Tribuna Sibiului, septembrie 1969 (Anul 2, nr. 479-503)

1969-09-19 / nr. 494

** Pag. 2 DIVERSELOR Delincvenţi pe două roţi Trecătorului prin Piaţa 6 Mar­tie din Sibiu îi sînt rezervate mai multe surprize. Una plăcu­tă văzînd Casa cojocarilor, res­taurată. Etajul acestei clădiri a fost pus la dispoziţia oamenilor de artă, pictori şi sculptori, pen­tru a-şi expune creaţiile. Tot atît de plăcută e surpriza văzînd într-o clădire din aceeaşi piaţă — cenaclul scriitorilor. Dar satisfacţia oamenilor de creaţie este diminuată de nişte delincvenţi pe două roţi, care, nestingher­iţi, au transformat spaţiul adiacent celor două sedii ale creatorilor de artă în velo­drom, deranjînd şi alungind cu zgomotul lor insuportabil şi pe locatarii clădirilor din preajmă. Fiind ieri martorul acestei turbulente atmosfere de sub tă­cutele ziduri ale pieţii mi-am adus aminte de un fragment dintr-o carte despre viaţa lui Giuseppe Verdi. Citeam acolo, negru pe alb, că cetăţenii Ro­mei au presărat cu fîn strada pe care locuia marele compozi­tor, pentru ca maestrul să poa­tă crea, scutit de zgomotul tră­surilor. Poate e numai o poves­te hiperbolizată dar ceva ase­mănător se cere şi aici, la Sibiu, evident fără fin. E suficient mai mult bun simț. Galinacee Găinărie ca termen pare să vină de la domiciliul galinacee­­lor proprietate personală a nu­mitului Thomas Zimmermann din Armeni. Găinar însă vine precis de la Ioan Bratu, (tot din Armeni nr. 544) şi de la „inte­resul“ lui faţă de găinăria lui Zimmermann pe care a vizi-, tat-o într-o dimineaţă pe la o­­ra 4. Cu ce se ocupă un găi­nar ştie toată lumea... chiar şi cele două găini smulse brutal din anturajul lor de Ioan Bratu pentru cine ştie ce supă. De „găluşti“ trebuie să se îngrijeas­că alţii chiar dacă nu-i plac gă­inarului. „Restructu­rare“ In cîteva rinduri casieria fa­bricii „Firul roşu“ din Tălmaciu a plătit diferite sume Gheorghi­­ţei Priboi, care se prezenta sub numele unor angajaţi ai fabri­cii pentru a ridica salariul sau alte drepturi băneşti cuvenite acestora. Gheorghiţa intrase deci bine în „schemă“. Dar cînd treaba mergea mai bine s-a ivit o „restructurare“ și a fost înca­drată în... altă parte. Pentru 3 ani. Dale vacanţei Neavînd cu ce-şi umple va­canţa, Ilie Tomuţa, Zaharie Bora şi Ironim Muşină, elevi la Grupul şcolar tehnic profesional din Sibiu,­ s-au dus într-o noap­te la Daniel Seiverth din comu­na Axente Sever şi şi-au um­plut din pivniţa omului trei da­migene cu vin dulce ca mierea şi parfumat ca busuiocul. Aveau să-şi facă un program de vacan­ţă clasa întîia... dacă n-ar fi fost aşteptaţi la ieşirea din beci. Ca să fie duşi în altul... Şi-a făcut un acoperiş Ioan Opriş, de loc din Şeica Mare, satul Boarfa, s-a angajat manipulant de materiale la în­treprinderea de construcţii-mon­­taje Sibiu. A fost trimis să lu­creze la Hipodrom. De aici i-a venit ideea, cînd a văzut atî­­tea blocuri, să-şi facă şi el o casă. Şi a început omul, de la cărămidă pînă la ţiglă, să-şi pună de o parte şi să care, azi un camion, mîine două. Cum necum, Opriş şi-a făcut un a­­coperiş... pe 8 luni, deocamda­tă, că a fost „harnic“. Rubrică realizată de AL. CONSTANTINESCU cu concursul corespondenţilor noştri . ——) Ora de literatură şi cîteva stringente cerinţe formative (Urmare din pag. I) vie, se propagă în ora de limba ro­mână adevăruri valide în litera lor, însă se uită că nu sînt imuabile, definitive, de aplicabilitate largă şi constantă. Se insistă mult asupra aşa-ziselor trei părţi — introdu­cere, cuprins, încheiere — ale com­punerii, dar tocmai în această vlă­guită îndrumare se află izvorul nivelării, ajustării forțate, primej­dioase, a profilului diferitelor lu­crări, ceea ce conduce la ignorarea notelor particularizante, la instau­rarea unui stil defectuos, inert, tip cerere. Nu avansăm aici şi acum opinii cu privire la tehnica şi ca­racterul compunerii literare, ci nu­mai sugerăm ideea descătuşării, stimulării spontaneităţii, libertăţii conceptuale şi creatoare, viziunii proprii în abordarea unei teme li­terare, fiind convinşi că nu tre­buie să se urmărească primatul mecanicii formale, ci al structurării motivate lăuntric, într-o alcătuire suverană, nesupusă vreunei tute­lări străine. La examene se constată că mulţi elevi se mărginesc la reproducerea mecanică a unui rezumat, a unei analize sau sinteze realizată de profesor în clasă, memorată aido­ma, fără nici o asimilare proprie, recitată netulburat, impresionat, ca un text sibilinic. Nimic din per­sonalitatea elevului nu răzbate în afară. Nici o încercare de a refor­­mula un adevăr, de a da glas unor gînduri izvorîte din proprie reflec­ţie şi căutare. Expunerea capătă astfel o coloratură de pozitivism didactic, însăilîndu-se date, impre­sii împrumutate, frînturi de idei, fragmente disparate, departe de orice posibilitate de interpretare, de reconstrucţie, de depăşire a pra­gului declamativ, enunţiativ. Nu este suficientă „povestea“ lecturii literare, uneori „zisă“ chiar la per­soana I; prioritate au tiltul, sem­nificaţia, virtuţile estetice, fondul emoţional, spre care trebuie îndru­maţi paşii elevului. Anecdotismul este incompatibil cu interpretarea literară. Această din urmă precizare presupune o receptare cu fi­neţe şi discernămînt a realei di­mensiuni valorice, trainice, a ope­rei literare, adică a structurii ar­tistice înţeleasă ca o îngemănare, ca o topire de idei, trăiri emotive, în aceeaşi unitate, într-o expresie adecvată. Deseori au fost auziţi elevi spunînd că o anume operă (fie şi lirică) are o valoare docu­mentară şi o valoare literară, fără a se sesiza intercondiţionarea aces­tora, fără a se înţelege că docu­mentul nu poate deveni literatură decit în clipa cînd cunoaşte un proces de transfigurare. Se afirmă că scriitorul foloseşte figuri de stil (nici măcar nu se citează exemple de fiecare dată), se debitează ge­neralităţi valabile oriunde şi ori­­cînd. Nepermisa disjuncţie dintre expunerea fondului problematic şi inventarierea seacă a unor proce­dee de artă literară merge pînă la insinuarea convingerii că valoarea artistică a operei depinde numai de prezenţa epitetelor, comparaţii­lor, metaforelor etc., de parcă ta­lentul creator s-ar măsura doar cu asemenea unităţi, după bogăţia şi strălucirea floricelelor ornante. In estetica modernă s-a încetăţenit ideea că forma operei de artă este însuşi conţinutul ei. Ideea merită şi trebuie să fie transpusă şi difu­zată în limbajul accesibil înţelege­rii elevului. Mitul frumoasei fără corp nu îşi poate găsi sălaş în pro­cesul recepţiei literare. Dacă s-ar ţine seama de inter­dependenţa conţinut-formă s-ar evita expunerea ternă, lâncedă, des­criptivă a textului beletristic, pen­tru a se înlocui „povestirea“ mono­ tonă, simplistă, echivocă, limitată la alăturări forţate, arbitrare, de episoade, macro sau microcontexte, reproduse uneori în litera lor ne­alterată, ca o secvenţă scenică, de spectacol, cu relatarea sintetică, esenţial­izată, a realităţii operei, ac­centul vizînd sublinierea, descifra­rea semnificaţiilor interne, ţesute in imagistica intrinsecă, în substan­ţa sa unică, în continuarea aceloraşi afirma­ţii, imperioasă este şi necesitatea formării la elevi a deprinderii de a parafraza şi a cita, de a expune nu copiind exprimarea autorului, ci mînuind un limbaj specific, pro­priu, care să nu denatureze textul original, însă să-l re-creeze la ni­vel gramatical. Se observă, la elevi, mari dificultăţi in abordarea poeziei lirice, cînd se ajunge, în majoritatea cazurilor, la vulgari­zări prăpăstioase. Numai delicate­ţea, talentul, puterea de emoţio­­nalitate a profesorului ar reuşi să salveze şi să sugereze farmecul inexprimabil al poeziei lipsite de epic. Un alt neajuns ţine de calitatea exprimării, de limbajul invadat de truisme lexicale, de uzajul abuziv al unui vocabular redus, sărăcit astfel de orice potenţialitate expre­sivă. Verbul „a reda“, de pildă, are o şubredă valoare stilistică, nu naşte sensuri, conotative. Cu toate acestea este folosit pînă la supra­saturaţie, deşi se ştie că asta nu este o simplă „redare“, iar artistul autentic niciodată nu „redă“. Apoi, multe expresii sunt reluate în ace­eaşi frază, în propoziţii succesive, ceea ce denotă o totală indiferenţă şi nepăsare faţă de nuanţarea şi aerisirea exprimării. De asemenea parazitismul in formulare se între­ţine şi prin apelul, la orice pas, la adjective — mai ales superlative — inutile, inoportune, improprii, menite să ascundă vidul de idei. Expresii ca „neîntrecută şi multă măestrie“, deosebit de frumoasă“, „minunate mijloace stilistice“, „nu­meroase epitete“, „operă de valoa­re mare“ ş.a., sunt sterile. înainte de a încheia ne întrebăm de ce foarte mulţi elevi — mici şi mari — folosesc cu obstinaţie formula pleonastică „scriitorii şi poeţii noş­tri“? Cine e de vină? Oli azi TIMPUL Soarele răsare la 5 h şi 58 m $1 apune la 18 h şi 20 m. Vreme instabilă cu ce­rul acoperit. Vor cădea ploi locale. Vîn­­tul va sufla slab din sectorul vestic. Mi­nimele vor îi cuprinse între 7 şi 9 gra­de, iar maximele vor oscila între 15 şi 18 grade. . azi... CINEMA SIBIU, PACEA: Soarele vagabonzilor (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00); ARTA: Deşertul roşu (orele 10,00; 12,30; 15,00; 17,30; 20,00); TINERETULUI: Ba­lada pentru Molriuca (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); 7 NOIEMBRIE: B­vC ' ■N Marele şarpe (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). MEDIAŞ: PROGRESUL: Omul, orgo­liul şi vendeta (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Ad­io, Gringo (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30); UNIREA: Heroina (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNĂDIE: POPULAR: Paradisul în­drăgostiţilor (orele 11,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Un delict aproape perfect (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE. Ape limpezi (orele 18,00 şi 20,00). OCNA SIBIULUI: Acest pămînt este al meu (orele 17,00 şi 19,00). BAZNA­ BAI: Mărturisirile unui domn cu cameră mobilată (orele 17,00 şi 19,00). APOLDO DE SUS, 23 AUGUST: Rolls Royce-ul galben­ (orele 17,00 şi 19,00). Jgg­mmm TRIBUNA SIBIULUI Culesul piersicelor este în toi: 5 bucăţi la kilogram, 30 kg în medie la un piersic, 30—40 tone peste sarcinile de plan ale fermei pomicole nr. 4 de la I.A.S. Şura Mică. Şi totuşi bilanţul nu este complet. Calitatea fructelor este remarcabilă — 33 tone au fost livrate pentru export şi cele care se vînd prin unitățile O.L.F. nu sînt cu nimic mai prejos. O însemnată cantitate din aceste deli­cioase fructe va fi conservată prin frig și pusă în vînzare în timpul iernii. Foto: AL. C. Campionatul judeţe Schimbare de lider Odată cu disputarea jocului restant dintre Progresul Sibiu şi Record Me­diaş, desfăşurat miercuri şi terminat cu victoria primei echipe cu scorul de 4-1 a adus în fruntea plutonului o nouă echipă. Noul lider este Progresul Sibiu. CLASAMENTUL 1. Progresul Sibiu 5 4 10 22—59 2. Textila Cisnădie 5 4 10 14—49 3. Sparta Mediaș 5 4 0 1 16—68 4. Unirea Tălmaciu 5 3 2 0 12—78 5—6. Metalul I.O.S. 5 3 11 12—67 5—6. Carbosin C. Mică 5 3 11 10—47 7. C.F.R. Sibiu 5 2 2 1 5—76 8. Automec. Mediaş 4 2 11 6­ 3— 9. Carpați Mîrşa 4 2 0 2 9—74 P 0—1,1. Progresul Agnita 5 113 10—13 3 11. Textila Mediaş 5 0 3 2 6—9 3 12. Voinţa Sibiu 5 113 7—12 3 13. Record Mediaş 5 113 4—11 3 14. Stăruinţa Mediaş 5­ 0 2 3 5—11 2 15. Metalurgica Sibiu 5 0 1 4 7—17 1 16. Bumbacul Cisnăd. 5 0 0 5 1—24 6 Etapa viitoare: C.F.R. Sibiu — Textila Cisnădie, Unirea Tălmaciu — Textila Mediaş, Progresul Sibiu—Metalul I.O.S.— Sparta Mediaş — Metalurgica Sibiu, Au­­tomecanica Mediaş — Record Mediaş, Voinţa Sibiu — Bumbacul Cisnădie, Stă­ruinţa Mediaş — Carpaţi Mîrşa, Progre­sul Agnita — Carbosin Copşa Mică. GH. TOPIRCEANU coresp. HMPEH Clasamentele campionatului judeţean S-a reluat turul al II-lea al campio­natului judeţean. Iată rezultatele şi cla­samentul după prima etapă: Feminin: Steaua roşie Sibiu—Firul roşu Tălmaciu 6—0 (neprezentare); Voinţa Sibiu—Trico­tajul Agnita 11—2; Record Mediaş— C.S.M.S. 15—6. Masculin: A.S.A. Sibiu—Constructorul Sibiu 31—13; Textila Cisnădie—Textila Mediaş 12—9; Voinţa Agnita—Automeca­­nica Mediaş 17—17; Voinţa Sibiu a stat. 1. A.S.A. 2. Automecanica 3. Voinţa Agnita 4. Textila Mediaş 5. Textila Cisnădie 6. Voinţa Sibiu 7. Constructorul G. MARGINEANU coresp. lakaimrad­iii in­sib­i 7 6 0 1 178— 80 12 7 5 11 173— 86 11 7 5 1 1 141— 98 11 7 2 0 5 89—113 4 7 3 0 4 102—170 4 6 1 0 5 87—131 2 7 1 0 7 81—173 2­ ­. Record 2. Tricotajul 3. C.S.M.S. 4. Steaua roşie 5. Voința 6. Firul rosu 6 6 0 0 87—39 12 6 3 0 3 50­ 46 6 6 3 0 3 78—76 6 6 3 0 3 58—61 6 6 2 0 4 62—74 4 6 1 0 3 47—74 2 TELEVIZIUNE 10.00 Limba rusă (reluare) 10.25 Limba spaniolă (reluare) 10.50 închiderea emisiunii de dimineaţă 17.00 Campionatele europene de atletism 19.15 Tineri Interpreţi de muzică popu­lară 19.30 Telejurnalul de seară Buletinul meteorologic 19.45 Ediţie specială: — Actualitatea în agricultură. 20.00 Film artistic Ape limpezi — o producţie a stu­diourilor sovietice 21.25 Dialog muzical 21.45 Reflector 22.00 Mult e dulce şi frumoasă Emisiune de limba română 22.25 Telejurnalul de noapte şi buletinul meteorologic 22.40 Publicitate 22.45 Cîntă sextetul vocal polonez „All- Babki" 23.00 închiderea emisiunii IN SUBTERANELE VIEŢII . Departe de lumina vieţii, în subteranele umanului, coboară u­­neori fiinţe certate cu conştiinţa, în divorţ cu respectul pe care, în primul rînd, ele însele şi-l dato­rează. Intrăm, bunăoară, la cafeneaua „Mocca“ din Sibiu. Vedem oameni poposiţi, in treacăt, să bea o cafea înainte sau după slujbă. Sînt oa­meni serioşi, cu preocupări ca ata­re. Dincolo de aceştia, însă, fun­dalul şi „stîlpii“ cafenelei sînt niş­te bărbaţi sau femei care-şi petrec aici o bună parte din zi. Cu chi­purile apatice, „filozofînd“, debi­tează inepţii de cea mai crasă spe­ţă, se vor neînţeleşi, dar in fond nu sunt decit nişte oameni care fug de muncă. Aici şi în locuri simila­re se întîlnesc femei care vagabon­dează, fete care scapă de sub con­trolul familiei, al şcolii, al servi­ciului de tutelă şi, de ce n-am spune-o, opiniei celorlalţi oameni cinstiţi. Iată-ne, în sala Tribunalului. In faţa instanţei sînt aduse, rind pe rînd, sub stare de arest, 5 tinere. Sînt acuzate de vagabondaj şi prostituţie. Vîrsta? Intre 14 şi 23 de ani. Fiecare din cele cinci are o bio­grafie aparte, dar cu linii ce con­verg spre acelaşi punct, al lipsei de răspundere. M. H. are 21 de ani. Este mama unui copil de un an. S-a judecat pentru paternitate. De statură po­trivită, cu părul roșcat. Maică-sa lucra la fabrica „Libertatea“ din ancheta Sibiu. Ea, in schimb, vagabon­da prin Rîmnicu Vîlcea. Nu-i plă­cea să muncească. A fost, însă, lă­sată de capul ei, cu gîndul că „se va convinge singură că trebuie să muncească, să fie cinstită“. Rezul­tatele sunt concludente... A. D. G., de 14 ani, tot sibiancă. Gravidă în luna a şasea. Terminase 7 clase, învăţa bine. Tatăl, cartofor, beţiv, fără ocupaţie, căsătorit de două ori. Mama, nu s-a interesat nicio­dată de ea, a plecat la Bucureşti. Urmărilor nefaste ale unei familii dezorganizate venea să li se adau­ge insuficienta supraveghere şi lip­sa de răspundere a şcolii şi a ser­viciului de tutelă, îşi petrecea timpul în cafeneaua „Mocca“ şi pe la Rm. Vîlcea. L. A. din Cisnădie, tot de 14 ani, era şi ea elevă, în­văţa prost. Vagabonda. A fugit de acasă. In mare parte este vinovat tatăl ei. O bătea crunt. A tuns-o. Ca şi in cazul celeilalte minore, s-a dispus internarea într-un insti­tut de reeducare. M. H. fiind ma­joră, a fost condamnată la un an şi 6 luni închisoare. Două gemene: Irina şi Estera S. din Sibiu, de 23 de ani. Fără ocu­paţie. Condamnate pentru vaga­bondaj şi prostituţie. Se întreţineau din... relaţiile cu bărbaţii pe care ii acostau şi cu care mergeau la restaurant. Mama, pensionară, tre­buia să lucreze şi pentru ele. Iar ca drept recompensă o băteau din cînd în cînd. In cîmpul muncii au fost angajate în mod sporadic. „Am apte copii — ne spunea mama lor. n afară de ele, ceilalţi sînt oameni de treabă. Cu ele n-am avut ce să mă fac. Am aflat că îşi făceau de lucru cu tot felul de bărbaţi, cu care petreceau chiar pe strada noastră, la un bătrîn care profita de pe urma lor, şi la o văduvă, tot de aici din apropiere. Cred că mi­liţia ar trebui să ia măsuri pentru a stîrpi astfel de cuiburi". Cele două au avut cite un copil şi cîte un proces de paternitate. Trebuie să subliniem că răspun­zători, vinovaţi de alunecarea pe căi greşite a celor cinci condam­nate (surorile S. au fost condam­nate la 2 şi 2 ani şi opt luni în­chisoare) sunt cei care au văzut şi n-au luat atitudine — rudele, cu­noscuţii, profesorii, vecinii. Şi vi­novaţi sunt îndeosebi acei bărbaţi — mulţi dintre ei căsătoriţi — cu care porneau în aventuri. Ei au contribuit din plin ca tinerele in cauză să alunece în subteranele vieţii. MIRCEA CIPRIAN ALBU judecător MARIN NIŢA Cadru din filmul Soarele vagabonzilor, cu celebrul actor Jean Gabin. Anul II, nr. 494 Preţurile la legume-fructe ____________Preţ — lei/kg. PRODUSUL U/M______________Plafon vînzare Ex. I iI Roşii sortate kg 2,10 1,75 1,40 Roşii nesortate (cal. unică) kg 1,20 Preţurile intră în vigoare în ziua de 21 IX. a.c. ora zero. Decizia nr. 506/1969 — C.P.J. Sibiu Şantierul 1015 Mediaş str. Gheţii nr. 5 angajează imediat pentru şantierul Fabricii de geamuri din Mediaş: — ŞEF GARAJ MECANIC AUTO; — ELECTRICIENI INSTALAŢII; — INSTALATORI ÎNCĂLZIRE; — INSTALATORI SANITARIŞTI; — SUDORI ELECTRICI; — SUDORI AUTOGENI; — ŞEF DEPOZIT; — MAGAZINER PRINCIPAL — TEHNICIENI INSTALAȚII. Cereţi stofe din produsele noastre — calitate superioară — sortiment bogat de stofe bărbăteşti — în desene şi culori variate — sortiment nou pentru sezonul de primăvară şi vară De vînzare la toate magazinele I.C.S.T.I., I.I.S. „Libertatea“ Sibiu STOFE FINE Uzine de reparaţii Sibiu str. Constituţiei nr. 23, telefon 1 20 26 angajează urgent: — un magaziner de materiale feroase, neferoase şi piese de schimb; — un sculer S.D.V.; — un primitor-distribuitor materiale şi scule. A întreprinderea de reţele electrice Sibiu angajează de urgenţă pentru judeţul Sibiu. — 20 ELECTRICIENI STAŢII REŢELE — 30 MUNCITORI NECALIFICAŢI Angajarea se face la întreprinderea reţele electrice Sibiu, str. Uzinei nr. 7. 4 STEAUA­ ROȘIE

Next