Tribuna Sibiului, septembrie 1969 (Anul 2, nr. 479-503)
1969-09-19 / nr. 494
** Pag. 2 DIVERSELOR Delincvenţi pe două roţi Trecătorului prin Piaţa 6 Martie din Sibiu îi sînt rezervate mai multe surprize. Una plăcută văzînd Casa cojocarilor, restaurată. Etajul acestei clădiri a fost pus la dispoziţia oamenilor de artă, pictori şi sculptori, pentru a-şi expune creaţiile. Tot atît de plăcută e surpriza văzînd într-o clădire din aceeaşi piaţă — cenaclul scriitorilor. Dar satisfacţia oamenilor de creaţie este diminuată de nişte delincvenţi pe două roţi, care, nestingheriţi, au transformat spaţiul adiacent celor două sedii ale creatorilor de artă în velodrom, deranjînd şi alungind cu zgomotul lor insuportabil şi pe locatarii clădirilor din preajmă. Fiind ieri martorul acestei turbulente atmosfere de sub tăcutele ziduri ale pieţii mi-am adus aminte de un fragment dintr-o carte despre viaţa lui Giuseppe Verdi. Citeam acolo, negru pe alb, că cetăţenii Romei au presărat cu fîn strada pe care locuia marele compozitor, pentru ca maestrul să poată crea, scutit de zgomotul trăsurilor. Poate e numai o poveste hiperbolizată dar ceva asemănător se cere şi aici, la Sibiu, evident fără fin. E suficient mai mult bun simț. Galinacee Găinărie ca termen pare să vină de la domiciliul galinaceelor proprietate personală a numitului Thomas Zimmermann din Armeni. Găinar însă vine precis de la Ioan Bratu, (tot din Armeni nr. 544) şi de la „interesul“ lui faţă de găinăria lui Zimmermann pe care a vizi-, tat-o într-o dimineaţă pe la ora 4. Cu ce se ocupă un găinar ştie toată lumea... chiar şi cele două găini smulse brutal din anturajul lor de Ioan Bratu pentru cine ştie ce supă. De „găluşti“ trebuie să se îngrijească alţii chiar dacă nu-i plac găinarului. „Restructurare“ In cîteva rinduri casieria fabricii „Firul roşu“ din Tălmaciu a plătit diferite sume Gheorghiţei Priboi, care se prezenta sub numele unor angajaţi ai fabricii pentru a ridica salariul sau alte drepturi băneşti cuvenite acestora. Gheorghiţa intrase deci bine în „schemă“. Dar cînd treaba mergea mai bine s-a ivit o „restructurare“ și a fost încadrată în... altă parte. Pentru 3 ani. Dale vacanţei Neavînd cu ce-şi umple vacanţa, Ilie Tomuţa, Zaharie Bora şi Ironim Muşină, elevi la Grupul şcolar tehnic profesional din Sibiu, s-au dus într-o noapte la Daniel Seiverth din comuna Axente Sever şi şi-au umplut din pivniţa omului trei damigene cu vin dulce ca mierea şi parfumat ca busuiocul. Aveau să-şi facă un program de vacanţă clasa întîia... dacă n-ar fi fost aşteptaţi la ieşirea din beci. Ca să fie duşi în altul... Şi-a făcut un acoperiş Ioan Opriş, de loc din Şeica Mare, satul Boarfa, s-a angajat manipulant de materiale la întreprinderea de construcţii-montaje Sibiu. A fost trimis să lucreze la Hipodrom. De aici i-a venit ideea, cînd a văzut atîtea blocuri, să-şi facă şi el o casă. Şi a început omul, de la cărămidă pînă la ţiglă, să-şi pună de o parte şi să care, azi un camion, mîine două. Cum necum, Opriş şi-a făcut un acoperiş... pe 8 luni, deocamdată, că a fost „harnic“. Rubrică realizată de AL. CONSTANTINESCU cu concursul corespondenţilor noştri . ——) Ora de literatură şi cîteva stringente cerinţe formative (Urmare din pag. I) vie, se propagă în ora de limba română adevăruri valide în litera lor, însă se uită că nu sînt imuabile, definitive, de aplicabilitate largă şi constantă. Se insistă mult asupra aşa-ziselor trei părţi — introducere, cuprins, încheiere — ale compunerii, dar tocmai în această vlăguită îndrumare se află izvorul nivelării, ajustării forțate, primejdioase, a profilului diferitelor lucrări, ceea ce conduce la ignorarea notelor particularizante, la instaurarea unui stil defectuos, inert, tip cerere. Nu avansăm aici şi acum opinii cu privire la tehnica şi caracterul compunerii literare, ci numai sugerăm ideea descătuşării, stimulării spontaneităţii, libertăţii conceptuale şi creatoare, viziunii proprii în abordarea unei teme literare, fiind convinşi că nu trebuie să se urmărească primatul mecanicii formale, ci al structurării motivate lăuntric, într-o alcătuire suverană, nesupusă vreunei tutelări străine. La examene se constată că mulţi elevi se mărginesc la reproducerea mecanică a unui rezumat, a unei analize sau sinteze realizată de profesor în clasă, memorată aidoma, fără nici o asimilare proprie, recitată netulburat, impresionat, ca un text sibilinic. Nimic din personalitatea elevului nu răzbate în afară. Nici o încercare de a reformula un adevăr, de a da glas unor gînduri izvorîte din proprie reflecţie şi căutare. Expunerea capătă astfel o coloratură de pozitivism didactic, însăilîndu-se date, impresii împrumutate, frînturi de idei, fragmente disparate, departe de orice posibilitate de interpretare, de reconstrucţie, de depăşire a pragului declamativ, enunţiativ. Nu este suficientă „povestea“ lecturii literare, uneori „zisă“ chiar la persoana I; prioritate au tiltul, semnificaţia, virtuţile estetice, fondul emoţional, spre care trebuie îndrumaţi paşii elevului. Anecdotismul este incompatibil cu interpretarea literară. Această din urmă precizare presupune o receptare cu fineţe şi discernămînt a realei dimensiuni valorice, trainice, a operei literare, adică a structurii artistice înţeleasă ca o îngemănare, ca o topire de idei, trăiri emotive, în aceeaşi unitate, într-o expresie adecvată. Deseori au fost auziţi elevi spunînd că o anume operă (fie şi lirică) are o valoare documentară şi o valoare literară, fără a se sesiza intercondiţionarea acestora, fără a se înţelege că documentul nu poate deveni literatură decit în clipa cînd cunoaşte un proces de transfigurare. Se afirmă că scriitorul foloseşte figuri de stil (nici măcar nu se citează exemple de fiecare dată), se debitează generalităţi valabile oriunde şi oricînd. Nepermisa disjuncţie dintre expunerea fondului problematic şi inventarierea seacă a unor procedee de artă literară merge pînă la insinuarea convingerii că valoarea artistică a operei depinde numai de prezenţa epitetelor, comparaţiilor, metaforelor etc., de parcă talentul creator s-ar măsura doar cu asemenea unităţi, după bogăţia şi strălucirea floricelelor ornante. In estetica modernă s-a încetăţenit ideea că forma operei de artă este însuşi conţinutul ei. Ideea merită şi trebuie să fie transpusă şi difuzată în limbajul accesibil înţelegerii elevului. Mitul frumoasei fără corp nu îşi poate găsi sălaş în procesul recepţiei literare. Dacă s-ar ţine seama de interdependenţa conţinut-formă s-ar evita expunerea ternă, lâncedă, descriptivă a textului beletristic, pentru a se înlocui „povestirea“ mono tonă, simplistă, echivocă, limitată la alăturări forţate, arbitrare, de episoade, macro sau microcontexte, reproduse uneori în litera lor nealterată, ca o secvenţă scenică, de spectacol, cu relatarea sintetică, esenţializată, a realităţii operei, accentul vizînd sublinierea, descifrarea semnificaţiilor interne, ţesute in imagistica intrinsecă, în substanţa sa unică, în continuarea aceloraşi afirmaţii, imperioasă este şi necesitatea formării la elevi a deprinderii de a parafraza şi a cita, de a expune nu copiind exprimarea autorului, ci mînuind un limbaj specific, propriu, care să nu denatureze textul original, însă să-l re-creeze la nivel gramatical. Se observă, la elevi, mari dificultăţi in abordarea poeziei lirice, cînd se ajunge, în majoritatea cazurilor, la vulgarizări prăpăstioase. Numai delicateţea, talentul, puterea de emoţionalitate a profesorului ar reuşi să salveze şi să sugereze farmecul inexprimabil al poeziei lipsite de epic. Un alt neajuns ţine de calitatea exprimării, de limbajul invadat de truisme lexicale, de uzajul abuziv al unui vocabular redus, sărăcit astfel de orice potenţialitate expresivă. Verbul „a reda“, de pildă, are o şubredă valoare stilistică, nu naşte sensuri, conotative. Cu toate acestea este folosit pînă la suprasaturaţie, deşi se ştie că asta nu este o simplă „redare“, iar artistul autentic niciodată nu „redă“. Apoi, multe expresii sunt reluate în aceeaşi frază, în propoziţii succesive, ceea ce denotă o totală indiferenţă şi nepăsare faţă de nuanţarea şi aerisirea exprimării. De asemenea parazitismul in formulare se întreţine şi prin apelul, la orice pas, la adjective — mai ales superlative — inutile, inoportune, improprii, menite să ascundă vidul de idei. Expresii ca „neîntrecută şi multă măestrie“, deosebit de frumoasă“, „minunate mijloace stilistice“, „numeroase epitete“, „operă de valoare mare“ ş.a., sunt sterile. înainte de a încheia ne întrebăm de ce foarte mulţi elevi — mici şi mari — folosesc cu obstinaţie formula pleonastică „scriitorii şi poeţii noştri“? Cine e de vină? Oli azi TIMPUL Soarele răsare la 5 h şi 58 m $1 apune la 18 h şi 20 m. Vreme instabilă cu cerul acoperit. Vor cădea ploi locale. Vîntul va sufla slab din sectorul vestic. Minimele vor îi cuprinse între 7 şi 9 grade, iar maximele vor oscila între 15 şi 18 grade. . azi... CINEMA SIBIU, PACEA: Soarele vagabonzilor (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00); ARTA: Deşertul roşu (orele 10,00; 12,30; 15,00; 17,30; 20,00); TINERETULUI: Balada pentru Molriuca (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); 7 NOIEMBRIE: BvC ' ■N Marele şarpe (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). MEDIAŞ: PROGRESUL: Omul, orgoliul şi vendeta (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Adio, Gringo (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30); UNIREA: Heroina (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNĂDIE: POPULAR: Paradisul îndrăgostiţilor (orele 11,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Un delict aproape perfect (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE. Ape limpezi (orele 18,00 şi 20,00). OCNA SIBIULUI: Acest pămînt este al meu (orele 17,00 şi 19,00). BAZNA BAI: Mărturisirile unui domn cu cameră mobilată (orele 17,00 şi 19,00). APOLDO DE SUS, 23 AUGUST: Rolls Royce-ul galben (orele 17,00 şi 19,00). Jggmmm TRIBUNA SIBIULUI Culesul piersicelor este în toi: 5 bucăţi la kilogram, 30 kg în medie la un piersic, 30—40 tone peste sarcinile de plan ale fermei pomicole nr. 4 de la I.A.S. Şura Mică. Şi totuşi bilanţul nu este complet. Calitatea fructelor este remarcabilă — 33 tone au fost livrate pentru export şi cele care se vînd prin unitățile O.L.F. nu sînt cu nimic mai prejos. O însemnată cantitate din aceste delicioase fructe va fi conservată prin frig și pusă în vînzare în timpul iernii. Foto: AL. C. Campionatul judeţe Schimbare de lider Odată cu disputarea jocului restant dintre Progresul Sibiu şi Record Mediaş, desfăşurat miercuri şi terminat cu victoria primei echipe cu scorul de 4-1 a adus în fruntea plutonului o nouă echipă. Noul lider este Progresul Sibiu. CLASAMENTUL 1. Progresul Sibiu 5 4 10 22—59 2. Textila Cisnădie 5 4 10 14—49 3. Sparta Mediaș 5 4 0 1 16—68 4. Unirea Tălmaciu 5 3 2 0 12—78 5—6. Metalul I.O.S. 5 3 11 12—67 5—6. Carbosin C. Mică 5 3 11 10—47 7. C.F.R. Sibiu 5 2 2 1 5—76 8. Automec. Mediaş 4 2 11 6 3— 9. Carpați Mîrşa 4 2 0 2 9—74 P 0—1,1. Progresul Agnita 5 113 10—13 3 11. Textila Mediaş 5 0 3 2 6—9 3 12. Voinţa Sibiu 5 113 7—12 3 13. Record Mediaş 5 113 4—11 3 14. Stăruinţa Mediaş 5 0 2 3 5—11 2 15. Metalurgica Sibiu 5 0 1 4 7—17 1 16. Bumbacul Cisnăd. 5 0 0 5 1—24 6 Etapa viitoare: C.F.R. Sibiu — Textila Cisnădie, Unirea Tălmaciu — Textila Mediaş, Progresul Sibiu—Metalul I.O.S.— Sparta Mediaş — Metalurgica Sibiu, Automecanica Mediaş — Record Mediaş, Voinţa Sibiu — Bumbacul Cisnădie, Stăruinţa Mediaş — Carpaţi Mîrşa, Progresul Agnita — Carbosin Copşa Mică. GH. TOPIRCEANU coresp. HMPEH Clasamentele campionatului judeţean S-a reluat turul al II-lea al campionatului judeţean. Iată rezultatele şi clasamentul după prima etapă: Feminin: Steaua roşie Sibiu—Firul roşu Tălmaciu 6—0 (neprezentare); Voinţa Sibiu—Tricotajul Agnita 11—2; Record Mediaş— C.S.M.S. 15—6. Masculin: A.S.A. Sibiu—Constructorul Sibiu 31—13; Textila Cisnădie—Textila Mediaş 12—9; Voinţa Agnita—Automecanica Mediaş 17—17; Voinţa Sibiu a stat. 1. A.S.A. 2. Automecanica 3. Voinţa Agnita 4. Textila Mediaş 5. Textila Cisnădie 6. Voinţa Sibiu 7. Constructorul G. MARGINEANU coresp. lakaimradiii insibi 7 6 0 1 178— 80 12 7 5 11 173— 86 11 7 5 1 1 141— 98 11 7 2 0 5 89—113 4 7 3 0 4 102—170 4 6 1 0 5 87—131 2 7 1 0 7 81—173 2 . Record 2. Tricotajul 3. C.S.M.S. 4. Steaua roşie 5. Voința 6. Firul rosu 6 6 0 0 87—39 12 6 3 0 3 50 46 6 6 3 0 3 78—76 6 6 3 0 3 58—61 6 6 2 0 4 62—74 4 6 1 0 3 47—74 2 TELEVIZIUNE 10.00 Limba rusă (reluare) 10.25 Limba spaniolă (reluare) 10.50 închiderea emisiunii de dimineaţă 17.00 Campionatele europene de atletism 19.15 Tineri Interpreţi de muzică populară 19.30 Telejurnalul de seară Buletinul meteorologic 19.45 Ediţie specială: — Actualitatea în agricultură. 20.00 Film artistic Ape limpezi — o producţie a studiourilor sovietice 21.25 Dialog muzical 21.45 Reflector 22.00 Mult e dulce şi frumoasă Emisiune de limba română 22.25 Telejurnalul de noapte şi buletinul meteorologic 22.40 Publicitate 22.45 Cîntă sextetul vocal polonez „All- Babki" 23.00 închiderea emisiunii IN SUBTERANELE VIEŢII . Departe de lumina vieţii, în subteranele umanului, coboară uneori fiinţe certate cu conştiinţa, în divorţ cu respectul pe care, în primul rînd, ele însele şi-l datorează. Intrăm, bunăoară, la cafeneaua „Mocca“ din Sibiu. Vedem oameni poposiţi, in treacăt, să bea o cafea înainte sau după slujbă. Sînt oameni serioşi, cu preocupări ca atare. Dincolo de aceştia, însă, fundalul şi „stîlpii“ cafenelei sînt nişte bărbaţi sau femei care-şi petrec aici o bună parte din zi. Cu chipurile apatice, „filozofînd“, debitează inepţii de cea mai crasă speţă, se vor neînţeleşi, dar in fond nu sunt decit nişte oameni care fug de muncă. Aici şi în locuri similare se întîlnesc femei care vagabondează, fete care scapă de sub controlul familiei, al şcolii, al serviciului de tutelă şi, de ce n-am spune-o, opiniei celorlalţi oameni cinstiţi. Iată-ne, în sala Tribunalului. In faţa instanţei sînt aduse, rind pe rînd, sub stare de arest, 5 tinere. Sînt acuzate de vagabondaj şi prostituţie. Vîrsta? Intre 14 şi 23 de ani. Fiecare din cele cinci are o biografie aparte, dar cu linii ce converg spre acelaşi punct, al lipsei de răspundere. M. H. are 21 de ani. Este mama unui copil de un an. S-a judecat pentru paternitate. De statură potrivită, cu părul roșcat. Maică-sa lucra la fabrica „Libertatea“ din ancheta Sibiu. Ea, in schimb, vagabonda prin Rîmnicu Vîlcea. Nu-i plăcea să muncească. A fost, însă, lăsată de capul ei, cu gîndul că „se va convinge singură că trebuie să muncească, să fie cinstită“. Rezultatele sunt concludente... A. D. G., de 14 ani, tot sibiancă. Gravidă în luna a şasea. Terminase 7 clase, învăţa bine. Tatăl, cartofor, beţiv, fără ocupaţie, căsătorit de două ori. Mama, nu s-a interesat niciodată de ea, a plecat la Bucureşti. Urmărilor nefaste ale unei familii dezorganizate venea să li se adauge insuficienta supraveghere şi lipsa de răspundere a şcolii şi a serviciului de tutelă, îşi petrecea timpul în cafeneaua „Mocca“ şi pe la Rm. Vîlcea. L. A. din Cisnădie, tot de 14 ani, era şi ea elevă, învăţa prost. Vagabonda. A fugit de acasă. In mare parte este vinovat tatăl ei. O bătea crunt. A tuns-o. Ca şi in cazul celeilalte minore, s-a dispus internarea într-un institut de reeducare. M. H. fiind majoră, a fost condamnată la un an şi 6 luni închisoare. Două gemene: Irina şi Estera S. din Sibiu, de 23 de ani. Fără ocupaţie. Condamnate pentru vagabondaj şi prostituţie. Se întreţineau din... relaţiile cu bărbaţii pe care ii acostau şi cu care mergeau la restaurant. Mama, pensionară, trebuia să lucreze şi pentru ele. Iar ca drept recompensă o băteau din cînd în cînd. In cîmpul muncii au fost angajate în mod sporadic. „Am apte copii — ne spunea mama lor. n afară de ele, ceilalţi sînt oameni de treabă. Cu ele n-am avut ce să mă fac. Am aflat că îşi făceau de lucru cu tot felul de bărbaţi, cu care petreceau chiar pe strada noastră, la un bătrîn care profita de pe urma lor, şi la o văduvă, tot de aici din apropiere. Cred că miliţia ar trebui să ia măsuri pentru a stîrpi astfel de cuiburi". Cele două au avut cite un copil şi cîte un proces de paternitate. Trebuie să subliniem că răspunzători, vinovaţi de alunecarea pe căi greşite a celor cinci condamnate (surorile S. au fost condamnate la 2 şi 2 ani şi opt luni închisoare) sunt cei care au văzut şi n-au luat atitudine — rudele, cunoscuţii, profesorii, vecinii. Şi vinovaţi sunt îndeosebi acei bărbaţi — mulţi dintre ei căsătoriţi — cu care porneau în aventuri. Ei au contribuit din plin ca tinerele in cauză să alunece în subteranele vieţii. MIRCEA CIPRIAN ALBU judecător MARIN NIŢA Cadru din filmul Soarele vagabonzilor, cu celebrul actor Jean Gabin. Anul II, nr. 494 Preţurile la legume-fructe ____________Preţ — lei/kg. PRODUSUL U/M______________Plafon vînzare Ex. I iI Roşii sortate kg 2,10 1,75 1,40 Roşii nesortate (cal. unică) kg 1,20 Preţurile intră în vigoare în ziua de 21 IX. a.c. ora zero. Decizia nr. 506/1969 — C.P.J. Sibiu Şantierul 1015 Mediaş str. Gheţii nr. 5 angajează imediat pentru şantierul Fabricii de geamuri din Mediaş: — ŞEF GARAJ MECANIC AUTO; — ELECTRICIENI INSTALAŢII; — INSTALATORI ÎNCĂLZIRE; — INSTALATORI SANITARIŞTI; — SUDORI ELECTRICI; — SUDORI AUTOGENI; — ŞEF DEPOZIT; — MAGAZINER PRINCIPAL — TEHNICIENI INSTALAȚII. Cereţi stofe din produsele noastre — calitate superioară — sortiment bogat de stofe bărbăteşti — în desene şi culori variate — sortiment nou pentru sezonul de primăvară şi vară De vînzare la toate magazinele I.C.S.T.I., I.I.S. „Libertatea“ Sibiu STOFE FINE Uzine de reparaţii Sibiu str. Constituţiei nr. 23, telefon 1 20 26 angajează urgent: — un magaziner de materiale feroase, neferoase şi piese de schimb; — un sculer S.D.V.; — un primitor-distribuitor materiale şi scule. A întreprinderea de reţele electrice Sibiu angajează de urgenţă pentru judeţul Sibiu. — 20 ELECTRICIENI STAŢII REŢELE — 30 MUNCITORI NECALIFICAŢI Angajarea se face la întreprinderea reţele electrice Sibiu, str. Uzinei nr. 7. 4 STEAUA ROȘIE