Tribuna Sibiului, septembrie 1968 (Anul 1, nr. 167-191)

1968-09-11 / nr. 175

Imperativ esenţial în noul an: învăţămîntul de partid la nivelul sarcinilor de azi ale construcţiei socialiste Nu peste mult timp, un, nou an în învăţămîntul de partid va cuprin­de, în diversele forme de studiu, zeci de mii de muncitori, ţărani sau inte­lectuali. Reuşita va depinde, în ma­re măsură, de organizare, de judici­ozitatea alegerii formei de învăţă­­mînt, de nivelul pregătirii lectorilor, ori propagandiştilor. Ne-am adresat tovarăşului Marin Panait, directorul cabinetului de partid al Comitetului judeţean de partid cu rugămintea de a ne da cîteva detalii privind măsurile care trebuie să ducă la o eficienţă spo­rită — pe măsura dezideratelor de azi — a învăţămîntului de partid. — Să plecăm de la cîteva con­cluzii privind anul trecut. Ce ne puteţi spune despre felul în care s-a desfăşurat învăţămîntul de partid? — In învăţămîntul de partid din anul 1967—1968, în judeţul Sibiu şi-au desfăşurat activitatea nu mai puţin de 530 cursuri şi cercuri pen­tru un număr de 17 forme de în­­văţămînt cuprinzînd peste 34 mii de cursanţi. Este ştiut că în centrul pre­ocupărilor partidului nostru se află îndeplinirea sarcinilor economice la toţi indicatorii şi la un înalt nivel calitativ. De aceea s-a şi acordat o atenţie deosebită cunoaşterii temei­nice a politicii economice a parti­dului în toate unităţile productive. Secţiile de economie ale Universită­ţii serale de marxism-leninism, şco­lile serale economice, secţiile eco­nomice ale şcolilor uzinale, cursu­rile de probleme economice ale în­treprinderilor industriale au cuprins peste nouă mii de cursanţi. La baza studiului au stat documentele ple­narelor C.C. al P.C.R. din octombrie 1967, martie şi aprilie a.c., ale Con­ferinţei Naţionale şi altele. Au exis­tat, fireşte, şi alte forme de învă­­ţămînt, răspunzînd cerinţelor diferi­telor categorii de cursanţi. Se poate aprecia că, în general, învăţămîntul de partid din anul trecut s-a înscris pe o linie ascendentă faţă de anii precedenţi, a crescut vizibil intere­sul membrilor de partid din judeţul nostru pentru o temeinică însuşire a problemelor ideologice şi politice, a crescut nivelul discuţiilor în ca­drul cercurilor, al organizaţiilor de bază, a crescut combativitatea şi simţul răspunderii personale, parti­ciparea activă a membrilor de par­tid la întreaga viaţă politică a ţării, la realizarea sarcinilor economice, politice şi social-culturale. — în analiza învăţămîntului de partid pe care aţi făcut-o la sfâr­şitul anului aţi consemnat şi u­­nele deficienţe. Care sunt? — Deşi mai bine organizat ca în anii precedenţi, învăţămîntul de par­tid din anul trecut a avut şi unele carenţe. De pildă, insuficienta preo­cupare pentru orgar­izarea de cursuri şi cercuri privind educaţia moral-ce­­tăţenească, acolo unde acestea se impuneau, a făcut ca în timpul anu­lui organele de partid să intervină cu recomandări exprese ca să se în­fiinţeze asemenea forme de învăţă­­mînt; nu în toate cazurile nivelul pregătirii propagandiştilor şi lectori­lor a fost in măsură să asigure des­făşurarea dezbaterilor şi expunerilor la nivelul cerut. Menţionez că nici organizaţiile de partid n-au informat cu regularitate pe propagandişti şi lectori despre realizările şi sarcinile economice ale întreprinderilor, nu i-au îndrumat şi controlat cu sufici­ent simţ de răspundere. Au fost şi situaţii cînd cursanţii din unele (Continuare în pag. a 111-a) Convorbire consemnată de VICTOR DOMIIA Maşini moderne de înaltă productivitate din secţia termoplast a întreprin­derii „Flamura roşie" din Sibiu. In dreapta imaginii, conveierul pentru transportul materialelor şi a produselor finite. Întîlnirile deputa­ţilor­ cu alegătorii Sub semnul maturităţii obşteşti Lunile iulie şi august au prile­juit, prin intermediul întîlnirilor din­tre alegători şi deputaţi, largi dez­bateri asupra bunului mers al trebu­rilor obşteşti ale municipiului Sibiu. Cu această ocazie au fost trecute in revistă realizările locuitorilor urbei noastre şi, mai ales, ceea ce trebuie întreprins în viitor. Propunerile fă­cute de cetăţeni surprind cu mare acuitate sarcini şi obiective pentru toate sectoarele activităţii Consiliului popular — gospodărirea şi înfrumu­seţarea oraşului, perfecţionarea activităţii comerciale, probleme de învăţămînt şi cultură, măsuri de ordin sanitar ş.a. Sintetizarea şi „cotarea" acestora, repartizarea lor pe resoarte asigură (excluzînd biro­cratismul) cea mai reală planificare a muncii administrativ-gospodăreşti în care se reflectă precis ceea ce este cu adevărat necesar. Am putea spu­ne, aşadar, că întîlnirile dintre ale­gători şi deputaţi, prin bogăţia con­ţinutului lor s-au desfăşurat sub semnul unei depline maturităţi ob­şteşti, avînd ca trăsătură definitorie responsabilitatea faţă de „aspectul" social al municipiului. în cele ce urmează vom structura , pe compartimente, principalele pro­bleme revelate în respectivele adu­nări cetăţeneşti. Edilitar-gospo­dăreşte Străzile unei localităţi, prin felul în care se înfăţişează trecătorului, vorbesc despre priceperea şi calită­ţile gospodarilor, investiţi cu răs­punderea întreţinerii şi înfrumuseţă­rii lor. Materia care notează, pe a­­ceastă linie, gradul de civilizaţie este... asfaltul, iar bunul gust — pomii, florile şi gazonul. Nu este ca­zul, credem, să dăm o statistică a tonelor de pietriş, metrilor cubi de ciment, suprafeţelor de asfalt şi ga­zon, numărului de pomi plantaţi, care anul acesta au sporit „paleta edilita­ră" a oraşului. Menţionăm doar fap­tul că multe din realizări se datoresc iniţiativei colective, hărniciei cetă­ţenilor, obiectivării sutelor de mii de ore muncă voluntară. Mai sunt totuşi­­multe, foarte multe de făcut. Ve­chiul nostru burg nu mai încape în costumul său medieval. Necesităţile contemporane îi impun „ambiţii" de alte dimensiuni decit modestele pre­tenţii de pînă ieri-alaltăieri. Moder­nizarea drumurilor rutiere, înfiinţa­rea mai multor locuri pentru garare­a autovehiculelor constituie în prezent o problemă acută. Intensitatea circu­laţiei reclamă (şi cetăţenii propun) construirea unor pasarele peste calea ferată în punctele Gara Mică, Lu­­peni, Ştefan cel Mare. Extinderea conductelor de apă şi canalizare pe o serie de străzi „de la margine" (la marginea preocupărilor) a căror listă ar ocupa prea mult loc. In opti­ca edililor periferia nu trebuie să mai apară ca un apendice de a cărui exis­tenţă se ia la cunoştinţă o dată pe an (prin dările de seamă ale deputa­ţilor). Fintînile publice din suburbia Gîişteriţa nu toate au apă potabilă­' (ba chiar destul de puţine). Acest fapt creează o situaţie destul de neplăcu­tă locuitorilor de aici şi mai ales copiilor de şcoală care, neavînd în­cotro, alături de cărţi şi caiete, un ghiozdane mai cară şi „plosca". Tot guşteritenii cer, şi pe bună dreptate, mutarea crescătoriei de porci în a­­fara „aşezării", aceasta fiind sursa unui aer pestilenţiat. (Arătăm în pa­ranteză că o cerinţă de igienă recla­mă ca fermele zootehnice să fie la o distanţă de cel puţin 500 m faţă de sat sau oraş).­­Notabilă mi se pare şi propunerea locatarilor blocurilor de la aeroport în legătură cu introducerea încălzirii centrale în respectivele imobile. Cele arătate sunt doar cîteva din multiplele propuneri făcute de către cetăţeni pe linia edilitar-gospodă­­rească. Comerciale Populaţia Sibiului, în plină creş­tere numerică, îşi afirmă puternic ce­rinţele de tot felul. Cunoaşterea şi satisfacerea acestora constituie obiec­tivul numărul unu al organelor de resort. Ca formă de modernizare a comerţului, diversificarea, chiar dacă mai are multe puncte nevralgice, se înscrie totuşi într-o curbă ascenden­tă. Aprovizionarea şi desfacerea n-a intrat încă în ritmul cerut, însă şi aici se fac­­eforturi susţinute pentru „măturarea" birocratismului şi iner­ţiei. Deservirea deşi cu poticniri se apropie (poate prea încet) de treapta pretenţiilor. Toată lumea ştie (Continuare în pag. a IlI-a) TRAIAN SUCIU 27000 de ginduri Chiar dacă — ţinînd cont de celebrul aforism al lui Hipocra­­te — fac din cumpătare chezăşia vieţii lor, din întîmplare oame­nii se mai îmbolnăvesc şi sînt obligaţi să apeleze la urmaşii părintelui medicinei. E intere­sant să-i urmăreşti pe suferinzi mergînd sau venind de la poli­clinică. Dacă în momentul ple­cării spre medic — din cauza ■ durerii poate — faţa şi privirile oamenilor sunt încărcate de tea­mă şi îngrijorare, la întoarcere, în majoritatea cazurilor, ochii lor sunt înseninaţi de puterea speran­ţei. De unde această miraculoasă schimbare în fizionomie? De la medic. De la omul îmbrăcat în alb, de la semenii aceştia cu o menire atît de nobilă ... Să aline durerile Cel mai clar se poate vedea acest lucru la policlinica stoma­tologică. O admirabilă instituţie, dotată cu tot ce avem mai mo­dern în ale aparaturii din dome­niul stomatologiei. Am urmărit timp de o oră pacienţii care ve­­neau­ şi plecau de aici. Dacă la sosire aveau privirile negre, la plecare, majoritatea lor erau li­niştiţi şi veseli, dovadă că la policlinica stomatologică din Si­biu există nu numai cabinete bine înzestrate, ci şi­­acest lucru e cel mai important) medici pricepuţi şi excelent pregătiţi în alinarea durerilor. Şi fac acest lucru cu o plăcere demnă de laudă. Observ urcînd pe scările poli­clinicii o mamă cu o fetiţă care se ţinea cu mînuţa de obrazul sting şi plîngea. După ce au aşteptat cîteva minute în faţa cabinetului cu nr. 23, mama şi odrasla au intrat înăuntru. Le-am urmat... Fetiţa mai plîngea în­că şi la vederea aparaturii me­dicale lacrimile parcă dădeau nă­vală. — Te doare Gabriela? — a întrebat-o, precum mama, sora Ana Kainert — ducînd copilul spre fotoliul dentar. La vederea aparatului dentar ochii Gabrielei nu mai plîngeau. Erau speriaţi aidoma puiului de căprioară, la auzul zgomotului. — Nu-ţi fie teamă Gabriela — s-a adresat fetiţei cu o voce părintească medicul loan Stanică. N-o să te doară deloc. Dinţişorii tăi sînt de lapte ... Şi provocînd voit,^ prin vorbe şi zîmbet o inducţie negativă, cu cleştele, mîna lui sigură a extras incisivul cu pricina. •— Ei, vezi că nu te-a durut? Ochii puiului de om s-au um­plut iarăşi de lacrimi, dar nu mai erau lacrimile durerii, erau ale recunoştinţei ... — Lucrez în policlinică de la 1 iulie, cînd s-a deschis. In me­serie de 18 ani , ne mărturi­seşte medicul şef, Ioan Stanică. Instituţia noastră dispune de 11 cabinete dentare. Aici se fac tra­tamente conservative, proteice şi chirurgicale. Avem un cabinet de urgenţă care funcţionează dimi­neaţa, după amiază şi toată noaptea. Există un cabinet de radiologie, o sală de operaţie, unde vor fi efectuate tratamen­tele chirurgicale necesare şi la care vor fi antrenaţi toţi me­dicii. Aici vin zilnic 350 pacienţi. Aceştia sunt programaţi. Să nu mai vorbim de urgenţe ... Do­rinţa noastră, a tuturor medici­lor de aici, e ca oamenii să meargă acasă mulţumiţi ... Lucrează foarte bine Că cele spuse de medicul Ioan Stanică sunt adevărate nev-am convins la faţa locului. Unui nu­măr de pacienţi care aşteptau in faţa cabinetelor dentare le-am adresat următoarea întrebare: de ce te duci la tratament neapărat la medicul acesta? Toţi ne-au dat un singur răspuns: lucrează ex­celent. Şi fie că a fost vorba de medicii Valeria Băluţ, Viorel Ro­man, Rodica­ Demian, fie de Lucia Palade şi Iosif Simion, oamenii ne-au spus despre ei numai cuvinte de laudă. Adău­gaţi la aceasta dorinţa pacienţi­lor de a mulţumi surorilor Maria Năstăsoiu, Ibolya Totorcea, Maria Tănase şi Florica Fleşeru pentru răbdarea şi omenescul de care dau dovadă şi vă veţi da seama de utilitatea acestei insti­tuţii. Şi amintindu-mi de numă­rul mare de pacienţi (peste 350) care zilnic pleacă de aici cu du­rerile alinate, mă gîndesc: dacă de la 1 iulie medicii de aici au primit peste 27 000 ginduri de mulţumire, cile vor primi de aici înainte? Şi cu siguranţă că gîndurile de mulţumire merg mai departe, spre zămislitorii acestei orînduiri care acordă atîta aten­ţie bunăstării omului. ALEXANDRU GRAD IBIBUOTECA„A5TIW' 1 S Pb? i­ U3 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VÂ ! AV/v W "7 ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN PROVIZORIU Anul I, nr. 175 Miercuri, 11 septembrie 1968 4 pagini 30 bani Una din noile şcoli din oraşul Sibiu, ridicată în anii din urmă: Şcoala generală nr. 18. Foto: FR. M­SS Şcolile de specializare postliceale în anul şcolar 1968 -1969 Se aduce la cunoştinţă celor interesaţi că, începînd cu anul şcolar 1968/1969, vor funcţiona secţii serale in cadrul şcolilor de specializare postliceală. Pentru spe­cialităţile cu caracter economic-financiar şi administrativ vor funcţiona şi secţii fără frecvenţă. La concursul de admitere pentru aceste forme de în­văţămînt se pot înscrie absolvenţi ai liceului de cultură generală (cu sau fără diplomă de bacalaureat) sau ai altor şcoli echivalente, care lucrează în domeniul spe­cialităţii în care doresc să se pregătească, înscrierile pentru concursul de admitere se fac între 20 septembrie şi 4 octombrie la sediul şcolilor de spe­cializare postliceală. Concursul de admitere se desfă­şoară între 5 şi 10 octombrie şi constă din aceleaşi probe ca la învăţămîntul de zi, publicate în îndrumă­torul pentru admiterea în şcolile de specializare post­liceală, care se găseşte de vînzare în librării sau poate fi consultat la şcolile respective. înscrierea la concurs se face pe baza unei cereri în­soţite de următoarele acte: certificat de naştere (origi­nal şi o copie); actul de studii în original; certificat me­dical eliberat de circumscripţia medico-sanitară la care candidatul se află în evidenţă; dovadă de încadrare în muncă, cu precizarea meseriei sau funcţiei îndeplinite, eliberată de întreprinderea sau instituţia în care lu­crează candidatul. Publicăm mai jos reţeaua şi profilul şcolilor de spe­cializare postliceală cu învăţămînt seral şi fără frec­venţă. Reţeaua şi profilul şcolilor de specializare postliceală — în­­văţămînt de zi — în cadrul cărora se înfiinţează secţii de învăţămînt seral în anul şcolar 1968-1969 JUDEŢUL ALBA 1. Şcoala de specializare postliceală pentru industria construcţiilor de maşini — Cugir, str. Victoriei nr. 10, Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini. — tehnician proiectant pentru in­dustria construcţiilor de maşini şi a prelucrării metalelor,­— tehnician pentru construcţii de maşini. JUDEŢUL ARAD 2. Şcoala de specializare postliceală pentru industria construcţiilor de maşini Arad, str. Armata Poporului nr. 31 A, Ministerul Industriei Con­strucţiilor de Maşini. — tehnician pentru construcţii de maşini. 3. Şcoala de specializare postliceală pentru comerţ Arad, Piaţa George Enescu nr. 2, Ministerul Comerţului Interior. — contabil pentru comerţ; — merceolog pentru produse ali­mentare şi alimentaţie publică; — merceolog pentru produse indus­triale. JUDEŢUL ARGEŞ 4. Şcoala de specializare postliceală pentru industria construcţiilor de ma­şini Cîmpulung Muscel, str. Negru Vodă nr. 131, Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini. — tehnician proiectant pentru in­dustria construcţiilor de maşini; (Continuare în pag. a lll-a) Ramă de bobine a noului urzitor secționat de la fabrica de tricotaje .Drapelul roșu" Sibiu. Citiți în pagina a ll-a: Rubricile „Coloana diver­selor” și „Azi... Azi... Azi...” Scurte relatări de la princi­palele manifestări sportive. Adeziune deplină la prin­cipiile politicii externe a partidului şi guvernului Interesele noastre Simt o nesfîrşită bucurie atunci cînd văd cu cită dragoste cetăţenii patriei, români, germani, maghiari şi de alte naţionalităţi înconjoară par­tidul şi conducătorii săi. Sînt fericită cînd văd că fiecare hotărîre, fiecare acţiune întreprinsă de conducerea ţării oglindeşte sentimentele şi gîn­durile noastre ale tuturor. Adeziunea unanimă a întregului popor faţă de politica partidului îşi are rădăcinile în justeţea ei deplină, în caracterul ei marxist-leninist. Profund patriotic şi în acelaşi timp animat de responsabilitatea interna­­ţionalistă, partidul a reuşit să creeze o legătură armonioasă, principială intre programul intern, de rezolvare a intereselor vitale ale naţiunii ro­mâne, şi preocuparea sa neabătută pentru întărirea unităţii ţărilor so­cialiste a întregii mişcări comuniste şi muncitoreşti. Principiile care re­prezintă piatra unghiulară a poziţiei României în viaţa politică internaţio­nală, reafirmarea cu tărie în decla­raţia adoptată la 22 august de către Marea Adunare Naţională, în cuvîn­­tările rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi de alţi conducători de partid şi de stat, reprezintă în cel mai înalt grad interesele colaborării între popoare în scopul înaintării lor pe drumul progresului. Sunt convin­să că istoria contemporană îşi va scrie paginile cu lumina întreţinută permanent de raţiunea multelor mi­lioane de oameni dornici să înalţe, pe temelia prezentului, un viitor mai luminos, mai uman, mai fericit. Partidul nostru militează tocmai pentru asemenea idealuri şi de a­­ceea ader din toată inima la progra­mul său politic, acesta fiind pătruns de grijă părintească faţă de destinele noastre şi ale generaţiilor viitoare, îmi exprim şi pe această cale ho­tărârea fermă de a-mi alătura stră­duinţele efortului întregului popor român pentru înfăptuirea plenară a înţeleptei sale politici. Dr. AURELIA PLIU președinta comitetului sindicatului de la Spitalul unificat C.F.R. Sibiu Fermitatea gîndului şi faptelor noastre Ca un şuvoi nestăvilit, milioane de voci de pe pămintul românesc îşi ma­nifestă în aceste zile, deplina încrede­re în drumul creionat de hotărîrile partidului. Doresc să-mi alătur gîn­­dul milioanelor de concetăţeni care, intr-un fel sau altul, îşi arată hotă­­rîrea nestrămutată de­ a munci în aşa fel încît să susţinem, prin forţa faptei, politica înţeleaptă a partidu­lui şi statului nostru. Am urmărit, cu interesul omului convins că tot ce scrie acolo reprezintă gîndurile lui cele mai intime, reafirmarea explicită a principiilor de politică internă şi externă a partidului nostru. Am citit cu deplină aprobare documentele de partid şi de stat, luările de poziţii ale conducătorilor noştri. In calita­tea mea de inginer, de specialist, sunt pe deplin convins că ideile cuprinse în documentele de partid şi de stat dau glas aspiraţiilor noastre, ale tutu­rora. Acesta este motivul esenţial pentru care voi munci mai mult, voi lupta cu toate puterile mele pen­tru transpunerea în viaţă a acestor idei. Nici un efort nu mi se va părea prea mare pentru a ratifica, prin faptă muncitorească, acordul şi depli­na adeziune exprimate aici. Alături de toţi muncitorii, inginerii şi tehnicienii din întreprinderea noas­tră asigurăm partidul şi guvernul de hotărîrea noastră unanimă de a mun­ci cu spor mai mare pentru a contri­bui la transpunerea în practică a principiilor politicii partidului, pentru înflorirea scumpei noastre Românii socialiste. ing. VLADIMIR PROSAC şef serviciu producţie Iprofil .Republica* Sibiu

Next