Tribuna Sibiului, decembrie 1968 (Anul 1, nr. 245-271)

1968-12-03 / nr. 246

­ PROLETARI DIM TOATE ŢARUE, UNIŢI VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P. C. R.­­» AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU I BIBLIOTECA,,ASTRA" 9 SIBIU Conferinţa municipală de partid Mediaş Spre o mai bună cuprindere şi rezolvare a sarcinilor viitoare Impetuoasa dezvoltare economică şi social-culturală a aşezării de pe Tîrnava, care şi-a sărbătorit nu de mult 700 ani de existenţă, a fost încărcătura valorică emoţională ce a străbătut întreaga desfăşurare a Con­ferinţei municipale de partid Me­diaş. Vorbitorii s-au referit la pa­şii lor, al tovarăşilor lor pe drumul unor succese remarcabile, la munca politică desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid în sprijinul tuturor iniţiativelor care au punctat perioada ce s-a scurs de la constitui­rea Comitetului municipal de partid, au adus în dezbatere şi acele rezerve care, valorificate, vor putea consti­tui suportul unor creşteri viitoare. Darea de seamă prezentată con­ferinţei a întreprins o analiză compe­tentă a realizărilor obţinute de co­lectivele de muncă din întreprinderile şi instituţiile medieşene, sub condu­cerea organelor şi organizaţiilor de partid. Plecînd de la complexitatea sarcinilor economice şi social-cultu­­rale cărora organul de partid trebuia să se găsească cea mai deplină rezol­vare, analiza a reliefat o seamă de succese de remarcabilă pondere în economia judeţului Sibiu. Astfel, pe 10 luni ale acestui an, sarcinile pri­vind producţia globală au fost depă­şite cu 28,6 milioane lei, iar cele pri­vind producţia marfă cu 31,5 milioa­ne. Productivitatea muncii a sporit cu 8,6 la sută faţă de aceeaşi perioa­dă a anului trecut.­ De remarcat că 79,8 la sută din sporul producţiei in­dustriale s-a realizat pe seama creş­terii productivităţii muncii. Sunt create condiţiile pentru reali­zarea şi depăşirea sarcinilor de plan pe anul în curs la toţi indicatorii şi in toate unităţile municipiului. Prin organizarea mai bună a pro­ducţiei şi a muncii, prin antrenarea maselor de salariaţi în întrecerea so­cialistă, colectivele de muncitori, in­gineri şi tehnicieni din întreprinde­rile municipiului au realizat, de ase­menea, un volum de economii peste plan în valoare de 20,5 milioane Iei şi 20,9 milioane lei beneficii. Privind cu deplină răspundere In­dicaţiile conducerii de partid, refe­ritoare la necesitatea sporirii sarci­nilor pentru export, colectivele de muncă, sub conducerea organizaţii­lor de partid, s-au angajat la o supli­mentare a planului pe 1968 cu peste 20 milioane lei. S-au pus în valoare alte rezerve în această direcţie, con­cretizate pe 10 luni în alte 20 milioa­ne lei suplimentări faţă de angaja­mente. Au fost evidenţiate în acest sens eforturile colectivelor de la uzinele „Tîrnava", „Vitrometan", „Salconserv". întreprinderile municipiului au de­­pus reale eforturi şi în direcţia ren­tabilizării produselor, a îmbunătăţirii calităţii lor. In cuvîntul său, tovară­şul Grigore Popa, secretar al Comi­tetului municipal, apreciind succesele economice obţinute, a arătat că pre­vederile anului 1969 se înscriu în a­­ceeaşi linie ascendentă, producţia globală urmind a depăşi cu 260 mi­lioane prevederile iniţiale. Darea de seamă şi unii vorbitori au scos în evidenţă şi anumite laturi deficitare ale activităţii economice, ale organizării ştiinţifice a producţiei­­şi a muncii, ale activităţii desfăşurate . • de organizaţiile de partid. (Continuare în pag. a Ill-a) Biroul Comitetului municipal de partid Mediaş Membrii: Bîrsan Mihai, Florea Ioan, Reszek Ferencz, Lucaci Vasile, Lup Nicolae, Miclea Ionel, Moldovan Teodor, Popa Grigore, Perime Costică, Setz Martin Johann, Stănilă Eleonora Letiția. Membrii supleanți: Comnacu Elisabeta, Ferenț Mircea, Herman­­Wilhelm, Tatu Aurelia. Secretariatul Comitetului municipal de partid Costică Perime — prim-secretar Grigore Popa — secret­ar Mihai Bîrsan — secretar Martin Johann Setz — secretar Președinte al comisiei de revizie Vasile Neagu. TELEGRAMA-----------------------------------------­---------Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu Exprimind adeziunea tuturor comuniştilor medie­­şeni, a tuturor oamenilor muncii români, germani, maghiari şi de alte naţionaltăţi la politica partidului, Conferinţa organizaţiei municipale Mediaş transmite Comitetului Central al Partidului Comunist Român recunoştinţa fierbinte a tuturor celor care trăiesc şi muncesc pe aceste vechi meleaguri pentru Înţelep­ciunea, fermitatea şi înalta responsabilitate cu care conduce destinele naţiunii noastre pe drumul cons­trucţiei socialismului. Avînd în centrul dezbaterilor activitatea comuniş­tilor privind traducerea în viaţă a sarcinilor izvorîte din hotăririle Congresului al IX-lea şi ale Conferin­ţei Naţionale a partidului, precum şi din alte docu­mente de partid şi de stat, raportăm cu satisfacţie conducerii partidului că măsurile referitoare la ridi­carea continuă a nivelului muncii de partid, dezvol­tarea economică şi social-culturală a municipiului Mediaş se îndeplinesc cu succes. Planul producţiei industriale globale a fost depăşit pe primele 10 luni ale anului cu 28,6 milioane Iei, iar productivitatea muncii a crescut cu 8,6 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. în acest fel s-au nkfînnf ltAxnfî/iîî îM tnl/»-»rn /tn OH O mîlinnnn Ini W tlUUl WVUbllVK IU TU1WU1V «v «v,v auxtvuuu »V — Totodată, raportăm că ne vom realiza în întregime angajamentele privind obiectivele de investiţii, care s-au realizat pînă în prezent în proporţie de 88,9 la sută din total şi 96,3 la sută la construcţii şi montaj. Importante rezultate au fost obţinute şi în îndepli­nirea sarcinilor din domeniul cercetării ştiinţifice, în promovarea ştiinţei şi tehnicii înaintate, în acti­vitatea şcolilor de toate gradele, precum şi în în­treaga viaţă spirituală a Mediaşului, lucrările conferinţei au reliefat creşterea rolului conducător al organizaţiei municipale de partid, îm­bunătăţirea stilului şi metodelor de muncă. Despre forţa organizaţiei noastre vorbeşte faptul că fiecare al patrulea cetăţean major al municipiului este membru al Partidului Comunist Român. Cunoscind nivelul sporit al sarcinilor de producţie din anii viitori, asigurăm conducerea partidului că vom crea condiţii pentru realizarea fiecărui indicator de plan, vom mobiliza membrii de partid, pe toţi oamenii muncii pentru a contribui cu şi mai mult entuziasm la îndeplinirea exemplară a planului în cel de-al patrulea şi al cincilea an al cincinalului. Participînd la înfăptuirea politicii marxist-leniniste a partidului, suntem­ martori la înflorirea patriei, la creşterea prestigiului partidului şi statului nostru pe plan mondial. Comuniştii din Mediaş, toţi oamenii muncii ro­mâni, germani, maghiari, înfrăţiţi in muncă şi în luptă comună pentru înflorirea continuă a acestor frumoase locuri, strîngîndu-ne şi mai mult rîndurile în jur­ul partidului, vom depune toate eforturile pentru întărirea şi consolidarea acestor legături la temperatura luptelor comune de veacuri pentru în­florirea scumpei noastre patrii. Republica Socialistă România. Conferinţa organizaţiei de partid din municipiul Mediaş asigură conducerea de partid şi de stat, pe dumneavoastră personal tovarăşe Nicolae Ceauşescu, de adeziunea fierbinte a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii care trăiesc pe aceste meleaguri la principiile politicii externe ale partidului nostru acordînd o Înaltă preţuire responsabilităţii şi fermi­tăţii cu care sunt traduse în viaţă aceste principii. CONFERINŢA ORGANIZAŢIEI MUNICIPALE DE PARTID MEDIAŞ Atelierul de croit al secţiei marochinărie de la fabrica „13 Decembrie* Sibiu ANUL Nr. 246 Marti 4 PAGINI 3 DECEMBRIE 1968 30 BANI Verificarea parametrilor tehnici: stabilirea rezistenţei la rupere şi alungire a ţesăturilor cu ajutorul dinamometrului VA INFORMĂM DESPRE Manifestări dedicate zilei de 1 Decembrie In faţa unui numeros auditoriu, compus din elevii şi ostaşii Şcolii superioare de ofiţeri „Nicolae Băl­­cescu" din Sibiu a vorbit despre im­portanţa actului Unirii Transilvaniei cu România colonelul în rezervă Ioan Bergea. Vorbitorul a evocat momente din lupta poporului pentru unire, despre Marea Adunare din Decembrie 1918 de la Alba Iulia,­­ care a participat cu cincizeci de an în urmă. După expunere, formații artistice ale Casei Armatei au pre­zentat un program dedicat eveni­mentului. Festivalul filmului pentru sate Manifestare intrată în tradiţia vieţii noastre artistice, festivalul constitui un important factor al ridicării nivelului cultural al spectatorilor din mediu rural. Actuala ediţie va cuprinde toate unităţile cinematografice din judeţu nostru şi se va desfăşura în două etape: prima. Intre 1—31 decembrie a.c. , va cuprinde 66 unităţi aparţinătoare punctelor cinematografice Mediaş , Agnita, iar a doua, între 5 ianuarie — 2 februarie 1969 şi va cuprinde 43­­ unităţi din punctul cinematografic Sibiu. Pregătiri la I.B.C. „Păltiniş“ Amfitrioană a sta­ţiunilor balneo-clima­­terice şi a cabanelor turistice, întreprinde­rea I.B.C. Păltiniş es­te pregătită pentru primirea oaspeţilor. „în cursul acestei luni — ne informează tov. Ioan Mărgineanu, directorul I.B.C. Păl­tiniş Sibiu — vor fi sporite capacităţile de cazare şi alimentare ale staţiunilor şi ca­banelor noastre pen­tru a face faţă tutu­ror solicitărilor. La Crinţ se va da în fo­­losinţă o sală de mese ce se amenajează în stil rustic, local cu pes­te o sută de locuri; la Păltiniş vom pune la dispoziţia oaspeţilor o sală pentru vizionarea programelor de tele­viziune, trei săli pen­tru jocuri de club, o vilă cu 20 locuri de cazare categoria 1 şi două instalaţii de te­­reschiuri pentru trans­portul schiorilor în amonte la Şanta, (care are un mare număr de solicitanţi). Se vor da, de aseme­nea în folosinţă două cabane turistice cu cîte 16 locuri fiecare, în staţiunea Păltiniş sunt pregătite săniuţe pentru turişti şi se vor organiza plimbări colective cu săniuţe trase de cai. Va fi organizată tradiţionala noapte de revelion la Păltiniş, la Negoiul, Casa tu­riştilor, Fîntînele, Va­lea Sadului, Mercurea Sibiului, Oltul Berbe­cului, Surul şi Poia­na Neamţului. Sta­ţiunea Ocna Sibiulu Cabanele Arpaş, Vi­lea Aurie, prin Valea Oltului şi Tre­cătoarea cerbilor, a pregătit şi ele surpi­ze specifice aceste sărbători, în perioada vacan­ţei de iarnă a şcol­­or generale şi lice­lor, la Păltiniş ,v funcţiona o tabăr pentru 400 de elev iar în luna februar 1969, o tabără pen­tru vacanţa studen­ţilor. în tot timpul sezo­nului de iarnă vor a­vea loc, săptămîna serate dansante şi lo­curi pentru turiştii" oamenii muncii afla la cabane în cont­­dliu de odihnă". D. Consfătuire pe teme de spor Sibiul a găzduit în aceste zile consfătuirea pe ţară a antrenorilor -­ sărituri în apă. Programul a fost compus din referate şi comunică, privind activitatea de selecţionare şi perfecţionare a sportivilor de per­formanţă. Lectoratul s-a desfăşurat la sediul C.J.E.F.S. Sibiu, iar act­vitatea practică la bazinul acoperit al băii populare. BIBLIOTECARUL COMUNAL-FACTOR CULTURAL DINAMIC TgfrjftpSfflirea­, str­ucturii a­dministra­­­tiv-teritoriale a ţării, potrivit cerin­ţelor actualei etape de desăvîrşire a construcţiei socialiste, a creat necesitatea unei înnoiri şi în dome­niul cultural, concretizată printr-o reorganizare a întregului sistem al aşezămintelor culturale, deci şi a unei adaptări corespunzătoare în re­ţeaua de biblioteci din mediul ru­ral. In condiţiile actualei împărţiri teritoriale, bibliotecile publice rtr­masă funcţionează la centru de co­mună, avînd o rază de activitate mult mai extinsă decit înainte, noi d­im­ensiuni, noi perspective. In lu­mina noilor împrejurări bibliotecile comunale, ca instituţii culturale de bază, este firesc să-şi facă simţită prezenţa, înscriindu-se ca partici­pante active la viaţa satului nou. Ansamblul activităţii bibliotecii se desfăşoară sub conducerea şi prin munca efectivă, directă, a bibliote­carului comunal. El este depozitarul, gestionarul şi responsabilul unic al b­ibiegului fiind de cărţi şi rnviste din bibliotecă. Este omul cu pregă­tire profesională care ştie să orga­nizeze acest fond în mod ştiinţific, astfel Incit să poată sta la dispozi­­ţia cititorilor şi să poată fi utilizat de ei, cu maximă operativitate. Pornind de la faptul că biblioteca are în principal menirea de a popu­lariza car­tea în rîndul maselor, bi­bliotecarului comunal îi revin o se­rie de sarcini legate de specificul muncii lui. Ca activist cultural tre­buie să-şi aducă aportul cu toată dăruirea nu numai ca participant, dar şi ca stimulator permanent al­­tuturor acţiunilor care slujesc nou­lui, progresului în viaţa satului. Ca om de specialitate este chemat să-şi îndeplinească obligaţiile în mod conştiincios şi cu toată seriozitatea. Munca lui trebuie să îmbrace toate aspectele muncii bibliotecare. Pen­­­tru o bună desfăşurare a activităţii sale, bibliotecarul trebuie să se orienteze spre o muncă susţinută, ştiinţific organizată şi fundamentată pe specificul şi cerinţele diferen­ţiate ale satului contemporan. Printre­­sarcinile de prim ordin, ce se desprind din însuşi specificul activităţii bibliotecarului, se numără: judicioasa planificare a muncii ce trebuie să se desfăşoare pe­ baza programului zilnic de 8 ore. *38011 de organele competente, program ce se impune a fi respectat și folosit cu chibzuinţă, destinat în întregime muncii de bibliotecă. Din timpul de 8 ore afectat bibliotecii, el își va rezerva un anumit număr de ore (2—3) pentru lucrările tehnice de bibliotecă, organizarea fondului şi cataloagelor, aranjarea în raft a căr­ţilor răvăşite de cititori, mici repa­raţii la cărţi, diferite lucrări de evi­denţă şi statistică, studiul indivi­dual etc. Sub nici un motiv biblio­tecarul nu are voie să lipsească de la program şi nici să se ocupe în timpul de lucru cu alte treburi, de­cit cu cele legate direct de biblio­tecă. In atenţia permanentă a bibliote­carului comunal trebuie să stea a­­tragerea la lectură a cititorilor din toate categoriile, punînd accent pe tineret şi pe populaţia activă ocu­pată în producţie. Acest obiectiv important îl poate realiza făcînd un studiu amănunţit cu ajutorul căruia să ajungă la cunoaşterea tuturor factorilor determinanţi ai lecturii, în funcţie de carte, dar şi de cititor. Intensitatea, varietatea sau ritmici­tatea lecturii nu pot fi ridicate in­tr-o bibliotecă fără acest studiu. Un loc important in cadrul atri­buţiilor sale, in vederea consolidar. şi dezvoltării gustului de lectură, bine să-l ocupe munca de informar şi îndrumare în mod individual , competent a fiecărui cititor în part« In realizarea cu succes a sarcini­lor ce-i revin, bibliotecarul corm­­­al nu poate lucra izolat, ci­ si bi­blioteca de care răspunde fac part dintr-un angrenaj local cu sertoar individualizate, dar interdependent. Caracterul colectiv al muncii est impus de colaborarea necesară c ceilalţi specialişti şi intelectuali din sat. Lucrindu-se astfel se evită pe ralelismele, se creează o mai mai aderenţă la realitatea locală şi, de­sigur, se măreşte eficienta fiecare activităţi din sat. Cunoştinţele şi ex­perienţa unui colectiv dau nu nu­mai amplitudine, dar şi calitate deo­sebită oricărei munci. Un singur ori oricîtă pregătire ar avea şi oricît dăruire ar depune, e cu neputinţ să cuprindă realitatea socială local în ansamblul ei. Or, bibliotecari este absolut necesar să aibă o ase­menea, perspectivă în ceea c priveşte relaţiile cu cititorii. Cum aşa el va putea răspunde sar­cinilor ce-i stau în faţă şi v reuşi să-şi organizeze In mod ştiin­tific şi raţional munca, situîndu-se­­ înălţimea chemării lui, la înălţime exigenţelor actuale. In acest fel înţeleg să lucrez bibliotecarele comunale din: Cristian Avrig, Poplaca, Sălişte etc. care, de­punînd interes şi pasiune în arunc­au reuşit să obţină ani de-a rîndi cele mai frumoase rezultate. Nu­celaşi lucru se poate spune despr bibliotecarele din: Şura Mică, Mică­sasa, Axente Sever, Alămor şi al­tele. In aceste localităţi bibliotecar nu au reuşit să fructifice în între­gime timpul afectat muncii de biblio­tecă. Drept consecinţă activitate este foarte redusă iar indicele d lectură foarte scăzut, ceea ce fac ca prestigiul profesional al salaria­ţilor respectivi să aibă de suferit Situaţia aceasta rezultă din consta­tările făcute la faţa locului de că­tre o brigadă de analiză şi contra care a vizitat recent cîteva biblio­teci din satele judeţului nostru. Recomandările de mai sus pledea­ză pentru un plus de conştiinciozi­tate, de pregătire profesională şi de pasiune printre bibliotecarii comu­­nali. Exemplul celor fruntași este insă cea mai puternică recoman­dare. MIHAI RUSU Biblioteca .Astra" Legămînt solemn sub faldurile tricolorului Duminică, 1 decembrie. Zi în care întregul nostru popor cu inimile pli­ne de mindere, a sărbătorit semicen­tenarul actului Unirii Transilvaniei cu România. Zi care pentru cei mai tineri ostași ai celui mai tînăr con­­tigent al patriei noastre socialiste , pe care-1 trăiesc cu toată fiinţa lor, depunerea Jurămîntului militar. Ora 8,30. Pe platoul betonat al Şcolii militare de ofiţeri activi „Ni­colae Bălcescu“ din Sibiu, într-o ali­niere perfectă, elevii şcolii şi mili­tarii în termen aşteaptă începerea solemnităţii. In tribună iau loc tovarăşii Nico­lae Gavrilescu, prim-secretar al Co­mitetului judeţean Sibiu al P.G.R., preşedintele Consiliului popular ju­deţean, Constantin Buzdughină, prim­­vicepreşedinte al Consiliului popular municipal Sibiu, colonel Dimitrie­­Atanasiu de la Direcţia învăţămînt militar din cadrul Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, general maior Spirea Stănescu, ofi­ţeri. *... Aşa cum este scris în Consti­tuţia Republicii Socialiste România — legea fundamentală a ţării — ser­viciul militar în forţele armate cons­tituie o îndatorire de onoare, apă­rarea patriei fiind datoria sfîntă a fiecărui cetăţean" — se arată într-un pasaj al cuvîntării rostite de co­mandantul şcolii, cu prilejul festivi­tăţii depunerii jurămîntului militar. „Această înaltă cerinţă patriotică in­suflă tinerilor din armată elan şi ho­­tărîre în munca ce o depun pentru temeinica lor pregătire militară şi politică..." Rind pe rînd, cu ochii ţintă la faldurile tricolorului, cu mîinile strînse pe arme, cu voci puternice, hotărîte, tinerii ostaşi se leagă să vegheze şi să apere, chiar cu pre­ţul vieţii, cuceririle poporului mun­citor. „Eu, cetăţean al Republicii Socia­liste România, intrind în rîndurile forţelor armate, jur să fiu devotat poporului muncitor, patriei mele şi conducerii de stat a Republicii So­cialiste România... Jur să urăsc din adincul fiinţei mele pe toţi duşmanii patriei şi ai poporului... Mă rog să îndeplinesc întocmai jurămintul meu, pentru libertatea şi fericirea patriei şi a poporului muncitor..." Jurmămîntul militar, asemeni unei flăcări vii şi pătrunzătoare, a trecut ca o ştafetă de la ostaş la ostaş, de la inimă la inimă, făcind să tresalte piepturile tinere ale ele­vilor din anul I şi militarilor din ci­clul I. E jurămintul în faţa drape­lului tricolor, momentul de mare so­lemnitate, flacăra şi lumina marelui legămînt, al legămîntului care simbo­lizează onoarea, vitejia, demnitatea şi gloria străbună, flacăra care a în­sufleţit pe vitejii ostaşi români de-a lungul zbuciumatei noastre istorii. „... Jur să fiu gata oricînd să lupt pentru apărarea patriei mele.. .* este pentru fiecare ostaş» ce depune ju­­râmîntul în faţa faldurilor desfăşu­rate ale tricolorului momentul de mare solemnitate cînd îşi ia un an­gajament sacru, cînd îşi face legă­­mîntul pe viaţă faţă de patrie şi popor, în încheierea solemnităţii, în rit­mul marşului fanfarei militare, cel pentru care ziua de 1 decembrie 1968 a constituit legămîntul sacru de apărare a cuceririlor poporului nos­tru muncitor — cu privirile aţintite spre drapelul patriei — defilează într-o perfectă aliniere, într-o revăr­sare de tinereţe şi bărbăţie, într-o ţinută din care se desprinde hotă­­rîrea de neclintit de a sluji cu sfin­ţenie patria — Republica Socialistă România. Tot duminică a avut loc depunerea Jurămîntului militar de către elevii şi tinerii ostaşi din ciclul I al Şcolii militare de maiştrii şi subofiţeri din Sibiu. GH. SASU O seară de proiectîi In acţiunile sale de răspîndire a cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, casa de cultură din­­risnădie fo­loseşte forme diverse. Una dintre acestea, care se bucură de o apre­ciere deosebită din partea publi­cului, sînt proiecţiile. De curînd, dr. G. Hodorogea şi maistrul M. Kapp din localitate au oferit cîteva seturi de diapozi­tive color. Un public Interesat şi îndrăgostit de frumos, de peisajul românesc, de turism, a urmărit cu o vădită atenţie suita de ima­gini înlănţuite Intr-o conferinţă intitulată „De la munte la mare". Imaginile au fost culese din munţii Cibinului, Lotrului, Făgă­raşului şi Parîngului, iar litoralul românesc a fost redat prin ima­gini din Histria, Constanţa, Eforii, Mangalia. Proiecţiile au constituit o ade­vărată lecţie de geografie turis­tică, o investigaţie in peisajul ro­mânesc, In Istorie și în viața con­temporană.

Next