parte: domnul ministru de răsboiu, domnii generali aflaţi în capitală, domnii ataşaţi ai legaţiunilor ruse,­ austro­­ungare şi germane, domnii şefi de corpuri şi serviciuri din garnisoană şi toţi oficerii su­periori, în total în număr de 110 persoane.. După săvîrşirea prânzului M. S. regele şi­ Alteţa Sa Regală principele binevoită a mai­ convorbi cu persoanele invitate pănă la oa­­­oarele 91/a, când s’au retras în apartamentele lor. Cu ocasiunea acestei memorabile 4do, un mare număr de persoane s’au înscris în registrele dela palat, şi o mulţime de tele­grame de reliei­are au fost adresate M. Sale din toată ţeara şi din străinătate. Maiestatea Sa a primit cu o vnită mulţumire dovezile de iubire şi de devotament ce li­ s’au adus şi ei această ocasiune din toate unghiurile ţarii. Din Bucovina. Sub titlul „Filiala din Suceava“ a societăţii doamnelor române din Bucovina „Gazeta Bucovinei scrie, că această societate îşi va ţipe prima adunare generală Duminecă în 13 Decemvrie a. c. la 3 oare d. m. în localităţile „Clubului român“ (hotelul Langer). Ordinea fjilei: a) Alegerea preşedintei şi a 9 membre în comitetul fili­alei. b) Alegerea a 3 membre în comisiunea *

Next