Tribuna Sibiului, ianuarie 1969 (Anul 2, nr. 272-296)
1969-01-29 / nr. 294
Lucrările Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie In zilele de 27 şi 28 ianuarie au avut loc lucrările plenarei Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. La şedinţa de marţi au luat parte tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Iosif Banc, Mihai Gere, Dumitru Popescu, membri ai C.C. al P.C.R. şi ai guvernului. La lucrările plenarei au participat, de asemenea, prim-secretari ai comitetelor judeţene de partid, preşedinţii uniunilor judeţene ale cooperativelor agricole, directorii direcţiilor agricole judeţene, conducătorii institutelor de cercetări din agricultură şi ai unor staţiuni experimentale, preşedinţii unor cooperative agricole, secretari ai unor comitete de partid comunale şi din cooperative agricole. In cadrul lucrărilor plenarei, la dezbaterea problemelor cuprinse în ordinea de zi au luat cuvîntul tovarăşii: Marin Argint, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Ilfov, Ion Popa, preşedintele C.A.P. Bălcaciu, judeţul Alba, Gheorghe Ghinea, prim secretar al comitetului judeţean Botoşani al P.C.R., Pavel Rizo, preşedintele C.A.P. Valea lui Mihai, judeţul Bihor, ing. Ion Mănoiu, directorul direcţiei agricole judeţene Braşov, Gheorghe Postolache, preşedintele C.A.P. Tifeşti, judeţul Vrancea, ing. Constantin Timirgaziu, directorul Staţiunii experimentale agricole Secuieni, judeţul Neamţ, Serghei Melniciuc, preşedintele C.A.P. Independenta, judeţul Galaţi, ing. Alexandru Galoş, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Cluj, Gheorghe Paloş, primsecretar al Comitetului judeţean Gorj al P.C.R., ing. Traian Moraru, directorul I.M.A. Castelu, judeţul Constanţa, Stelian Mălnăşan, secretarul Comitetului de partid din C.A.P. Drăgueşti, judeţul Mehedinţi, Toader Miron, preşedintele C.A.P. Cosmeşti, judeţul Iaşi, Anghel Mircea, preşedintele C.A.P. Grindu, judeţul Ialomiţa, ing. Ion Oprea, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Timiş, Gheorghe Roşu, prim-vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Silviu Strasser, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Bacău, Dumitru Tîrcolea, preşedintele C.A.P. Buzescu, jud. Teleorman, Ioana Marinaş, secretar al Comitetului de partid din C.A.P. Jiblea, judeţul Vîlcea, Laurenţiu Schop, preşedintele C.A.P. Alţînă, judeţul Sibiu, Ion Ruşinaru, preşedintele Băncii Agricole, Ion Apostolescu, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Brăila, Gheorghe Blaj, prim-secretar al comitetului judeţean Maramureş al P.C.R., Milica Giura, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Mureş, Nicolae Ştefan, şeful Departamentului pentru valorificarea legumelor şi fructelor, Gheorghe Petrescu, prim-secretar al comitetului judeţean Dolj al P.C.R., Maria Zidaru, preşedinta C.A.P. Păuleşti, judeţul Satu Mare, Nicolae Giosan, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii, Marin Vlad, secretar al Comitetului de partid din C.A.P. jud. Dîmboviţa. Plenara a analizat pe larg activitatea desfăşurată de uniunile cooperatiste în cei aproape 3 ani care au trecut de la constituirea lor, rezultatele obţinute în întărirea economică şi organizatorică a cooperativelor, aportul agriculturii cooperatiste la dezvoltarea economiei naţionale. Alături de succesele obţinute în dezvoltarea agriculturii socialiste şi în creşterea veniturilor cooperatorilor, vorbitorii au relevat neajunsuri care mai există în unele sectoare ale activităţii Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. Au fost propuse o serie de măsuri menite să ducă la îmbunătăţirea şi perfecţionarea activităţii Uniunii Naţionale şi a uniunilor judeţene in îndrumarea şi sprijinirea cooperativelor agricole în vederea folosirii tuturor resurselor pentru dezvoltarea în continuare a producţiei şi veniturilor. Vorbitorii au făcut propuneri pentru realizarea integrală şi în cele mai bune condiţiuni a sarcinilor ce revin sectorului agricol cooperatistdin plănul de stat pe anul 1969. Primit cu vii şi îndelungi aplauze a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In cea de-a doua parte a şedinţei din 28 ianuarie a.c. plenara a adoptat regulamentul privind aplicarea normelor statutare de organizare retribuire a muncii în cooperativei agricole de producţie. Plenara a adoptat o hotărîre privind îmbunătăţirea activităţii de îndrumare a cooperativelor agricole şi asigurarea condiţiilor pentru realizarea sarcinilor de plan pe anul 1969. Uniunile, se arată în hotărîre, vor îndruma cooperativele agricole ca adunările generale să analizeze temeinic şi multilateral resursele de care dispun pentru sporirea producţiei vegetale şi animale şi să asigure punerea lor în deplină vefloare. Mobilizarea cooperatorilor — se spune în continuare în hotărîre — pentru executarea la timp şi de bună calitate a lucrărilor agricole, pregătirea temeinică şi desfăşurarea în condiţii optime a campaniilor de însămînţări, întreţinerea culturilor şi recoltarea produselor vor constitui obiectivul central al muncii uniunilor, consiliilor de conducere şi a tuturor cadrelor din cooperative. In domeniul îmbunătăţirii funciare, hotărîrea prevede concentrarea mijioacelor băneşti şi materiale ca şi a măsurilor organizatorice în vederea extinderii irigaţiilor, folosirii eficiente a terenurilor amenajate, precum şi pentru executarea de noi îndiguiri, desecări şi pentru combaterea eroziunii solului. O deosebită atenţie, se arată în hotărîre, trebuie acordată dezvoltării sectorului zootehnic atît în ce priveşte realizarea efectivelor la toate speciile, a unor nuclee puternice de animale matcă, sporirea productivităţii acestora, asigurarea bazei furajere, cît şi a producţiei-marfă de carne, lapte, lină şi ouă. Uniunile, se arată în hotărîre, trebuie să-şi îndrepte atenţia în direcţia respectării cu stricteţe a prevederilor statutului. Ele au datoria, să asigure participarea largă şi activă a cooperatorilor la conducerea treburilor obşteşti, la creşterea continuă a rolului adunărilor generale, la elaborarea celor mai eficiente măsuri pentru creşterea producţiei şi întărirea economică a cooperativelor. Uniunile vor asigura întărirea muncii şi conducerii colective în cooperativele agricole, astfel incit consiliile de conducere şi celelalte organe alese, toti membrii cooperatori să respecte cu stricteţe hotărîrile adunărilor generale şi să lupte pentru înfăptuirea lor. Una din sarcinile importante ale cooperativelor, se arată in hotărîre, este întărirea rolului brigăzilor şi echipelor, forme de organizare a muncii care și-audovedit eficienta în activitatea C.A.P. Retribuirea muncii trebuie să se facă în cadrul prevederilor statutare pe bază de zile-muncă și retribuire suplimentară. în domeniul investițiilor — se spune în hotărîre — se va urmări concentrarea fondurilor spre obiective productive, care să asigure realizarea unor producţii sporite şi în termmene cit mai scurte. Uniunea Naţională şi uniunile judeţene trebuie să îndrume şi să sprijine în mai mare măsură cooperativele agricole în realizarea integrală şi ritmică a obligaţiilor contractuale privind livrarea produselor agricole. O preocupare de prim ordin a uniunilor o va constitui activitatea pentru perfecţionarea sistemului de pregătire a cadrelor de conducere — preşedinţi, brigadieri, a contabililor, precum şi pentru ridicarea pregătirii profesionale a cooperatorilor. La ultimul punct al ordinii de zi, Plenara a adoptat bugetul pe anul 1969 al Casei de pensii a U.N.C.A.P. Plenara Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie a adresat o chemare către întreaga ţărănime cooperatistă, către uniunile judeţene ale cooperativelor agricole, către toate cadrele din agricultura cooperatistă pentru realizarea şi depăşirea planului pe anul 1969. In cuvîntul de închidere a lucrărilor plenarei, tovarăşul Vasile Vîlcu a exprimat în numele tuturor participanţilor hotărîrea de a îmbunătăţi continuu activitatea economică şi organizatorică a unităţilor cooperatiste din agricultură, de a mobiliza întreaga ţărănime cooperatistă pentru a întîmpina cu rezultate cît mai bune cea de-a 25-a aniversare a eliberării patriei şi cel de-al X-lea Congres al Partidului. (Agerpres) Comemorarea Ady Endre Cu ocazia comemorării semi-centenarului morţii poetului Ady Endre, ieri după-amiază, în „Casa albastră" a Muzeului Brukenthal, a avut loc o expunere despre marele liric, prezentată de prof. Józsa Benjamin. În continuare, elevi ai Liceului teoretic nr. 3 din localitate au recitat din creația lui Ady Endre. Linia de umplere a conservelor de la fabrica „Salconserv“ din Mediaș / întrecerea artiştilor amatori Debutul de duminică al concursului formaţiilor artistice de amatori nu a permis pentru centrele Miercurea Sibiului, Şelimbăr şi Răşinari formularea unor concluzii edificatoare asupra posibilităţilor locale. Aceasta se datoreşte, pe de o parte, lipsei de pregătire sistematică, din timp, iar pe de altă parte, unui interes scăzut al forurilor locale pentru calitatea reprezentării în concurs. Sala căminului cultural din Miercurea Sibiului a cunoscut duminică după amiază o slabă participare atît din partea publicului larg cît şi al intelectualilor din localitate, care nu au onorat nici măcar cu prezenţa, decum cu un aport efectiv în instruirea premergătoare a formaţiilor artistice. In aceste condiţii nu este de mirare că demnitatea localităţii a suferit pe linia reprezentării prin formalii. Credem că acesta trebuie să fie un serios semnal pentru toate forurile locale şi în primul rînd pentru organizaţia de partid, care ar fi trebuit să controleze cu mai multă răspundere îndeplinirea obiectivelor cuprinse în această largă acţiune de interes naţional închinată celei de-a XXV-a aniversări a eliberării patriei. Această stare de lucruri se poate aplica cu mici nuanţe şi Şelimbărului. Făcînd o scurtă trecere în revistă a formaţiilor care au evoluat pe scena căminului cultural Miercurea Sibiului, se impune în primul rînd constatarea că au lipsit formaţii altădată puternice, precum corul şi fanfara din localitate, echipa de dansuri sădeşti din Dobîrca, cea de dansuri româneşti din Sîngătin şi corul bărbătesc din Apoldu de Sus. Desigur, lipsa nedorită a acestora a contribuit la un nivel mai scăzut al desfăşurării concursului. Dintre formaţiile prezentate, am remarcat echilibrul sonor, interpretarea şi bogăţia repertoriului fanfarei din Apoldu de Sus (dirijor Fisi Karol), buna organizare a grupului vocal din Apoldu de Jos (instructor Mariana Gligor), virtuozitatea tinerilor dansatori Nicolae Troancă și Florin Chioar. Pe de altă parte, nu sîntem de acord cu înlocuirea echipei de dansuri a căminului cultural din Miercurea cu o participare doar a elevilor. Revenind la ceea ce aminteam în legătură cu dezinteresul organelor locale, ne facem datoria de a sublinia eforturile inimoase dar singulare ale directoarei de cămin Doina Nistor, ale cărei iniţiative nu găsesc sprijinul moral şi material necesar. Or, este de înţeles că responsabilitatea organizării unei bogate vieţi spirituale reprezentative pentru întreaga comună nu revine unei singure persoane. In bună măsură asemenea lucruri s-au petrecut şi în centrul Şelimbăr. Aşteptăm să vedem pe scena de concurs formaţii redutabile precum fanfara, corul şi dansurile săseşti din Şura Mare, frumosul obicei „Buzduganul" de la (Continuare In pag. a 111-a) NICOLAE SUCIU directorul Casei judeţene a creaţiei populare Sibiu E BIBLIOTECA,ASTRA" SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Anul II, nr. 294 Miercuri, 29 ianuarie 1969 4 pagini, 30 bani Mobilă în panouri — un nou produs realizat de Iproul „Republica“, secţia a II-a mobilă, destinat exportului. In fotografie: pregătirea panourilor pentru recepţie ÎN ÎNTÎMPINAREA ALEGERILOR PENTRU MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ ŞI CONSILIILE POPULARE Profesorul Constantin Tatu, profesor de matematică, a fost propus candidat al Frontului Unităţii Socialiste în circumscripţia electorală nr. 51 a municipiului Sibiu. L-am găsit în cancelaria Liceului economic Sibiu, acolo unde-şi petrece cea mai mare parte de timp, prins de treburile şcolii. Ca director are multe de făcut. Anul acesta Liceul economic va da prima promoţie de absolvenţi, primii economişti vor porni spre locurile producţiei. Asemenea fapt implică multă răspundere din partea sa şi a corpului de cadre didactice. Pregătirile pentru bacalaureat sunt intense. Pe masa de lucru a directorului liceului am găsit planul de măsuri concrete în vederea acestui examen. Dar, în acelaşi timp, directorul e ocupat şi cu alte probleme ale şcolii: se ridică o nouă clădire a liceului şi, dacă nu zilnic, de cîteva ori pe săptămînă îl găseşti pe şantier urmărind cum se desfăşoară lucrările, dîndu-şi părerea, solicitînd păreri. In cei 16 ani de învăţămînt a obţinut rezultate bune, a pregătit generaţii de elevi, astăzi mulţi din ei cu roluri importante în societate. Cu doi ani în urmă am fost martorul unei întîlniri emoţionante: profesorul C. Tatu şi-a întîlnit un fost elev. Eram undeva în Deltă. Fostul său elev, astăzi avînd o muncă importantă în marina noastră, i-a mulţumit profesorului din toată inima pentru tot ce i-a dăruit în anii de şcoală. Dincolo de zidurile şcolii, în cartierul unde trăieşte, oamenii, vecinii îl respectă şi-l cinstesc pentru că e un bun gospodar, harnic, priceput, pentru că participă activ la viaţa cartierului, la problemele acestuia. Am înţeles că şi în circumscripţia unde a fost propus are multe de făcut, de rezolvat. Şi le va face, le va rezolva. Aşa cum a reuşit totdeauna să-şi apropie pe toţi cei cu care a lucrat, va reuşi să mobilizeze"' voinţa 'Cetăţenilor, dorinţa lor de mai frumos, mai bună gospodărire. VICTOR VEDEA Adunarea din Amnas cenţi în sală despre măreţele înfăptuiri obţinute de poporul nostru sub conducerea partidului, în primii trei ani ai actualului plan cincinal, subliniind, în acelaşi timp, contribuţia adusă da oamenii muncii români, germani şi maghiari din judeţul nostru. în acest context au fost relevate şi realizările muncitorilor, ţăranilor cooperatori şi intelectualilor de pe raza circumscripţiei electorale nr. 113. In încheierea expunerii, primarul comunei a făcut o scurtă caracterizare tovarăşului Ioan Munteanu, activist al Consiliului judeţean al sindicatelor, pe care l-a propus candidat al Frontului Unităţii Socialiste în această circumscripţie. în cuvinte pline de căldură, participanţii la discuţii au susţinut candidatura tovarăşului Ioan Munteanu, au arătat cîteva din succesele muncii lor pe ogoarele Cooperativelor Agricole de Producţie şi I.A.S., au făcut unele propuneri privind gospodărirea comunei şi satelor aparţinătoare, terminarea construcţiei căminului cultural şi întreţinerea drumurilor. Adunarea s-a încheiat într-o atmosferă de entuziasm specific acestor zile, dovedind ataşamentul profund al cetăţenilor faţă de politica partidului, faţă de candidaţii Frontului Unităţii Socialiste. Cetăţenii din circumscripţia electorală judeţeană nr. 113 Amnaş, comuna Sălişte, strînşi într-o entuziastă adunare şi-au propus candidatul de deputat pentru alegerile de la 2 martie. Deschizînd adunarea, primarul comunei, Ion Oană, a vorbit celor pre- In celelalte pagini: • Cronica plastică: „Tentaţia metaforei“ • Din toată lumea • Sport Pagina a Il-a • Cronica de film: „Ziua în care vin peştii“ @ Depozit — magazin — cumpărător (raid-anchetă) Pagina a IlI-a B CANDIDAŢI AI FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Profesorul Constantin Tanu, directorul Liceului economic Sibiu propus candidat în circumscripţia municipală Sibiu, nr. 51. Hildegard Wallmen, vînzătoare la I.C.S. Alimentara — Sibiu, propusă candidată în circumscripţia electorală județeană, nr. 50. Cu creionul inmină printre producătorii de creioane Dacă vrem să introducem cititorul în culisele creioanelor, este neapărat necesar să începem de la alta, pentru că creionul este prietenul nedespărţit al lui, începînd de la învăţarea primelor litere şi pînă la sfîrşitul vieţii. Creionul a avut numeroşi predecesori, pe diferitele trepte de dezvoltare a mijloacelor de producţie. Printre cei mai vechi, în ordinea bătrîneţii, se numără crenguţele carbonizate, urmate în scară succesorală de argile, peneluri şi pene de gîscă, pînă prin evul mediu cînd au apărut nişte creioane făcute dintr-un amestec de plumb, sulf şi antimoniu. Aceste creioane nu puteau fi însă folosite pe orice hîrtie, fiind dure. De abia după descoperirea minelor de grafit (1658) se poate vorbi despre adevăratul creion, perfecţionat treptat pînă la stadiul său actual. In Sibiu, prima fabrică de creioane s-a înfiinţat în anul 1931, cu utilaje care între timp s-au demodat şi au capitulat în faţa superiorităţii altora mai noi. La început fabrica sibiană se limita la o mică parte a operaţiilor de producţie a creioanelor, masa de grafit şi lemnul fiind importate din străinătate. Astăzi în sectorul I creioane al IPROFIL „Republica", reconstruit din temelii, întreg procesul tehnologic al creioanelor, începînd de la spălatul argilei, continuînd cu amestecarea masei de grafit în mori vibrante, prelucrarea prin malaxare, vălţuire, antetrefilare, trefilarea şi uscarea minelor în camere de uscare cu parametri ştiinţifici de temperatură şi umiditate, se execută cu maşini ultramoderne. Două prese hidraulice execută trefilarea minelor, un laminor prelucrează masa de grafit, iar o maşină de canetat profilează creioanele. O linie tehnologică de mare productivitate, cu întregul său angrenaj automat, prelucrează blocurile de creioane şi creioanele propriu-zise, după ce în prealabil au fost pregătite seîndurerele din buşteni de tei decojit, debitate în gatere, uscate timp de şase luni şi ameliorate prin impregnare sub presiune în diferite soluţii. La o altă linie tehnologică modernă, de finisare, se fac operaţiile de retezare la două capete, marcarea şi ascuţirea la maşini cu parametri superiori. Pe fluxul tehnologic întîlnim o modernă secţie de lăcuit dotată cu maşini automate cu trei benzi şi un agregat de alimentare. Remarcăm variata gamă de sortimente destinate beneficiarilor din ţară şi celor din Turcia şi Marea Britanie, unde întreprinderea are contracte de livrări de mai mulţi ani. Eugenia Smeu, controloare de calitate, ne informează că numărul sortimentelor a ajuns la 98, faţă de 15 fabricate cu 10 ani în urmă. Dintr-un dialog cu inginera Doina Biscă, şefa sectorului creioane, am reţinut un fapt demn de semnalat — anume că în timp ce in anul 1948 producţia de creioane anuală era de 50 000 groşi, în anul 1968 s-au realizat 350 000 groşi creioane diferite, la care se adaugă importante cantităţi de cărbuni pentru arcuri voltaice, folosiţi în cinematografie. Acum, după realizarea planului pe anul trecut, cu mult înainte de termen, colectivul sectorului I creioane s-a înscris in acest an pe orbita sarcinilor sporite cu succese prestigioase, îndeplinind indicatorii în primele două decade ale lunii ianuarie în proporţie de peste 85 la sută. DOINA SALAJANU