Tribuna Sibiului, ianuarie 1969 (Anul 2, nr. 272-296)

1969-01-29 / nr. 294

Lucrările Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie In zilele de 27 şi 28 ianuarie au avut loc lucrările plenarei Consiliu­lui Uniunii Naţionale a Cooperative­lor Agricole de Producţie. La şedinţa de marţi au luat parte tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Iosif Banc, Mihai Gere, Dumitru Popescu, membri ai C.C. al P.C.R. şi ai gu­vernului. La lucrările plenarei au participat, de asemenea, prim-secretari ai comi­tetelor judeţene de partid, preşedinţii uniunilor judeţene ale cooperativelor agricole, directorii direcţiilor agricole judeţene, conducătorii institutelor de cercetări din agricultură şi ai unor staţiuni experimentale, preşedinţii unor cooperative agricole, secretari ai unor comitete de partid comunale şi din cooperative agricole. In cadrul lucrărilor plenarei, la dezbaterea problemelor cuprinse în ordinea de zi au luat cuvîntul tova­răşii: Marin Argint, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Ilfov, Ion Popa, preşedintele C.A.P. Bălcaciu, judeţul Alba, Gheorghe Ghinea, prim secretar al comitetului judeţean Bo­toşani al P.C.R., Pavel Rizo, preşe­dintele C.A.P. Valea lui Mihai, jude­ţul Bihor, ing. Ion Mănoiu, directorul direcţiei agricole judeţene Braşov, Gheorghe Postolache, preşedintele C.A.P. Tifeşti, judeţul Vrancea, ing. Constantin Timirgaziu, directorul Sta­ţiunii experimentale agricole Secu­­ieni, judeţul Neamţ, Serghei Melni­­ciuc, preşedintele C.A.P. Indepen­denta, judeţul Galaţi, ing. Alexandru Galoş, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Cluj, Gheorghe Paloş, prim­­secretar al Comitetului judeţean Gorj al P.C.R., ing. Traian Moraru, direc­torul I.M.A. Castelu, judeţul Cons­tanţa, Stelian­­ Mălnăşan, secretarul Comitetului de partid din C.A.P. Dră­­gueşti, judeţul Mehedinţi, Toader Miron, preşedintele C.A.P. Cosmeşti, judeţul Iaşi, Anghel Mircea, preşe­dintele C.A.P. Grindu, judeţul Ialo­miţa, ing. Ion Oprea, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Timiş, Gheorghe Roşu, prim-vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Cooperative­lor Agricole de Producţie, Silviu Strasser, preşedintele Uniunii jude­ţene a C.A.P. Bacău, Dumitru Tîr­­colea, preşedintele C.A.P. Buzescu, jud. Teleorman, Ioana Marinaş, se­cretar al­­ Comitetului de partid din C.A.P. Jiblea, judeţul Vîlcea, Lau­­renţiu Schop, preşedintele C.A.P. Al­­ţînă, judeţul Sibiu, Ion Ruşinaru, preşedintele Băncii Agricole, Ion Apostolescu, preşedintele Uniunii ju­deţene a C.A.P. Brăila, Gheorghe Blaj, prim-secretar al comitetului ju­deţean Maramureş al P.C.R., Milica Giura, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Mureş, Nicolae Ştefan, şeful Departamentului pentru valorificarea legumelor şi fructelor, Gheorghe Pe­­trescu, prim-secretar al comitetului judeţean Dolj al P.C.R., Maria Zi­­daru, preşedinta C.A.P. Păuleşti, ju­deţul Satu Mare, Nicolae Giosan, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii, Marin Vlad, secretar al Comitetului de partid din C.A.P. jud. Dîmboviţa. Plenara a analizat pe larg activi­tatea desfăşurată de uniunile coo­peratiste în cei aproape 3 ani care au trecut de la constituirea lor, re­zultatele obţinute în întărirea eco­nomică şi organizatorică a coopera­tivelor, aportul agriculturii coopera­tiste la dezvoltarea­ economiei naţio­nale. Alături de succesele obţinute în dezvoltarea agriculturii socialiste şi în creşterea veniturilor coopera­torilor, vorbitorii au relevat neajun­suri care mai există în unele sec­toare ale activităţii Uniunii Naţio­nale a Cooperativelor Agricole de Producţie. Au fost propuse o serie de măsuri menite să ducă la îmbu­nătăţirea şi perfecţionarea activităţii Uniunii Naţionale şi a uniunilor ju­deţene in îndrumarea şi sprijinirea cooperativelor agricole în vederea folosirii tuturor resurselor pentru dezvoltarea în continuare a produc­ţiei şi veniturilor. Vorbitorii au făcut propuneri pen­tru realizarea integrală şi în cele mai bune condiţiuni a sarcinilor ce revin sectorului agricol cooperatist­­din plănul de stat pe anul 1969. Primit cu vii şi îndelungi aplauze a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In cea de-a doua parte a şedinţei din 28 ianuarie a.c. plenara a adop­tat regulamentul privind aplicarea normelor statutare de organizare retribuire a muncii în cooperativei agricole de producţie. Plenara a adoptat o hotărîre pri­vind îmbunătăţirea activităţii­ de în­drumare a cooperativelor agricole şi asigurarea condiţiilor pentru realiza­rea sarcinilor de plan pe anul 1969. Uniunile, se arată în hotărîre, vor îndruma cooperativele agricole ca adunările generale să analizeze te­meinic şi multilateral resursele de care dispun pentru sporirea produc­ţiei vegetale şi animale şi să asi­gure punerea lor în deplină vefloare. Mobilizarea cooperatorilor — se spune în continuare în hotărîre — pentru executarea la timp şi de bună calitate a lucrărilor agricole, pregă­tirea temeinică şi desfăşurarea în condiţii optime a campaniilor de în­­sămînţări, întreţinerea culturilor şi recoltarea produselor vor constitui obiectivul central al muncii uniuni­lor, consiliilor de conducere şi a tu­turor cadrelor din cooperative. In domeniul îmbunătăţirii funciare, hotărîrea prevede concentrarea mij­ioacelor băneşti şi materiale ca şi a măsurilor organizatorice în vederea extinderii irigaţiilor, folosirii eficien­te a terenurilor amenajate, precum şi pentru executarea de noi îndiguiri, desecări şi pentru combaterea ero­ziunii solului. O deosebită atenţie, se arată în hotărîre, trebuie acordată dezvoltării sectorului zootehnic atît în ce pri­veşte realizarea efectivelor la toate speciile, a unor nuclee puternice de animale matcă, sporirea productivită­ţii acestora, asigurarea bazei fura­jere, cît şi a producţiei-marfă de carne, lapte, lină şi ouă. Uniunile, se arată în hotărîre, tre­buie să-şi îndrepte atenţia în direc­ţia respectării cu stricteţe a preve­derilor statutului. Ele au datoria, să asigure participarea largă şi activă a cooperatorilor la conducerea tre­burilor obşteşti, la creşterea conti­nuă a rolului adunărilor generale, la elaborarea celor mai eficiente măsuri­­ pentru creşterea producţiei şi întă­rirea economică a cooperativelor. Uniunile vor asigura întărirea mun­cii şi conducerii colective în coope­rativele agricole, astfel incit consi­liile de conducere şi celelalte or­gane alese, toti membrii cooperatori să respecte cu stricteţe hotărîrile adunărilor generale şi să lupte pen­tru înfăptuirea lor. Una din sarcinile importante ale cooperativelor, se arată in hotărîre, este întărirea rolului brigăzilor şi echipelor, forme de organizare a muncii care și-au­­­dovedit eficienta în activitatea C.A.P. Retribuirea muncii trebuie să se facă în cadrul prevederilor statutare pe bază de zile-muncă și retribuire suplimenta­ră. în domeniul investițiilor —­ se spu­ne în hotărîre — se va urmări con­centrarea fondurilor spre obiective productive, care să asigure realiza­­­­rea unor producţii sporite şi în term­­m­ene cit mai scurte. Uniunea Naţională şi uniunile ju­deţene trebuie să îndrume şi să spri­jine în mai mare măsură cooperati­vele agricole în realizarea integrală şi ritmică a obligaţiilor contractuale privind livrarea produselor agricole. O preocupare de prim ordin a u­­niunilor o va constitui activitatea pentru perfecţionarea sistemului de pregătire a cadrelor de conducere — preşedinţi, brigadieri, a contabi­lilor, precum şi pentru ridicarea pregătirii profesionale a cooperatori­lor. La ultimul punct al ordinii de zi, Plenara a adoptat bugetul pe anul 1969 al Casei de pensii a U.N.C.A.P. Plenara Consiliului Uniunii Naţio­nale a Cooperativelor Agricole de Producţie a adresat o chemare către întreaga ţărănime cooperatistă, către uniunile judeţene ale cooperativelor agricole, către toate cadrele din a­­gricultura cooperatistă pentru reali­zarea şi depăşirea planului pe anul 1969. In cuvîntul de închidere a lucră­rilor plenarei, tovarăşul Vasile Vîl­­cu a exprimat în numele tuturor participanţilor hotărîrea de a îm­bunătăţi continuu activitatea econo­mică şi organizatorică a unităţilor cooperatiste din agricultură, de a mobiliza întreaga ţărănime coopera­tistă pentru a întîmpina cu rezultate cît mai bune cea de-a 25-a aniver­sare a eliberării patriei şi cel de-al X-lea Congres al Partidului. (Agerpres) Comemorarea Ady Endre Cu ocazia comemorării semi-centenarului morţii poetului Ady Endre, ieri după-amiază, în „Casa albastră" a Muzeului Brukenthal, a avut loc o expunere despre marele liric, prezentată de prof. Józsa Benja­min. În continuare, elevi ai Liceului teoretic nr. 3 din localitate au recitat din creația lui Ady Endre. Linia de umplere a conservelor de la fabrica „Salconserv“ din Mediaș /­ întrecerea artiştilor amatori Debutul de duminică al concur­sului formaţiilor artistice de ama­tori nu a permis pentru centrele Miercurea Sibiului, Şelimbăr şi Răşinari formularea unor conclu­zii edificatoare asupra posibilită­ţilor locale. Aceasta se datoreşte, pe de o parte, lipsei de pregă­tire sistematică, din timp, iar pe de altă parte, unui interes scăzut al forurilor locale pentru calitatea reprezentării în concurs. Sala căminului cultural din Miercurea Sibiului a cunoscut du­minică după amiază o slabă par­ticipare atît din partea publicu­lui larg cît şi al intelectualilor din localitate, care nu au onorat nici măcar cu prezenţa, decum cu un aport efectiv în instruirea premergătoare a formaţiilor artis­tice. In aceste condiţii nu este de mirare că demnitatea localităţii a suferit pe linia reprezentării prin formalii. Credem că acesta tre­buie să fie un serios semnal pen­tru toate forurile locale şi în primul rînd pentru organizaţia de partid, care ar fi trebuit să con­troleze cu mai multă răspundere îndeplinirea obiectivelor cuprinse în această largă acţiune de inte­res naţional închinată celei de-a XXV-a aniversări a eliberării pa­triei. Această stare de lucruri se poate aplica cu mici nuanţe şi Şelimbărului. Făcînd o scurtă trecere în re­vistă a formaţiilor care au evo­luat pe scena căminului cultural Miercurea Sibiului, se impune în primul rînd constatarea că au lip­sit formaţii altădată puternice, precum corul şi fanfara din loca­litate, echipa de dansuri sădeşti din Dobîrca, cea de dansuri ro­mâneşti din Sîngătin şi corul băr­bătesc din Apoldu de Sus. Desi­gur, lipsa nedorită a acestora a contribuit la un nivel mai scăzut al desfăşurării concursului. Dintre formaţiile prezentate, am remarcat echilibrul sonor, inter­pretarea şi bogăţia repertoriului fanfarei din Apoldu de Sus (diri­jor Fisi Karol), buna organizare a grupului vocal din Apoldu de Jos (instructor Mariana Gligor), virtuozitatea tinerilor dansatori Nicolae Troancă și Florin Chioar. Pe de altă parte, nu sîntem de acord cu înlocuirea echipei de dansuri a căminului cultural din Miercurea cu o participare doar a elevilor. Revenind la ceea ce aminteam în legătură cu dezinteresul orga­nelor locale, ne facem datoria de a sublinia eforturile inimoase dar singulare ale directoarei de că­min Doina Nistor, ale cărei ini­ţiative nu găsesc sprijinul moral şi material necesar. Or, este de înţeles că responsabilitatea orga­nizării unei bogate vieţi spirituale reprezentative pentru întreaga co­mună nu revine unei singure per­soane. In bună măsură asemenea lu­cruri s-au petrecut şi în centrul Şelimbăr. Aşteptăm să vedem pe scena de concurs formaţii reduta­bile precum fanfara, corul şi dan­surile săseşti din Şura Mare, fru­mosul obicei „Buzduganul" de la (Continuare In pag. a 111-a) NICOLAE SUCIU directorul Casei judeţene a creaţiei populare Sibiu E BIBLIOTECA,­ASTRA"­ SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Anul II, nr. 294 Miercuri, 29 ianuarie 1969 4 pagini, 30 bani Mobilă în panouri — un nou produs realizat de Iprou­l „Republica“, secţia a II-a mobilă, destinat exportului. In fotografie: pregătirea panourilor pentru recepţie ÎN ÎNTÎMPINAREA ALEGERILOR PEN­TRU MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ ŞI CONSILIILE POPULARE Profesorul Constantin Tatu, profesor de ma­tematică, a fost propus candidat al Frontului Unităţii Socialiste în cir­cumscripţia electorală nr. 51 a mu­nicipiului Sibiu. L-am găsit în cancelaria Liceului economic Sibiu, acolo unde-şi petre­ce cea mai mare parte de timp, prins de treburile şcolii. Ca director are multe de făcut. Anul acesta Liceul economic va da prima promoţie de absolvenţi, primii economişti vor porni spre locurile producţiei. Ase­menea fapt implică multă răspunde­re din partea sa şi a corpului de cadre didactice. Pregătirile pentru bacalaureat sunt intense. Pe masa de lucru a directorului liceului am gă­sit planul de măsuri concrete în ve­derea acestui examen. Dar, în acelaşi timp, directorul e ocupat şi cu alte probleme ale şco­lii: se ridică o nouă clădire a liceu­lui şi, dacă nu zilnic, de cîteva ori pe săptămînă îl găseşti pe şantier urmărind cum se desfăşoară lucrări­le, dîndu-şi părerea, solicitînd pă­reri. In cei 16 ani de învăţămînt a ob­ţinut rezultate bune, a pregătit ge­neraţii de elevi, astăzi mulţi din ei cu roluri importante în societate. Cu doi ani în urmă am fost marto­rul unei întîlniri emoţionante: pro­fesorul C. Tatu şi-a întîlnit un fost elev. Eram undeva în Deltă. Fostul său elev, astăzi avînd o muncă im­portantă în marina noastră, i-a mul­ţumit profesorului din toată inima pentru tot ce i-a dăruit în anii de şcoală. Dincolo de zidurile şcolii, în car­tierul unde trăieşte, oamenii, veci­nii îl respectă şi-l cinstesc pentru că e un bun gospodar, harnic, pri­ceput, pentru că participă activ la viaţa cartierului, la problemele a­­cestuia. Am înţeles că şi în circumscrip­ţia unde a fost propus are multe de făcut, de rezolvat. Şi le va face, le va rezolva. Aşa cum a reuşit tot­deauna să-şi apropie pe toţi cei cu care a lucrat, va reuşi să mobili­zeze"' voinţa 'Cetăţe­nilor, dorinţa lor de mai frumos, mai bună gospodă­rire. VICTOR VEDEA Adunarea din Amnas­ cenţi în sală despre măreţele înfăp­tuiri obţinute de poporul nostru sub conducerea partidului, în primii trei ani ai actualului plan cincinal, sub­liniind, în acelaşi timp, contribuţia adusă da oamenii muncii români, germani şi maghiari din judeţul nostru. în acest context au fost re­levate şi realizările muncitorilor, ţă­ranilor cooperatori şi intelectualilor de pe raza circumscripţiei electo­rale nr. 113. In încheierea expunerii, primarul comunei a făcut o scurtă caracteri­zare tovarăşului Ioan Munteanu, activist al Consiliului judeţean al sindicatelor, pe care l-a propus can­didat al Frontului Unităţii Socialiste în această circumscripţie. în cuvinte pline de căldură, par­ticipanţii la discuţii au susţinut can­didatura tovarăşului Ioan Munteanu, au arătat cîteva din succesele mun­cii lor pe ogoarele Cooperativelor Agricole de Producţie şi I.A.S., au făcut unele propuneri privind gos­podărirea comunei şi satelor aparţi­nătoare, terminarea construcţiei că­minului cultural şi întreţinerea dru­murilor. Adunarea s-a încheiat într-o at­mosferă de entuziasm specific aces­tor zile, dovedind ataşamentul pro­fund al cetăţenilor faţă de politica partidului, faţă de candidaţii Fron­tului Unităţii Socialiste. Cetăţenii din circumscripţia elec­torală judeţeană nr. 113 Amnaş, co­muna Sălişte, strînşi într-o entu­ziastă adunare şi-au propus candi­datul de deputat pentru alegerile de la 2 martie. Deschizînd adunarea, primarul co­munei, Ion Oană, a vorbit celor pre- In celelalte pagini: • Cronica plastică: „Tentaţia metaforei“ • Din toată lumea • Sport Pagina a Il-a • Cronica de film: „Ziua în care vin peştii“ @ Depozit — magazin —­­ cumpărător (raid-anchetă) Pagina a IlI-a B CANDIDAŢI AI FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Profesorul Constantin Tanu, directorul Liceului economic Sibiu propus can­didat în circumscripţia municipală Sibiu, nr. 51. Hildegard Wallmen, vînzătoare la I.C.S. Alimentara — Sibiu, propusă candidată în circumscripţia electora­lă județeană, nr. 50. Cu creionul in­mină printre producătorii de creioane Dacă vrem să introdu­cem cititorul în culisele creioanelor, este neapă­rat necesar să începem de la alta, pentru că cre­­ionul este prietenul ne­despărţit al lui, înce­­pînd de la învăţarea primelor litere şi pînă la sfîrşitul vieţii. Creionul a avut nu­meroşi predecesori, pe diferitele trepte de dez­voltare a mijloacelor de producţie. Printre cei mai vechi, în ordinea bătrîneţii, se numără crenguţele carbonizate, urmate în scară succe­sorală de argile, pene­luri şi pene de gîscă, pînă prin evul mediu cînd au apărut nişte cre­ioane făcute dintr-un a­­mestec de plumb, sulf şi antimoniu. Aceste cre­ioane nu puteau fi însă folosite pe orice hîrtie, fiind dure. De abia după descoperirea minelor de grafit (1658) se poate vorbi despre adevăratul creion, perfecţionat trep­tat pînă la stadiul său actual. In Sibiu, prima fabri­că de creioane s-a în­fiinţat în anul 1931, cu utilaje care între timp s-au demodat şi au ca­pitulat în faţa superiori­tăţii altora mai noi. La început fabrica sibiană se limita la o mică par­te a operaţiilor de pro­ducţie a creioanelor, masa de grafit şi lemnul fiind importate din străi­nătate. Astăzi în sectorul I creioane al IPROFIL „Republica", reconstruit din temelii, întreg pro­cesul tehnologic al cre­ioanelor, începînd de la spălatul argilei, conti­­nuînd cu amestecarea masei de grafit în mo­ri vibrante, prelucrarea prin malaxare, vălţuire, antetrefilare, trefilarea şi uscarea minelor în ca­mere de uscare cu pa­rametri ştiinţifici de temperatură şi umidita­te, se execută cu ma­şini ultramoderne. Două prese hidraulice execu­tă trefilarea minelor, un laminor prelucrează ma­sa de grafit, iar o ma­şină de canetat profi­lează creioanele. O linie tehnologică de mare productivitate, cu întregul său angrenaj automat, prelucrează blocurile de creioane şi creioanele propriu-zise, după ce în prealabil au fost pregătite seîndurere­­le din buşteni de tei de­­cojit, debitate în gatere, uscate timp de şase luni şi ameliorate prin im­pregnare sub presiune în diferite soluţii. La o altă linie tehno­logică modernă, de fini­sare, se fac operaţiile de retezare la două capete, marcarea şi ascuţirea la maşini cu parametri su­periori. Pe fluxul tehnologic întîlnim o modernă sec­ţie de lăcuit dotată cu maşini automate cu trei benzi şi un agregat de alimentare. Remarcăm variata ga­mă de sortimente desti­nate beneficiarilor din ţară şi celor din Turcia şi Marea Britanie, unde întreprinderea are con­tracte de livrări de mai mulţi ani. Eugenia Smeu, controloare de calitate, ne informează că numă­rul sortimentelor a a­­juns la 98, fa­ţă de 15 fa­bricate cu 10 ani în urmă. Dintr-un dialog cu in­ginera Doina Biscă, şefa sectorului creioane, am reţinut un fapt demn de semnalat — anume că în timp ce in anul 1948 producţia de creioane anuală era de 50 000 groşi, în anul 1968 s-au realizat 350 000 groşi cre­ioane diferite, la care se adaugă importante cantităţi de cărbuni pen­tru arcuri voltaice, folo­siţi în cinematografie. Acum, după realizarea planului pe anul trecut, cu mult înainte de ter­men, colectivul sectoru­lui I creioane s-a înscris in acest an pe orbita sarcinilor sporite cu suc­cese prestigioase, înde­plinind indicatorii în primele două decade ale lunii ianuarie în propor­ţie de peste 85 la sută. DOINA SALAJANU

Next