Tribuna Sibiului, octombrie 1969 (Anul 2, nr. 504-530)

1969-10-09 / nr. 511

Pag. 2Tribuna sibiului COLOANA DIVERSELOR Graba strică treaba! Neîndoielnic, proverbele își păstrează adevărul de cînd lu­mea. De lucrul acesta s-a con­vins, nu de mult și I. M. din București. Se afla la Ocna Si­biului. I se părea că aici poate să meargă pe oriunde. Ca-n „provincie“ — zicea el. Pînă cînd, într-o zi, traversînd stra­da în fugă, fără să se asigure, a păţit-o. Dinspre Şura Mică venea un cetăţean cu motoreta, care circula reglementar. Cu toată strădania acestuia de a evita accidentul, bucureşteanul a fost totuşi lovit. De unde se vede treaba că proverbele ră­­mîn valabile şi ... „în provin­cie“ ... „Voiajorul“ La Copşa Mică, miliţia de la T.F. a făcut cunoştinţă cu un voiajor ciudat. Era foarte îm­­pieliţat .,, Intr-o haină fru­moasă de piele. Pe numele său, Mihalache Vlase, din comuna Amara, judeţul Ialomiţa. Avea cu el un geamantan sic. Venea de la penitenciarul din Deva. Lucrătorii de miliţie s-au orien­tat repede. Conul Mihalache a­­vea cu el o întreagă garderobă de damă. Ce făcuse? Toate o­­biectele i le furase unei fe­mei, în gara din Arad. Şi abia scăpase de la închisoare. ..Bie­tul“ Conu’ Mihalache din A­­mara. Nu-i va fi dulce de loc ... „Pasiunea“ unui pensionar Doctorul Eugeniu Dobrotă din comuna Poiana este pen­sionar. La cei 76 de ani ai săi, insă, are nişte „pasiuni“ intere­sante. I s-a făcut un control. Cu această ocazie au fost găsite la el instrumente şi materiale avortive. In afară de acestea pensionarul mai deţinea 41 fio­le de stupefiante. Cică ... era o pasiune ... Fiind reținut, domnul doctor a rămas ... stu­pefiat ... Fără să fi luat pic de morfină ... Buturuga mică ... Nicolae Capotă din Ocna Si­biului e, după cum îi zicea ci­neva, nu de mult, „un boţ cu ochi“. N-are decît 5 ani. Dar a devenit cunoscut în tot oraşul. Micuţul a făcut o ispravă ma­re ... Jucîndu-se cu chibritu­rile, a incendiat şura Marinei Cojocaru, din str. Ion Creangă, nr. 11. Cu această ocazie a cam ars una bucată grajd, o dara­­bă de şură, 5 000 kg de fîn. Din neglijenţă, nesuprave­­ghind copiii, s-au convins unii că buturuga mică pune ditamai grajdul şi şura la pămînt ... Matinală sibiană In 30 septembrie, la Sibiu, nu găseai dimineaţa, pînă la ora 8, nici fărîmă de cornuri sau chifle. Era adevărat mara­ton între magazinele care aveau obiceiul să vîndă astfel de pro­duse. Lumea se interesa. Pînă la urmă au început toţi să dea cu presupusul. Ba că o fi ne­glijenţă din partea celor de la I.C.S. Alimentara, ba că au a­­vut maşinile pene, ba că la Pa­nificaţie’ s-a dospit prea mult aluatul. Toţi se întrebau, mulţi ridicau din umeri. Pînă li s-a acrit. Că nu ştiau oamenii cine le-a copt-o .. Rubrică redactată de M. NIŢA Concert inaugural Dacă cineva, în ultimele două luni, ar fi avut curiozitatea să des­chidă porţile Filarmonicii sibiene ar fi fost martorul, aş spune, a uneia din cele mai grele perioade de activitate a instituţiei, ascunsă însă în spatele unei „cvasităceri“. Era perioada în care între două repetiţii se elaborau proiecte de repertoriu, se făceau planificările concertelor, se încheiau contracte cu viitorii colaboratori, se încer­cau acoperiri ale unor „goluri“ existente în componenţa aparatu­lui orchestral ş.a.m.d. Şi iată-ne după aceste două lu­ni, ajunşi marţi seara, în faţa So­lemnului moment ce marca înce­putul unei noi etape de căutări şi împliniri artistice ale simfonicului sibian: concertul inaugural al noii stagiuni 1969/1970. Pe scenă, într-o ţinută impeca­bilă, plină de prestanţă şi distinc­ţie — ţinută pe care o dorim la fel, întotdeauna — orchestra îşi aştepta dirijorul, pe artistul eme­rit Henry Selbing, prim-dirijor al Filarmonicii de stat din Sibiu. Ascultînd prima lucrare a con­certului, poemul simfonic „In me­moriam“ de Alexandru Paşcanu, ni s-a părut remarcabil rafina­mentul cu care dirijorul şi orches­tra au pătruns în intimităţile lim­bajului, clarviziunea formei şi con­strucţia desăvîrşită a momentelor tematice. Foarte plăcut surprinşi am fost în acelaşi timp de acu­rateţea tuturor compartimentelor orchestrei, deşi scriitura e, into­­naţional, dificilă. A urmat apoi Concertul ceai­­kovskian pentru vioară şi orches­tră în re-major. Solist: Igor Fro­lov (Moscova) —­ Laureat al Con­cursului Internaţional „George Enescu“ — 1961. Interpretarea acestei dificile lu­crări de către solist a impus prin tehnica viguroasă, prin tonul fru­mos, cald şi plin, prin unele mo­mente de subtilă şi elegantă fini­sare a frazelor şi a nuanţelor. Au fost însă şi momente lipsite de forţă expresivă, lipsite de strălu­cirea pe care însuşi contextul a­­companiamentului o dicta. Ceea ce a deranjat însă cel mai mult au fost inconsecvenţele în respectarea tempou­lui ce-l ataca, fapt care, natural, a dus la punctarea lucră­rii cu momente de dezechilibru ritmic. Cu toate aceste mici defi­cienţe provocate, poate, de o uşoa­ră indispoziţie a solistului, tălmă­cirea a încălzit auditoriul, permi­­ţîndu-i astfel o apropiere de inti­mităţile Concertului acestui „Beethoven al Nordului“. Bisul o­­ferit, „Alegio“ de I.S. Bach, ne-a întărit convingerea că­­ Igor Fro­lov este un violonist cu o tehnică bine stăpînită, cu un ton minu­nat, cu disponibilităţi de ordin a­­gogic şi dinamic inepuizabile. Am preţuit, în continuare, în interpretarea Simfoniei, a II-a în re-major de Brahms, organizarea lucidă şi finisată, de către dirijor, a mijloacelor de expresie, forţa cu care d-sa a reuşit să contopească vibraţiile gîndirii şi sensibilităţii fiecărui instrumentist în parte, în­­tr-un tot tensional de mare inten­sitate. A fost literalmente încîntătoare acurateţea intonaţională a fiecă­rui grup de instrumente, omogeni­tatea lor şi a ansamblului. S-au impus atenţiei, în mod deosebit, prin evoluţia de astădată bună (din toate punctele de vedere) o­­boiul, flautul, clarinetul şi cor­nul. Desigur, realizarea Simfoniei a II-a, „Pastorala“ brahmsiană, la o cotă de elevaţie spirituală şi de viaţă emoţională, expresivă puţin obişnuită, este rezultatul meticu­lozităţii cu care maestrul Henry Selbing — artist emerit — s-a a­­propiat de ţesătura lucrării, a des­prins elementele tematice, le-a urmărit în înlănţuirea lor la diver­sele partide ale ansamblului şi le-a definit ca reliefuri sonore dis­tincte. Şi, mai este în acelaşi timp rezultatul forţei sale cu care cap­tează atenţia întregii orchestre — forţă ce constă în sinceritatea, na­turaleţea şi însufleţirea solicitări­lor. Suntem­ convinşi că mergîndu-se pe ideea pregătirii foarte serioase, cu mult spirit de răspundere pro­­fesional-artistică a concertelor, a­­cest început de bun augur al noii stagiuni nu va fi desminţit pe tot parcursul ei. Deci: MULTE SUC­CESE IN NOUA STAGIUNE! DORU CONSTANTINIU Aspect din timpul concertului Valenţele unui oraş in ascen­­­siune­­ (Urmare din pag. I) ţean şi sperăm că în viitorul apro­piat vom rezolva şi această pro­blemă care a devenit acută. — Am dori să ne vorbiţi în continuare despre dezvoltarea industrială a oraşului. —■ Oraşul Agnita se impune şi prin dezvoltarea economiei. Cele 3 întreprinderi reprezentative şi-au dezvoltat producţia de la micro la macro spaţii. Aş aminti că F.I.P.A., fabrică de pielărie şi încălţăminte, produce în 4 zile încălţăminte pentru toată populaţia oraşului. Ceea ce contrastează cu trecutul este tocmai înfăţişarea unităţii. Din cîteva ateliere, total insalubre, s-a ridicat azi o fabrică ultra-modernă. Numărul de muncitori a crescut faţă de 1948, de aproape 6 ori, iar producţia anului naţionalizării se realizează acum în 15 zile. în 1970 se vor începe lucrările de dezvol­tare a fabricii de încălţăminte, care în final (1972) va dubla producţia de pantofi de damă. Un alt exponent de prim rang al industriei agniţene este Fabrica de tricotaje. Cîteva tablouri sugestive ne indică evoluţia prin timp a fa­bricii. Spicuim doar cîteva cifre: numărul de muncitori a crescut faţă de 1948 de 18,1 ori, producti­vitatea muncii de 20,3 ori şi valoa­rea producţiei globale de 35,8 ori. Perspectiva este şi mai mobiliza­toare. Dar să rămînem în domeniul prezentului. Hărnicia colectivului de aici a făcut ca planul de export să fie încheiat pe întregul an încă din luna august. Datorită bunei ca­lităţi a ţesăturilor, fabrica îşi va lărgi exportul în 1970 de 3 ori, faţă de 1969. Se prevăd şi aici mă­suri de extindere a capacităţilor de producţie, ceea ce echivalează cu o producţie suplimentară de 7 mi­lioane lei, şi totodată cu un bene­ficiu suplimentar de 2 milioane lei. Iată deci un oraş, care prin stră­dania organelor locale de partid şi de stat, îşi va ocupa locul cuve­nit în ierarhia dezvoltării economi­ce­ şi edilitare a localităţilor de primă mărime de pe harta judeţu­lui Sibiu. ■ÎJ RUGBY, Divizia A Jucătorii sibieni ne dau speranţe! Agronomia Cluj — C.S.M. Sibiu 6-6 (6-3) După cinci înfrîngeri consecuti­ve, echipa sibiană a reuşit să obţi­nă în deplasare primul succes, ter­­minînd la egalitate cu formaţia studenţilor din Cluj, Agronomia. Această reuşită trebuie să consti­tuie începutul unui reviriment al echipei noastre, care pare că a în­ceput să se­ acomodeze cu durita­tea şi atmosfera jocurilor celor mai bune echipe din ţară. In partida de la Cluj formaţia sibiană a avut de înfruntat doi ad­versari: formaţia gazdă şi arbitra­jul părtinitor prestat pe parcursul întregului timp de joc de către Marin Ciobanu din Bucureşti. Cu toate acestea echipa noastră s-a comportat cu mult mai bine ca în ultimele ei evoluţii, reuşind să tempereze dorinţa de victorie a echipei gazdă, printr-un joc bine organizat, prin multă hotărîre în acţiuni şi mult calm. Sibienii au dominat cu autoritate atît în tuşe (unde au cîştigat majoritatea ba­­loanelor, care au fost inteligent ju­cate de linia de trei sferturi, foarte decisă, activă şi cu multă inventi­vitate pe tot parcursul partidei), cît şi la grămadă. Dacă socotim că sibienii au în­scris din acţiuni de atac, nu din faze fixe ca studenţii, putem trage concluzia că formaţia antrenată de Bebe Boboc, tînără şi în căutarea formulei de echipă, a meritat cu prisosinţă acest egal. Acest succes obligă jucătorii C.S.M.-ului la o şi mai temeinică pregătire. Ei sunt conştienţi de slă­biciunile pe care le manifestă încă echipa, de fisurile pe care, sîntem siguri, Bebe Boboc le cunoaşte şi le va remedia. Au marcat: Tămaş şi Munteanu cite un droop-gol. Formaţia: Vinţe, Găldeanu, Prohor — Lup, Gangan — Lomotă (min. 75 — Agavri­­loaie), Deac, Poclitaru, Răşcanu, Tămaş — Gancea (min. 10 — Ma­ram), Crîşmaru, Beianu, Secs, Munteanu. S-au remarcat Prohor, Munteanu, Răşcanu, Tămaş şi Crîş­maru. IANCU BOŢOCAN Cerinţele şi opinia cetăţenilor (Urmare din pag. I) în acest context aş mai spune că deputatul trebuie să vină cu opinia cetăţenilor, iar aceştia să-şi însu­şească şi să lupte pentru aplicarea hotărîrilor pe care le iau deputaţii în sesiuni. — Şi se întîmplă aşa ? — Nu totdeauna. Cunoaşteţi, cred, şi de ce. Subliniez însă ceva ce mi se pare foarte important: cu cît este mai larg orizontul preo­cupărilor sociale ale deputatului, cu atît va fi mai bogat spiritul ob­ştesc al cetăţenilor a căror învesti­tură o reprezintă. (Am accentuat pe această frază pentru a nu vă lăsa impresia că la­ noi nu mai sînt şi deputaţi „de formă“, lipsiţi de iniţiativă, care aşteaptă „para mă­­lăiaţă“ şi, în general, activişti ob­şteşti leneşi în gîndire şi faptă­. — Să nu ne rezumăm numai la deputaţi şi la sesiuni. — Da. Activitate vie, pe teren, a membrilor comitetului executiv este poate cel mai bun mijloc de a cunoaşte opinia maselor, pulsul preocupărilor cetăţeneşti, necazuri­le oamenilor, cerinţele şi părerile lor. Am participat cu toţii la cons­tituirea comitetelor de cetăţeni, au fost vizitate peste 25 de locuinţe particulare pentru a veni cu rezol­vări juste în acordarea de spaţiu locativ familiilor respective, sunt controlate şi îndrumate direct o serie de activităţi întreprinse, în diverse puncte ale oraşului din ini­ţiativa cetăţenilor sau hotărîte de consiliu. Ne preocupă asistenţa me­dicală, aprovizionarea şi deservi­rea populaţiei şi multe alte tre­buri de care, de altfel, sîntem răs­punzători. Un sprijin substanţial primit din partea comitetelor de cetăţeni (mai ales a celor de pe strada Lăcătuşilor, Baznei, Cetate), a asociaţiilor de locatari. Pentru acestea din urmă vreau să menţio­nez că lucrează încă timid, nu fo­losesc integral competenţa ce li s-a acordat. Mai sunt şi neajunsuri, încercăm însă, pe toate căile să le înlătu­răm, să amplificăm şi să adîncim relaţiile cu cetăţenii, în vederea cu­noaşterii şi rezolvării prompte a cerinţelor şi propunerilor lor, știut fiind faptul că, în cea mai mare parte, acestea nu se limitează doar la niște interese personale, înguste.. HANDBAL — campionatul județean Automecanica - în cea de a patra etapă a campionatu­lui judeţean, turul doi, s-au înregistrat rezultate scontate şi scoruri mari, cu excepţia derbyului masculin, care a adus o schimbare de lider, Automeca­nica Mediaş, făcînd schimb de locuri cu A.S.A. Sibiu, în adevăr jocul dintre Automecanica şi A.S.A. a constituit un adevărat derby. După un­­joc bun in prima repriză, cînd a condus pe rind fiecare formaţie, după pauză partida devine mai dură, se pro­duc numeroase faulturi, întreruperi de joc, ceea ce-i diminuează calitatea. Dacă la pauză medieşenii conduceau cu 10—9, în repriza secundă s-au înscris puţine puncte, tocmai din cauzele arătate mai sus. Bunăoară, din min. 33, cînd scorul era egal (11—11), nu s-a mai înscris ni­mic pînă în min. 46, cînd gazdele iau conducerea pe care n-o mai cedează pînă in final, obţinînd victoria la un punct diferenţă. Nu poate fi trecut cu vederea — şi nu pentru prima dată în rîndul formaţiei Automecanica — gestul nesportiv al lui Müller (Automecanica), care, în min. 35, l-a lovit cu pumnul pe Oancea (A.S.A.) cînd acesta se afla la pămînt şi jocul era întrerupt. Pentru un asemenea act, care n-are ce căuta pe terenul de sport, eliminarea doar pe 2 minute o considerăm o sancţiune in­fimă. Credem că comisia de resort va lua măsurile cuvenite. Iată rezultatele: Feminin: Steaua roşie Sibiu — Record Mediaş 3—17 (1—6); Vo­inţa Sibiu — C.S.M.S. II 9—6 (3—1). Tri­cotajul Agnita — Firul roşu Tălmaciu 5—3 (2—0). CLASAMENTUL 1.Record Mediaş 9 9 0 0 138—44 18 2.C.S.M.S. II 9 4 0 5 94—968 3.Voinţa Sibiu 9 4 0 5 92—968 4.Steaua roşie Sibiu 8 4 0 4 73—828 5.Tricotajul Agnita 9 4 0 5 63—858 6.Firul roşu Tălmaciu 8 10 7 52—972 Partida Steaua roşie — Firul roşu va fi reprogramată după terminarea tu­rului doi. Masculin: Automecanica Mediaş — A.S.A. Sibiu 14—13 (10—9); voinţa Agnita — Textila Mediaş 35—20 (19—12); Voinţa Sibiu — Constructorul Sibiu 22—14 (11—5). CLASAMENTUL 1. Automec. Mediaş 2. A.S.A. Sibiu 3. Voinţa Agnita 4. Voinţa Sibiu 5. Textila Mediaş 6. Textila Cisnădie 10 8 1 1 230—125 17 10 8 0 2 244—118 16 9 7 1 1 197—133 15­­9 3 0 6 144—181 6 10 2 0 8 141—194 4 9 2 0 7 123—217 4 7. Constructorul Sibiu 9 1 0 8 107—218 2 Etapa viitoare: Tricotajul Agnita — Steaua roşie Sibiu: C.S.M.S. II — Firul roşu Tălmaciu şi Record Mediaş — Vo­inţa Sibiu (feminin): Constructorul Sibiu — Voinţa Agnita: Textila Mediaş — Au­tomecanica Mediaş: Voinţa Sibiu — Tex­tila II Cisnădie (masculin). S. GHEORGHE G. MARGINEANU And n, nr. 511 întreprinderea construcpi metalice şi prefabricate SECŢIA CRISTIAN angajează: 1 contabil principal; 1 conducător auto gradul II şi III; 2 tractorişti cu carnet de rutierist. Angajarea se face cu respectarea condiţiilor din no­menclator cu privire la studii şi vechime. UZINA fi•UZ, Independenta EXECUTA El UVBEAZA TE fflZA k EEPA0T/T/i 9UTILADE PENTRU INDUSTR­IA MATEfciALELOfc t)E CONSTRUCT! si LIN it TEHNOLOGICE t^NTCU PfcE FABRICATE 0‘lN BETON f ::: 'ii! • UTtlADE Șl LINII TEHNOLOGICE COMPLEXE PENTRU INDUSTRIA CHIMICĂ Si RAFINĂRiii­, f • UTILADE $PENTR­U MECAMlZArZEA PR­ODUSuLOC DE VÎNlFlCAUi • UTILADE tehnologice PENTCU industria S'iDERURGíca si PENTRU TURBATOCU • LANTURI CU BOLE PEMTRu Îk­DUSTRIA PETColiePA • UNELTE PNEUMATICE PENTCU LUCRARĂ MÎnTeRJE PRECUM sî 0£ oz General.! (JUNA MLAUH) CALEA GUSTE RITE/ 0n21 ■* 4 livrează pe baza de repartiţie: DOZATOARE PENTRU AGREGATE 51 CIMENT, PRECUM ŞI PIESE DE SCHIMB. COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRODUCŢIE SE POT APROVIZIONA PENTRU TOATE TIPURILE DE BALANŢE şi BASCULE PRIN INTREPR. APIcOV, JUDEŢENE C.A.P. , PENTRU RESTUL DE INTREPRINDERE SI INSTITUTII LIVRAREA FACE PE BAZA I)E COMENZI FERME. : : BALANTELE SI BASCULELE, SÍNT LIBERE LA CONTRACTĂRI Mica publicitate Vînd motor 10 cai putere şi garsonieră dublă, extra central Bucureşti, ocupată de o singură persoană, acceptă schimbul. Informaţii Sibiu, tele­fon 7 27 50, orele 15—22. Caut femeie pentru îngrijire copil. Sibiu, telefon 1 24 49 Borcea. Vînd aragaz cu butelie. Sibiu, str. Vasile Alecsandri nr. 22. 3SSSSSSS3SSSSSSSSSSSSS3S3SSSSSSSSSSSSSSSSSS33339993399É TIMPUL Soarele răsare la 6 h şi 22 na şi apune la 17 h şi 43 m. Vreme frumoasă dar răcoroasă noaptea şi dimineaţa. Vîntul va sufla slab din sectorul sud-vestic. Minimele vor fi cuprinse între 1 şi 4 grade, iar maximele vor oscila între 16 şi 19 grade. Noaptea, posibilitate de brumă. TELEVIZIUNE 18.00 Buletin de ştiri. 18.05 Studioul pionierilor . .. 18,25 Criterii. GONG. Festivalul naţional al teatre­lor în faza selecţiilor preli­minare. 18.55 Publicitate. 19.00 Avanpremiera. 19.15 Interpreţi îndrăgiţi de mu­zică populară. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.55 Actualitatea economică — ediţie specială. 20,10 Seară de teatru TV. Rembrandt. Spectacol programat în ca­drul marilor aniversări U.N.E.S.C.O. 20,40 Pe teme muzicale. Contemporaneitate şi folclor. 21,05 „Chore — Studio“ — balet contemporan. 21,30 Convorbiri literare. Literatura feminină. 22.15 Jacqueline Midinette. Cîntăreaţa elveţiană de mu­zică uşoară distinsă cu Pre­miul de popularitate lla Fes­tivalul „Cerbul de sfar" — Braşov 1969. 22.35 Telejurnalul de noapte şi buletinul meteorologic. 22.45 Cronica ideilor. Marxismul secolului XX. 23.15 închiderea emisiunii. CINEMA SIBIU: PACEA: Angelica şi sultanul (orele 9,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00; 21,00); ARTA: Omul care l-a ucis pe Liberty Va­lance (orele 9,30; 11,45; 14,00; 16,15; 18,30; 20,45); TINERETU­LUI: Pentru încă puţini dolari (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). MEDIAȘ: PROGRESUL: Tigrul (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Că­sătorie pripită (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). UNIREA: Preludiu (orele 10,00; 16,00; 18,00; 20,00). CISNĂDIE: POPULAR: Noaptea e făcută pentru a ... visa (orele 11,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Comedianţii, seriile I şi II (orele 10,00; 16,00 şi 19,30). COPŞA MICA: POPULAR: Pentru încă puţini dolari (orele 17,00 şi 19,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEM­BRIE: înţeleptul de pe muntele blestemat (orele 18,00 şi 20,00). BAZNA-BAI: Alexandru cel fe­ricit (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Lovitură pu­ternică (orele 17,00 şi 19,00). APOLDU DE SUS: 23 AU­GUST: Zosia (orele 17,00 şi 19,00). k ~' \ ■fc. * X F Cadru din filmul „Pentru încă puţini dolari“.

Next