Tribuna Sibiului, noiembrie 1968 (Anul 1, nr. 219-244)

1968-11-08 / nr. 225

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Constituirea Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană Al .L.­ P­ L! Ulti­puctul CIUIU Stimaţi tovarăşi. După care vă este cunoscut, Ple­nara Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, din 24—25 oc­tombrie 1968, a adoptat propunerile Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la constituirea Fron­tului Unităţii Socialiste precum şi a Consiliilor oamenilor muncii ai naţionalităţilor conlocuitoare. Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la plenară cu privire la unele măsuri organizatorice pentru întărirea continuă a unităţii moral­­politice a poporului muncitor, a fră­ţiei dintre oamenii muncii români şi ai naţionalităţilor conlocuitoare, a coeziunii naţiunii noastre socialiste încadrează — pe baza unei profunde analize ştiinţifice, marxist-leniniste — măsurile preconizate în contextul momentului istoric pe care-l traver­săm, demonstrînd legitatea imperioa­să a construirii Frontului Unității So­cialiste ca un corolar al rezolvării înțelepte marxist-leniniste a proble­melor fundamentale ale României, ca o nouă dovadă a eforturilor îndrep­tate de partid spre crearea celui mai potrivit cadru în care să-şi găsească deplină afirmare larga participare a maselor, a fiecărui om al muncii ro­mân, german, maghiar sau de alte naţionalităţi, la întreaga viaţă poli­tică şi de stat, la elaborarea şi în­făptuirea politicii interne şi externe a Partidului Comunist Român, o în­truchipare în practică a democraţiei largi socialiste. „Factorul hotărîtor — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — care chezăşu­­ieşte forţa, trăinicia şi unitatea orîn­­duirii socialiste este conducerea în­tregii societăţi de către Partidul Comunist Român — detaşamentul de avangardă al clasei muncitoare, al maselor celor ce muncesc ..." . Partidul Comunist Român a dobîn­­dit recunoaşterea rolului de condu­cător prin devotamentul, fidelitatea şi înaltul spirit de sacrificiu pe care le-a dovedit în fiecare moment încă de la înfiinţarea sa. în decursul în­tregii sale existenţe Partidul Comu­nist Român s-a dovedit stegarul lup­tei şi exponentul celor mai vitale interese ale poporului român, înaltul spirit de jertfă dovedit în atîtea bă­tălii purtate de clasa muncitoare, de păturile progresiste ale poporului, au demonstrat cu prisosinţă că Partidul Comunist Român, partid marxist-le­­ninist, este singurul capabil a orga­niza şi conduce poporul român spre înfăptuirea celor mai avîntate visuri ale înaintaşilor de libertate şi pro­gres social, de prosperitate econo­mică, de afirmare a personalităţii umane. Desăvîrşirea construcţiei socialis­mului şi crearea condiţiilor pentru trecerea treptată spre comunism im­pune perfecţionarea continuă a rela­ţiilor de producţie, a organizării so­cietăţii, a dezvoltării democraţiei so­cialiste. Congresul al IX-lea şi Conferinţa Naţională a Partidului au elaborat un amplu program de muncă, au generat o largă mişcare creatoare în toate sectoarele vieţii, au determinat parti­ciparea mai pregnantă a tuturor oamenilor la conducerea treburilor statului, la făurirea bunăstării de azi, a victoriilor zilei de mîine. Un rol deosebit de important au avut şi au în procesul de edificare a socialismului, în dezvoltarea demo­craţiei socialiste, rezolvarea în spi­rit marxist-leninist a problemei naţio­nale, asigurarea egalităţii in drepturi a naţionalităţilor conlocuitoare cu poporul român, dezvoltarea frăţiei în muncă şi în luptă a tuturor celor ce muncesc şi trăiesc pe meleagu­rile României. Nicicînd ca în anii socialismului oamenii muncii aparţi­­nînd naţionalităţilor conlocuitoare nu s-au bucurat de mai depline drep­turi şi posibilităţi de afirmare ca în prezent. Acest fapt, ca şi lichidarea orică­rei exploatări au creat cele mai trainice premise pentru înfăptuirea cu succes a comunităţii indestructi­bile de ţeluri a marii familii a Româ­niei S­. la liste. ............ - -Trăind şi muncind cot la cot, su­ferind în trecut atît unii cit şi alţii împilarea şi exploatarea — oamenii muncii români, germani, maghiari, cei aparţinînd altor naţionalităţi şi-au cimentat în focul luptei comune prie­tenia trainică, conştienţi de faptul că numai unirea lor, a celor exploataţi, le poate garanta libertatea. Istoria tuturor mişcărilor socialiste din România, a tuturor luptelor împotriva exploatării este străbătută de însem­nele frăţiei dintre cei ce au trudit pe aceste meleaguri. Anii serialismului au dat o nouă argumentar­e şi au ridicat pe o treaptă superioară această frăţie prin crearea cadrului în care fiecare in­divid, indiferent de naţionalitate, îşi poate aduce plenar contribuţia la propăşirea întregului popor. Societa­tea noastră oferă azi fiecărui cetă­ţean posibilitatea nelimitată a dez­voltării personalităţii sale, de pro­movare în toate domeniile vieţii ma­teriale sau spirituale. Constituţia Republicii Socialiste România garan­tează exercitarea în fapt a tuturor drepturilor înscrise. De altfel tabloul măreţelor noastre realizări şi victorii poartă pecetea participării entuziaste a tuturor oamenilor muncii, indife­rent de naţionalitate, la triumful ideilor generoase pentru care au mi­litat cei mai buni fii ai poporului. Criteriul suprem de apreciere a fie­cărui membru al societăţii noastre este contribuţia personală la înflo­rirea ţării, devotamentul faţă de cauza socialismului, faţă de patrie, capacitatea de muncă, talentul şi pre­gătirea sa. Dovezi grăitoare ale grijii pentru om, indiferent de naţionalitate, rezul­tă din întreaga activitate a partidului nostru, a conducerii sale. Judeţul nostru oferă una dintre dovezile cele mai grăitoare din acest punct de vedere. Şi aici, în judeţul Sibiu — judeţ în care trăiesc, ală­turi­ de români, maghiari şi alte n­aionialităţi, peste 96 000 de germani­ — este vizibil efortul şi grija parti­dului nostru pentru dezvoltarea economică a tuturor meleagurilor ţării, în numeroasele unităţi indus­triale de importanţă republicană sau locală, fie că sunt amplasate în Si­biu, în Mediaş, la Agnita, Cisnădie, ori în alte părţi, poţi întîlni la fie­care pas dovezi concrete necontes­tabile ale frăţiei în viaţă şi în muncă a românilor, saşilor, maghiarilor tot aşa cum, la oricare nivel de condu­cere, în unităţi industriale ori agri­cole, în organe de partid, de stat, obşteşti întîlnim reprezentarea echi­librată" a românilor, germanilor. (Continuare în pag. a III-a) Cuvîntarea tovarăşului Nicolae nov­anii într-o atmosferă de puternic ataşament pentru linia politică a partidului­ nostru, ieri a avut loc, în sala clubului Uzinei „Indepen­denţa" din Sibiu, adunarea de constituire a Consiliului oameni­lor muncii de naţionalitate ger­mană din judeţul Sibiu. Au participat peste 400 de oameni ai muncii de naţionalita­te germană, reprezentînd toate localităţile din judeţ în care trăieşte populaţie de naţionalitate germană, muncitori ţărani, inte­lectuali, bărbaţi şi femei, tineri şi vîrstnici. în prezidiul adunării au luat loc tovarăşii: Nicolae Gavrilescu, prim-secretar al Comitetului jude­ţean Sibiu al P.C.R., preşedin­tele Consiliului popular judeţean provizoriu, Augustin Zăpîrţan, Richard Winter, Ioan Ungur, se­cretari ai Comitetului judeţean de partid precum şi reprezentanţi ai muncitorilor, ţăranilor, intelec­tualilor de naţionalitate germană din judeţ. Deschizind adunarea, tovarăşul Herbert Hoffmann, doctorand in istoria artelor, şeful Comisiei artă şi cultură a Comitetului ju­deţean de partid, a scos în evi­denţă însemnătatea istorică a ho­­tărîrii Comitetului Central al Partidului Comunist Român pri­vitoare la înfiinţarea Frontului Unităţii Socialiste şi a Consiliilor oamenilor muncii ai naţionalităţi­lor conlocuitoare şi a arătat sco­pul adunării şi ordinea de zi. La primul punct al ordinei de zi, tovarăşul Nicolae Gavrilescu a prezentat­ o expunere cu pri­vire la lucrările Plenarei C.C. al P.C.R. din 24—25 octombrie care a hotărît înfiinţarea Frontu­lui Unităţii Socialiste şi a Consi­liilor oamenilor muncii ai naţio­nalităţilor conlocuitoare din Re­publica Socialistă România. Accentuînd adeziunea de­plină a populaţiei de naţio­nalitate germană din judeţul nostru faţă de înţeleaptă politi­că a partidului nostru, faţă de nenumăratele dovezi ale grijii partidului pentru toţi oamenii muncii, indiferent de naţionalitate, scoţind în evidenţă aportul în­semnat al tuturor oamenilor mun­cii germani la succesele indus­triei, agriculturii, a artei şi cul­turii judeţului, vorbitorul a dat glas convingerii Comitetului ju­deţean de partid că, şi pe viitor, muncitorii, ţăranii, intelectualii de origine germană din judeţ îşi vor intensifica eforturile pentru înflo­rirea scumpei noastre patrii co­mune — România socialistă. Au luat cuvîntul în continua­re Oskar Bock, corespondentul zia­rului „Neuer Weg“ pentru jude­ţul Sibiu, Walter Mühsam, mun­citor la uzina „Elastic“ din Si­biu, Ewalt Zweier, redactor-şef al ziarului „Hermannstädter Zeitung“ prot. emerit Andreas Kioos, di­(Continuare în pag. a IlI-a) TELEGRAMA Către Comitetul Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român — Bucureşti Cu ocazia constituirii Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate ger­mană din judeţul Sibiu, noi, reprezentanţii celor aproape 100 000 de lo­cuitori de naţionalitate germană din judeţul Sibiu, ne exprimăm hotărîrea de a înfăptui neabătut, împreună cu întregul popor român, politica parti­dului de desăvîrşire a construcţiei socialiste, de înflorire multilaterală a patriei noastre comune Republica Socialistă România. Legăturile tradiţionale ale conlucrării şi convieţuirii frăţeşti dintre ro­mânii şi saşii din Transilvania au rădăcini adinei în istoria patriei noastre comune. Orînduirea noastră socialistă a ridicat pe o treaptă superioară, a consolidat această convieţuire armonioasă. In patria noastră comună ne sunt asigurate nouă, ca şi celorlalte naţionalităţi conlocuitoare, egalitatea în drepturi în toate domeniile vieţii politice, economice, sociale şi depline posibilităţi de afirmare. Ne manifestăm recunoştinţa profundă pentru faptul că partidul şi guvernul nostru au acordat şi acordă o înţelegere deplină particularităţilor naţionale ale populaţiei de naţionalitate germană, asigu­­rînd, prin însăşi Constituţia ţării, dezvoltarea liberă a vieţii noastre cul­turale ca parte integrantă a culturii socialiste a României, condiţii optime învăţămîntului, presei şi literaturii în limba maternă ceea ce constituie încă o expresie a democratismului profund al societăţii noastre socialiste, a drepturilor şi libertăţilor de care se bucură întregul popor. Vă asigurăm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, de ataşamentul nostru unanim faţă de politica ştiinţifică, clarvăzătoare, promovată cu consecvenţă de Partidul Comunist Român. Sibiu, la 7 noiembrie 1968 REPREZENTANŢII OAMENILOR MUNCII DE NAŢIONALITATE GERMANĂ DIN JUDEȚUL SIBIU Consiliul oamenilor muncii de naţionalitate germană din judeţul Sibiu 1. Berger Erika 2. Bock Oskar 3. Bock Maria 4. Dengel Maria 5. Draser Simon 6. Fleischer Johann y. Lrohhcti Ainert 8. Frühn Kurt 9. Gabel Johann 10. Gündisch Waltraut 11. Hermann Volker 12. Hermann Wilhelm 13. Hoffmann Herbert 14. Karp Daniel 15. Korp Renate 16. Kloos Andreas 17. Kirr Hans 18. Kuttler Erwin ft ft ft Preşedinte al Consiliului oamenilor dinţi: ERIKA BERGER, WALTER muncii de naţionalitate germană din MÜHSAM, şi WILHELM HERMANN, judeţul Sibiu a fost ales tovarăşul iar secretar OSKAR BOCK. HERBERT HOFFMANN, vicepreşe- 19. Krauss Martin 20. Lindner Desiderius 21. Müller Katharina 22. Müller Georg Daniel 23. Mühsam Walter 24. Resrhner Karlheinz 25. Rether Hans jun. 26. Richter Gisela 27. Röhrich Michael 28. Sitzler Heinrich 29. Schuster Arthur 30. Schuster Johann 31. Wächter Erwin 32. Widmann Wilhelm 33. Wonner Günther 34. Zenn Andreas 35. Zweier Ewalt Reprezentanţii oamenilor muncii din judeţul Sibiu propuşi pentru Consiliul oamenilor muncii de naţionalitate germană din Republica Socialistă România 1. Bock Maria 2. Bock Oskar 3. Brandsch Ingmar 4. Dengel Maria 5. Göllner Carl 6. Hermann Volker 7. Hoffmann Herbert 8. Krasser Harald 9. Lindner Desiderius 10. Litschel Johann 11. Müller Georg Daadel 12. Reschner Karlheinz 13. Röhrich Michael 14. Roth Simon 15. Setz Johann 16. Seiwerth Hedda 17. Winter Richard IS. Zweier Ewalt Utilaje noi La „Emailul roşu" din Mediaş, recent, s-a terminat montarea a două prese de 20 tone, care vor folosi la executarea accesoriilor metalice pentru vasele emailate. Noile prese se află în probe teh­nologice, iar pînă la sfîrşitul a­­nului se vor mai monta încă o presă de 30 tone, două prese de 315 tone şi o presă de 215 tone. La sfîrşitul lunii octombrie la a­­ceastă uzină au intrat în probe tehnologice patru utilaje de pro­filat tablă. De remarcat că prin introducerea lor in procesul de producţie productivitatea muncii va creşte cu 50 la sută­ ­. ZOMBORI De trei ori mai mult Faţă de planul iniţial la pro­ducţia pentru export pe anul 1968, întreprinderea „Flamura ro­şie" din Sibiu a fost solicitată pe parcurs, să încheie noi con­tracte cu beneficiari din diferite ţări. Aşa s-a ajuns ca numai în zece luni, realizările, faţă de sar­cina prevăzută la începutul anu­lui, să fie de aproape trei ori mai mari, acestea reprezentînd o va­loare însemnată. Creşterea de la o lună la alta a cerinţelor a fost determinată de calitatea superioară a produ­selor livrate, printre care se nu­mără şi diferitele sortimente de flori artistice, garnituri sare și piper din material plastic, truse cu şurubelnițe și altele. b' paraschiv­a Cu cîteva zile în urmă Inge Un­­gureanu şi Dieter Göllner, redactori ai ziarului Hermannstädter Zeitung şi Marius Vintilă, redactor al zia­rului Tribuna Sibiului au întreprins un raid cu un scop precis: cum se descurcă gospodinele celor cinci cartiere la ora cînd îşi fac zilnic cumpărăturile. Bloc-notesul a înre­gistrat situaţii şi declaraţii ale cetă­ţenilor. Rîndurile ce urmează vor încerca să le redea cu maximum de fidelitate. Cartierul Ştefan cel Mare. Lin mo­dern complex a umplut aici un gol existent cu cîţiva ani în urmă în aprovizionarea locuitorilor acestui colţ de oraş. Ceva mai departe, pe str. Lirei un chioşc de pîine (ne­încăpător) şi un altul de lapte răs­pund zilnic cerinţelor cu o notă bu­nă. Absenţa unui O.L.F. ne surprin­de. Le surprinde şi pe gospodinele care pentru trei morcovi sau un ki-1------------ -1 - - V --VJ _ L-l -• 1 „ lugiam uc ccajja ac vaci uwuyak­ aa facă o cale lungă pînă-n piaţă. Oamenii nu s-au plîns de punctul farmaceutic nr. 11, aflat chiar pe str. Ştefan cel Mare. Un cartier imens este într-adevăr subordonat unui orar de funcţionare ca la o casierie: 8—15. O durere de măsule tocmai de la ora 16 încolo şi adio! Pînă dimineaţa la ora 8 singura so­luţie e să faci o plimbare de-a lun­gul a cîţiva kilometri în josul şi-n susul camerei. Nu pentru alt motiv decit pentru acela că Oficiul farma­ceutic n-a descoperit încă marele secret al înfiinţării unei ture supli­mentare. De altfel, aprovizionarea a­­cestui punct farmaceutic se face atît de „special" incît vă putem oferi exemplul că din luna mai n-a mai apărut pe-aci... ceai de tei. în caz de dureri de cap sau altele nu ris­caţi să cereţi algocalmin, nici ceai de mentă pentru că farmacista, cu toată doza de bunăvoinţă pe care o are, tot ar trebui să vă trimită la o altă farmacie, „mai serioasă". Cartierul Hipodrom. A mai fost în centrul atenţiei noastre în arti­cole apărute deja. Plecat în căuta­rea punctului alimentar, reporterul nimereşte într-un soi de şopron pe care cineva, dorind desigur să facă o glumă, a scris „Alimentara". In­tr-un gang întunecos, o grămadă de locatari ai cartierului fac coadă în faţa unei spărturi pătrate unde se-n­­ghesuie cei care au curajul să cum­pere de aici mezeluri, pîine, orez etc. Mai încolo de staţia de autobu­ze ne atrage atenţia un colţ de tro­tuar, pavoazat cu un morman de sticle de lapte, goale. — Acolo e chioşcul de lapte al cartierului, ne lămureşte cineva. In trecere. Neputînd să-l contrazică de­cit „chioşcul invizibil", am fost o­bligaţi să-l credem. Vizavi de gră­mada cu sticle goale, chioşcul I.R.V.A. (pentru colectarea sticlelor goale)­ nou-nouţ şi neutilizat de ni­meni, zîmbeşte parcă ironic spre lo­cul unde în fiecare dimineaţă o fe­meie face cuie sub cerul liber în aşteptarea clienţilor care vin după lapte. O.L.F.-ul prezent în stînga chioşcului I.R.V.A. nu poate oferi decît combinaţii obişnuite de car­tofi cu garnitură de pămînt, nişte vinete cu prea multe vînătăi sau o varză pe care am ghicit-o mai mult după formă decît după culoare... Ziarul nostru şi-a exprimat nu de­mult temer­ea că principalul obiectiv pe care-l aşteaptă cu justificată ne­răbdare „hipodromenii" — faimosul complex comercial — nu va fi ter­minat la timp. Ni s-a comunicat o dată „absolut sigură": 15 noiembrie. Am zîmbit neîncrezători atunci. Fiind atei convinși nu putem crede în minuni și ne gîndim acum că de fapt nici nu ni s-a precizat care 15 noiembrie. Din anul acesta sau ... Cert este că pentru locatarii aces­tui cartier (peste 3 000) aproviziona­rea cu alimente este o serioasă pro­blemă. Gospodinele sunt obligate să facă zilnic caraula între locuință și magazinele­ din centru (cel mai apro­piat complex este la peste un kilo­metru), iar pentru o frizerie bărba­ţii merg pînă pe strada Tribunei. De o cizmărie sau atelier de croitorie ce să mai vorbim. Se ştie foarte bine care este situaţia. Şi tocmai aici e surpriza. Că toate organele cărora în mod direct sau indirect le revin obligaţii în acest sens adoptă limbajul totalei discreţii... Alte cîteva minute, alt colţ al o­­raşului, cartierul Calea Poplăcii. Aflăm imediat că la colţ cu str. Sa­­liştei era nu demult un chioşc pen­tru vînzarea laptelui. Am subliniat, după cum aţi remarcat, verbul a fi la imperfect. Cineva s-a gîndit pro­babil că oamenii se împiedică noap­tea de el şi, doamne fereşte, se va răni cineva. Observaţi că n-a fost dus în cartierul Hipodrom. Cine ştie pe unde boleşte, sau, şi mai rău, cine ştie în soba cui o fi trosnind scîndurelele lui. .. Discutînd cu mai mulţi locatari ai cartierului am înţeles că lumea preferă să-şi facă piaţa în altă par­te decît la complexul comercial „Dumbrava" de pe Galea Poplăcii. Explicaţia vine de la sine în mo­mentul cînd aflăm că între 9 şi 23 octombrie magazinul n-a avut mă­celar şi deci nici carne, că în ziua vizitei noastre (ora 11,30) din 12 sortimente de mezeluri comandate nu sosise nici unul, că magazinul nu are nici măcar cremă de ghete, că se așteptau să sosească 500 kg de pîine încă de la ora 9, că în afa­ră de două rude de is­lam zestrea raionului de mezeluri nu mai avea (Continuare în pag. a III-a) SSE3 EE23 B2S3B tSSSXäl i Cinci cartiere sibiene la ora cumpărăturilor Detaliu industrial sibian Foto: FRED M­SS In laboratorul de analize al întreprinderii de omogenizare a mierii din Sibiu, laboranta Ana Fodor determină, cu ajutorul refractometrului, gradul de umi­ditate din miere Cît costa o zi de toamnă! Scump e timpul, mai ales toamna, cînd, după cum spune poporul, se numără bobocii, cînd roadele trudei ţăranului din cursul întregului an agricol sînt strînse din cîmpuri. Sin­tem­ obişnuiţi să spunem, adesea: „Scump mai e timpul!" Pe cît de întemeiată este această afirmaţie, pe atît de incerte sînt evaluările con­crete ale „preţului de cost" al aces­tui prieten şi, totodată, duşman al omului — timpul. Cît costă, în fond, o zi de toa­mnă? In diferite unităţi, valoarea timpului este mult di­ferită. Acolo unde forţele de lucru existente sînt folosite cu chibzuinţă, timpul, scump, nu se scurge în za­dar: zeci de tone de produse agri­cole sínt puse la adăpost, hectare de însămînţări sínt efectuate. Acolo însă unde organi­zarea mumii’ „şchioa­­pătă", timpul, care putea fi scump, se scurge num mai scump: pierderile de producţie înregistrate sunt nega­tivele unei valori ce a rămas doar în stadiul de posibilitate. Un raid-anchetă întreprins de re­dacţie prin cîteva cooperative agri­cole din judeţul nostru încearcă să dea­­un răspuns la întrebarea legi­timă: „Cît costă o zi de toamnă?* La Noiştat, au ales — pînă au cules ... La brigada din Movile a C.A.P. Noistat — timpul e ieftin ca braga. Nimeni nu are grijă de scurgerea lui. Brigadierul de cîmp loan Mar­tini ne mărturisea, în ziua raidului -------------------------------­ (Continuare în pag. a III-a) GH. GRADINARU

Next