Tribuna Sibiului, noiembrie 1969 (Anul 2, nr. 531-556)
1969-11-21 / nr. 548
Pag. 2 VICTOR EFTIMIU Richard al lll-lea la Sibiu De cîte ori vin la Sibiu, Teatrul de stat din acest vechi şi frumos oraş, cu o mare tradiţie culturală, îmi face o surpriză plăcută. Mai acum cîţiva ani am văzut un excelent „Despot-Vodă“, al lui Vasile Alecsandri, în regia lui Veakis, care a făcut pe scenele româneşti cîteva montări de toată frumuseţea. Nu de mult s-a reprezentat aici halucinanta dramă ţărănească „Stana“, pusă în scenă de mult talentata regizoare Ariana Stoica. Serile trecute am văzut un Richard al III-lea de Shakespeare, montat şi interpretat de Dan Nasta, care s-a întrecut ca regizor şi actor în rolul titular. Satisfacţia mea în faţa acesteirealizări a mers pînă la entuziasm. Intr-un decor unic, simplu, sobru, evocator, într-o costumaţie plină de fantezie şi de gust, cu o muzică adecvată, cu reuşite jocuri de lumini şi cu o distribuţie numeroasă şi potrivită, Dan Nasta a cîştigat una din cele mai frumoase biruinţi ale sale, subliniată de aplauzele unei săli pline. Drama ambiţiosului, perfidului şi infernalului duce, care, pînă la urmă, a pus mina pe coroana Engliterei, omul prefăcut, crud, cinic, inteligent, captivant în unele momente, care a fost acest execrabil monarh al Albionului, intră cu totul în măsura puterilor interpretului. Actorul, cu o rară prestanţă fizică, cu o vastă experienţă a scenei, care e Dan Nasta, a crestat pe răbojul creaţiilor sale un moment decisiv, pe care nu-l va uita nici unul dintre cei care l-au văzut. Rind pe rînd, dibaci vinător al Coroanei, asasinînd pe cei ce-i stau în drum, linguşind femeile de la Curte, el reuşeşte să-şi înlăture toţi rivalii şi, prin mijloace satanice, să-şi ajungă visul, să-şi împlinească satisfacţia lăcomiei sale nepotolite. Nasta a jucat înconjurat de un excelent ansamblu, actori care s-au identificat cu personajele reprezentate, jucînd cu atitudini armonioase şi cu perfectă dicţiune, purtînd, fără strigăcie costumul de epocă şi armele vremii. Macbeth este şi el un ambiţios, un asasin. Ca s-ajungă pe tron, el îşi ucide oaspetele, regele Duncan, al cărui slujitor fidel fusese. O vedem, la începutul piesei, un general întors victorios din bătălie, încărcat cu lauri, optimist, dar care nu acţionează din propria lui iniţiativă, ci împins de soţia lui, lady Macbeth, care e demonul rău al dramei. Fiindcă vrea s-ajungă, Richard ucide din propriul său imbold. După prima lui fărădelege se înfige mai adine în crimă. Macbeth mai este împins la aceste fapte ticăloase şi de prorocirile vrăjitoarelor, care îi prevestesc „Salutare Macbeth, care într-o zi vei fi rege“. De la act la act el se deslănţuie. Pofta sîngelui şi a măririlor îl împing pe această cale fatală, iar lanţul crimelor este provocat şi de îndemnurile vrăjitoarelor care apar în calea acestui general viteaz, care a luptat pentru regele său Duncan şi, mai ales, de îndemnurile soţiei sale. Dan Nasta a dus pînă la capăt covîrşitoarea povară a eroului Shakesperean, cel mai monstruos personaj creat de titanul dramaturgiei engleze şi universale, depăşind reuşita de acum cîţiva ani a lui George Vraca. Această apreciere a noastră ne-a fost împărtăşită şi de unii spectatori care i-au văzut pe amîndoi şi care au aplaudat pe Vraca şi aplaudă azi pe interpretul actual. Apariţiile individuale precum şi grupările personajelor au fost conduse de măiestrie, cu plasticitate şi cu naturaleţe de eminentul animator care a scos viaţă şi din materia inertă a decorului, folosit cu abilitate, cu mişcare şi pitoreşti metamorfoze. N-avem spaţiul necesar ca să vorbim de fiecare interpret în parte, dar îi felicităm pe toţi în bloc, pentru râna, puterea fizică, inteligenţa, sensibilitatea pe care le-au desfăşurat în redarea acestei capodopere a marelui Will. Fiecare ne-a dat impresia că joacă pe o mare scenă străină. Reginele care au apărut în Richard al III-lea, înfruntind pe ducele perfid, dejucîndu-i planurile, au fost la înălţimea infernalului lor partener, au jucat cu dramatism, cu lacrimi fierbinţi, cu revolte convingătoare, cu lirism, cu patetism, alternînd notele tragice cu momente de cuceritoare duioşie. Farmecul acestei seri de teatru îl datorăm şi faptului că pe valoroşii interpreţi nu i-am văzut jucînd de multă vreme. Ei au ceva de inedit, nu mai sînt actorii cunoscuţi, văzuţi de atâtea ori şi, care, prin desele lor apariţii, au epuizat magia noutăţii. Ei sînt personajele însele, nu actori deghizaţi într-un anumit scop. Acest vechi oraş de cultură şi de artă se poate pe drept cuvînt minăm de colectivul teatral pe care-l adăposteşte. Salutăm prezenţa printre interpreţi a Magdei Tîlvan, chemată în reprezentaţie de la Teatrul Naţional din Cluj. Este o actriţă de mare clasă pe care o apreciem de multă vreme. Puterea ei de compoziţie, accentele virile pe care le-a clamat şi pentru care a primit răsplata unor meritate aplauze sunt vrednice de cele mai izbutite creaţii ale Magdei Tîlvan. Ne-a surprins evoluţia Măriei Magda, pe care ne obişnuisem s-o vedem in siluete fragede, în tinere eroine sentimentale şi înviorătoare. Acum ne-a apărut în plină forţă dramatică, capabilă să interpreteze roluri grele de compoziţie şi forţă. N-avem decit cuvinte de laudă pentru Livia Baba (Margaret, văduva regelui Henric al VI-lea) şi Adina Raţiu (Lady Anne, văduva lui Eduard) ale căror apariţii, ,departe de a fi rutinizate, au caracterul unor debuturi pline de făgăduieli. Nu putem încheia aceste rînduri fără să nu consemnăm faptul că prezenţa lui Dan Nasta în fruntea mişcării teatrale a Sibiului, e o contribuţie valoroasă la progresul artistic şi cultural al acestei cetăţi cu mare tradiţie, situată în cadrul unui peisaj evocator al dramelor medievale şi a unei arhitecturi plină de poezie şi de nostalgice reminiscenţe. ANIVERSARI .* Se împlinesc 275 de ani de la naşterea lui Voltaire (François- Marie Arouet), mare gînditor şi scriitor iluminist francez (m. 1778). CINEMA SIBIU: PACEA: Lupii Albi (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00); ARTA: My Fair Lady, seriile I şi II (orele 9,30; 13,00; 16,30; 20,00); TINERETULUI: Profesioniştii (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); 7 NOIEMBRIE: Rio Bravo (orele 10,00; 14,00; 17,00 și 20,00). MEDIAȘ: PROGRESUL: Paria (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TINERETULUI: Cavalerii aerului (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). UNIREA: Vremuri minunate la Spessart (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNĂDIE: POPULAR: Angelica şi sultanul (orele 11,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Tinereţe fără bătrîneţe (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Comedianţii, seriile I şi II (orele 16,00 şi 19,30). BAZNA-BAI: La Est de Eden (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Noaptea e făcută pentru ... a visa (orele 17,00 şi 19,00). APOLDO DE SUS, 23 AUGUST: Regele suedez (orele 17,00 şi 19,00). ._ TELEVIZIUNE 17.00 Deschiderea emisiunii. Consultaţii pentru elevi Limba română (clasa a VIII-a). 17.30 Chimie (clasele a VIII-a şi XII-a). Tema: Sistemul periodic. 18.00 Lumea copiilor — Familia năzdrăvană ... joacă şah. 18.20 Filmul „Martin în Antarctida". 18.30 Podgoria de la Drăgăşani. Anchetă economică. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 19.30 Mai aveţi o întrebare? Tema: Transplant de cord sau inimă artificială? 20.15 Film artistic „Moartea lui Joe Indianul“ — o producţie a studioului „Bucureşti“. 21.55 Reflector — telefoileton cotidian. 22.05 Cadran-emisiune de actualitate internaţională. 22.35 Studio dans XX. Ansamblul cubanez de dans modern. 23.05 Telejurnalul de noapte. 23.15 închiderea emisiunii. TEATRU La Teatrul de stat din localitate, ora 19.30, va avea loc spectacolul de estradă în trei acte, în limba germană, 1000 Takte Musik. Cadru din filmul Noaptea e făcută pentru ... a visa TRIBUNA SIBIULUI DJJBJ Spectacol cu piesa „Richard al III-lea“ Comisiile permanente la lucru INIŢIATIVE, PROPUNERI, REALIZĂRI Una din cele mai importante forme de legătură a consiliilor populare cu masele largi de cetăţeni o constituie comisiile permanente. Prin intermediul acestora, oamenii muncii de la oraşe şi sate sunt angrenaţi în rezolvarea multiplelor probleme economice şi social-culturale. Comisiile permanente, în conformitate cu art. 28 din Legea nr. 57/1968 de organizare şi funcţionare a consiliilor populare, studiază probleme de interes local la cererea comitetului executiv sau din proprie iniţiativă şi prezintă periodic propuneri. Pe lîngă Consiliul popular al municipiului Mediaş funcţionează 7 asemenea comisii, care şi-au creat active lărgite cuprinzînd specialişti din diverse ramuri de activitate. Relatăm cîteva din rezultatele obţinute de comisiile permanente, în urma studiilor şi propunerilor făcute de comisia agricolă, gospodărie comunală şi industrie locală, prin munca patriotică a cetăţenilor au fost construite străzi pe o suprafaţă de 98 447 mp (str. Mihai Bravu, Hala Ighişului, Lăcătuşilor, Liliacului, 6 Martie şi altele). Pe str. Trandafirilor, Cuza Vodă, 9 Mai, Buzdului, Grigorescu, Textilelor, 6 Martie, Gheorghe Gheorghiu-Dej şi altele s-au betonat 18 308 mp trotuare. S-au făcut de asemenea reparaţii de străzi pe o suprafaţă de 38 296 mp. Alte lucrări de mare importanţă: amenajarea şi extinderea de zone verzi, pe o suprafaţă de 34 hectare; plantat 6 000 bucăţi pomi ornamentali; s-au construit 11 poduri; au fost amenajate 8 baze sportive (la şcoli). S-au mai luat măsuri, în urma propunerilor făcute de comisie să se întreprindă lucrări de îndiguiri, taluzarea malului Tîrnavei, ş. a. Valoarea muncii patriotice, de la începutul anului şi pînă în prezent, se ridică la peste 13 000 000 lei, revenind pe cap de locuitor 265 lei. Un sprijin substanţial a fost acordat celor două C.A.P. care aparţin de municipiul Mediaş —Ighişul Nou şi Mediaş — pentru îndeplinirea planului producţiei agricole. La C.A.P. Mediaş, spre exemplu, s-a studiat problema măririi suprafeţelor de legume şi zarzavaturi la 50 hectare ţinîndu-se cont de nevoile de aprovizionare ale oraşului. Comisia permanentă învăţămînt şi cultură şi-a propus, printre altele, pentru studiu asigurarea unei baze materiale optime pentru desfăşurarea în bune condiţiuni a procesului de învăţămînt la şcolile generale şi cele două licee din oraş. De remarcat munca depusă de această comisie în legătură cu lărgirea spaţiului de la Şcoala nr. 2, unde două săli de clasă erau ocupate de o grădiniţă de copii. O intensă preocupare a avut-o comisia în legătură cu generalizarea învăţămîntului de 10 ani. O propunere deosebit de importantă a acestei comisii (rezolvată în vară) a fost aceea privitoare la înfiinţarea unui parc al copiilor în str. Karl Marx. Acesta a fost împrejmuit cu prefabricate din beton, s-au amenajat leagăne, un tobogan, bănci, 5 fîntîni ţîşnitoare şi o frumoasă cabană numită „Veveriţa“, care este bine aprovizionată cu dulciuri, prăjituri, limohadă. Cu rezultate bune activează şi comisia permanentă comerţ-aprovizionare şi cooperaţie. Comisia a urmărit ca reţeaua comercială să fie amplasată corespunzător pe cartiere şi profile, iar mărfurile să ajungă în mod egal la fiecare unitate. Acestea sînt numai cîteva din realizările obţinute de Consiliul popular municipal Mediaș, cu sprijinul efectiv al comisiilor permanente. IOSIF GRITO Elevii din clasa a IX-a şi activitatea practică Pornind de la nevoile economiei noastre naţionale, lucrările Congresului al X-lea al partidului au pus un accent deosebit pe creşterea numărului muncitorilor calificaţi prin şcoli profesionale sau ucenicie la locul de muncă, în următorul plan cincinal: în rîndul celor care vor deveni cadre calificate în cincinalul viitor se înscriu şi primii absolvenţi ai şcolii generale de 10 ani. în acest fel şcoala generală de 10 ani trebuie să se preocupe îndeaproape, paralel cu pregătirea de cultură generală, şi de pregătirea tehnică , practică a elevilor, în lumina acestor indicaţii, în numeroase şcoli din Sibiu, de la 15 septembrie a. c., şi-au început activitatea instructiv-educativă primele clase a IX-a. Fără prea multe cunoştinţe, şi chiar fără experienţă în domeniul organizării instruirii elevilor, toate unităţile şcolare s-au străduit să rezolve într-un mod cît mai practic şi operativ această pregătire tehnico-practică. Din primele săptămîni, grupuri compacte de elevi au început să ia contact cu munca din uzină, cooperative de producţie, spitale, să înveţe dactilografia sau să primească noţiuni de mecanică auto în atelierele şcolare etc. Desigur, la prima vedere, s-ar părea că totul s-a rezolvat şi elevii noştri s-au şi „încadrat“ în activitatea productivă. Aşa cum s-a arătat mai înainte, lipsade experienţă ne-a făcut să alegem căile cele mai uşoare şi mai puţin eficiente, încheierea unei „minute“ cu uzina sau cu altă întreprindere economică, nu ne-a luat „grija“ că am rezolvat totul, pentru un an de zile cu aceşti elevi. Analiza rezultatelor obţinute de elevii claselor a IX-a ,după o lună de zile de practică, făcută în cadrul organizaţiei de bază a şcolii, a colectivului de direcţie şi în şedinţele cu părinţii a scos în evidenţă noi probleme importante ce se impun în domeniul organizării, îndrumării şi a perspectivei muncii productive în condiţiile actuale, în urma acestor analize a rezultat în mod obiectiv necesitatea de a se ţine seama de înclinaţiile şi preferinţele elevilor şi ale părinţilor. Pe această linie trebuie făcut efortul de direcţiunile şcolilor, de a găsi locuri potrivite de muncă pentru elevi. Lipsa de documentare privind cunoaşterea elevilor şi mai ales rezultatele obţinute de cele 8 şcoli generale din Sibiu, din care ne-au provenit elevii, în procesul de orientare profesională, a constituit deci o primă greutate şi fundamentală, în acelaşi timp, în a organiza încă de la începutul anului şcolar practica în diferite locuri de muncă. Un alt element organizatoric, de asemenea tot de mare importanţă, îl considerăm că este individualizarea pregătirii practice a elevilor. Dialogul purtat cu părinţii ne-a dovedit încă o dată că mersul pe linia individualizării, după preferinţă şi înclinaţii, este esenţial în crearea tuturor condiţiilor de lucru, de supraveghere şi de educare prin muncă a elevilor. Un număr cît mai mic de elevi (soluţie pentru care înclinăm într-un atelier), într-o echipă de muncitori etc., este elementul care ne dă certitudinea că practicanţii noştri vor putea beneficia în totalitate de toate „secretele“ meseriei, o vor îndrăgi şi se vor specializa cu mai multă uşurinţă. Preocupările în domeniul pregătirii practice a elevilor în producţia industrială şi în unităţile de deservire a populaţiei, au scos la iveală şi necesitatea urmăririi cu mai mult interes de către conducerea şcolilor şi de către diriginţi, cunoaşterea temeinică a elevilor şi organizarea unei munci mai susţinute în domeniul orientării profesionale. Experienţă din anul acesta trebuie să ducă la formularea unor cerinţe mai concrete didactico-pedagogice cu elevii din clasa a VIII-a, şi chiar cu cei din clasa a Vll-a, pe linia îndrumării în alegerea viitoarei profesiuni. Plecînd de la acest proces de individualizare în producţie, cu sprijinul Comitetului municipal de partid, am reuşit să obţinem locuri preferate de muncă pentru elevi. Astfel 7 elevi lucrează la cooperativa „Tehnica nouă“, în diferite ateliere de reparaţii radio şi televizoare; doi elevi au intrat la întreprinderea poligrafică pentru meseria de legături cărţi şi 4 elevi vor pune în aplicare noţiunile de electricitate în cadrul atelierului de bobinaj electric de la Uzina electrică a oraşului. Sîntem în curs de perfectare a actelor pentru obţinerea a două locuri tot în cadrul cooperativei „Tehnica nouă“. În secţia optică. Dar nu trebuie să rămînem numai la plasarea în locurile de muncă preferate de elevi. Ar fi, în acest fel, un act formal, o achitare „funcţionărească“ de grija faţă de viitorul acestor şcolari. In locurile de muncă şcoala are obligaţia de a urmări metodele didactico-pedagogice aplicate de cei care îi instruiesc pentru a se face o deosebire, încă de la început, de orientarea profesională pe care urmează s-o facem acestortineri şi opera de profesionalizare care va avea loc, în adevăratul înţeles al cuvîntului, după absolvirea celor 10 clase de şcoală generală, însuşirea cunoştinţelor şi deprinderilor practice trebuie consemnată în caietul de practică al fiecărui elev. Executarea controlului direct de către unităţile şcolare la locurile productive constituie de asemenea un act pedagogic de mare valoare. Cu această ocazie se ia contactul cu realităţile locului de muncă unde lucrează elevul şi cu colectivul de muncitori din secţia sau atelierul de producţie. Şi ca un ultim element menţionăm că activitatea desfăşurată d® elevi va fi apreciată şi notată de către şcoală pe baza rezultatelor controlului direct, amintit mai sus şi a relatărilor personalului pe lingă care lucrează elevii, nota făcînd parte din media generală. Am încercat să formulăm sintetic cîteva opinii în problema organizării activităţii practice a elevilor din clasa a IX-a, cu intenţia unui schimb de păreri foarte necesar în actuala etapă de început şi de mare importanţă odată cu generalizarea învăţămîntului obligatoriu de 10 ani. Prof. GH. POPESCU • directorul Şcolii generale nr. 8 Sibiu în campionatul județean de fotbal Ultima etapă va decide campioana de toamnă In ultima etapă atît Progresul Sibiu (actualul lider) cît şi Sparta Mediaş (locul doi) vor susţine jocuri dificile în deplasare: prima la Mediaş cu Textila, secunda la Sibiu cu Metalul I.O.S. Rezultatele acestor două jocuri vor decide campioana de toamnă. Clasamentul înaintea ultimei etape, arată astfel: 1. Progresul Sibiu 13 10 2 1 37—13 22 2. Sparta Mediaș______13 10 1 2 25—13 21 Măsuri disciplinare In urma incidentelor petrecute în penultima etapă (a 13-a) la unele Jocuri, Comisia judeţeană de fotbal a aplicat următoarele sancţiuni: — pentru slaba organizare dovedită, echipei Stăruinţa Mediaş i se ridică dreptul de a organiza jocuri oficiale pe teren propriu, pe timp de 4 etape; — jucătorul Gh. Banu (Voinţa Sibiu) se suspendă pe timp de 1 an pentru lovirea adversarului, precum şi pentru gesturi necuvincioase la adresa arbitrului. — jucătorul G. Radu (Voinţa Sibiu) se suspendă pe o etapă pentru proteste repetate la deciziile arbitrului; — pînă la elucidarea celor petrecute la jocul Carpaţi Mîrşa—Textila Mediaş, prima formaţie nu va mai putea organiza meciuri pe teren propriu, iar jucătorii Ion D. Ionescu, N. Angelescu şi I. Săuşeanu (toţi de la Carpaţi Mîrşa) sunt suspendaţi. 3. Textila Cisnădie 13 71 428—1517 4. Unirea Tălmaciu 13 73 323--1817 5. Carpaţi Mîrşa 13 63 420-1715 6. Carbosin C. Mică 13 54 419—1314 7. Metalul I.O.S. 13 54 419—150 8. C.F.R. Sibiu 13 53 519--1913 9. Automec. Mediaş 13 52 610—1512 10. Textila Mediaş 13 36 417--1612 11. Record Mediaş 13 34 612—1810 12. Stăruinţa Mediaş 14 34 712--2110 13. Metalurgica Sibiu 13 33 714—299 14. Progresul Agnita 13 31 918—307 15. Voinţa Sibiu 13 110 7—343 Etapa viitoare: C.F.,R.—1Carbosin, Textila Mediaş—Progresul Sibiu, Metalul I.O.S.—Sparta, Record—Voinţa, Metalurgica—Automecanica, Carpaţi Mirşa—Progresul Agnita (se dispută la Sibiu) Unirea—Textila Cisnădie. GH. TOPIRCEANT, coresp. Panoramic competiţional Sîmbătă FOTBAL — Sibiu: teren C.F.R., ora 14, Metalurgica Sibiu—Automecanica Mediaş: teren Voinţa, ora 14, Metalul I.O.S.— Sparta Mediaş; Medias: teren Textila, ora 14, Textila Mediaş—Progresul Sibiu; Tălmaciu, ora 14, Unirea Tălmaciu— Text la Cisnădie (toate în cadrul campionatului judeţean de seniori). VOLEI — Sibiu, sala Şcolii sportive, ora 18,30, 7 Noiembrie Sibiu—Steaua roşie Sibiu (f) şi ora 10,30, 7 Noiembrie Sibiu—Independenţa Sibiu (m) — ambele în cadrul campionatului judeţean. Duminică FOTBAL — Media?, stadion Gaz metan, ora 11,00, Gaz metan Mediaş—Metalul Hunedoara (divizia B); teren Record, ora 13,30, Record Mediaş—Voinţa Sibiu (campionat judeţean de seniori); Sibiu: Stadion Metalul, ora 11, Independenţa Sibiu—Victoria Călan (divizia C); ora 13, Şcoala sportivă Sibiu—Şcoala Ocna Mureş (campionat naţional de juniori); teren Voinţa, ora 11, Carpaţi Mîrşa—Progresul Agnita (terenul primei echipe este suspendat); teren C.F.R., ora 10,15, C.F.R. Sibiu—Carbosin Copşa Mică (ambele în cadrul campionatului judeţean de seniori); ora 12, Şoimii Sibiu—Avîntul Reghin (campionat naţional de juniori); Copşa Mică, ora 11, Metalul Copşa Mică—Chimia Victoria (divizia C) şi ora 13, Metalul Copşa Mică—Gaz metan Mediaş (campionat naţional de juniori). Preţurile la legume Preţ plafon vlnzare Cartofi toamnă STAS 3787-62, sortaţi şi preambalaţi în fileu tubular a 3 kg . — grapa A fileu 4,75 — grupa B fileu 4,25 Praz kg 1,75 1,40 Preţurile intră In vigoare In ziua de 21 XI a.c. Decizia nr. 691/20 XI 1960 C.P.J. Sibiu. U/M PRODUSUL N Cereţi stofe din produsele noastre — calitate superioară — sortiment bogat de stofe bărbăteşti — în desene şi culori variate —• sortiment nou pentru sezonul de iarnă. De vînzare la toate magazinele I.C.S.T.I., I.I.S. „Libertatea“ Sibiu Anul II, nr. 548 Un cadou util în orice ocazie: STILOUL „Cilazo'ily m o'' spamma