Tribuna Sibiului, noiembrie 1969 (Anul 2, nr. 531-556)

1969-11-21 / nr. 548

Pa­g. 2 VICTOR EFT­IM­IU Richard al lll-lea la Sibiu De cîte ori vin la Sibiu, Tea­trul de stat din acest vechi şi frumos oraş, cu o mare tradiţie culturală, îmi face o surpriză plăcută. Mai acum cîţiva ani am vă­zut un excelent „Despot-Vodă“, al lui Vasile Alecsandri, în re­gia lui Veakis, care a făcut pe scenele româneşti cîteva mon­tări de toată frumuseţea. Nu de mult s-a reprezentat aici halucinanta dramă ţără­nească „Stana“, pusă în scenă de mult talentata regizoare A­­riana Stoica. Serile trecute am văzut un Richard al III-lea de Shakespeare, montat şi inter­pretat de Dan Nasta, care s-a întrecut ca regizor şi actor în rolul titular. Satisfacţia mea în faţa acestei­­realizări a mers pînă la entuziasm. Intr-un de­cor unic, simplu, sobru, evoca­tor, într-o costumaţie plină de fantezie şi de gust, cu o mu­zică adecvată, cu reuşite jocuri de lumini şi cu o distribuţie numeroasă şi potrivită, Dan Nasta a cîştigat una din cele mai frumoase biruinţi ale sale, subliniată de aplauzele unei săli pline. Drama ambiţiosului, perfidu­lui şi infernalului duce, care, pînă la urmă, a pus mina pe coroana Engliterei, omul pre­făcut, crud, cinic, inteligent, captivant în unele momente, ca­re a fost acest execrabil mo­narh al Albionului, intră cu to­tul în măsura puterilor inter­pretului. Actorul, cu o rară prestanţă fizică, cu o vastă ex­perienţă a scenei, care e Dan Nasta, a crestat pe răbojul cre­aţiilor sale un moment decisiv, pe care nu-l va uita nici unul dintre cei care l-au văzut. Rind pe rînd, dibaci vinător al Coroanei, asasinînd pe cei ce-i stau în drum, linguşind fe­meile de la Curte, el reuşeşte să-şi înlăture toţi rivalii şi, prin mijloace satanice, să-şi ajungă visul, să-şi împlinească satisfac­ţia lăcomiei sale nepotolite. Nasta a jucat înconjurat de un excelent ansamblu, actori care s-au identificat cu personajele reprezentate, jucînd cu atitudini armonioase şi cu perfectă dic­ţiune, purtînd, fără strigăcie costumul de epocă şi armele vremii. Macbeth este şi el un ambi­ţios, un asasin. Ca s-ajungă pe tron, el îşi ucide oaspetele, re­gele Duncan, al cărui slujitor fidel fusese. O vedem, la în­ceputul piesei, un general în­tors victorios din bătălie, în­cărcat cu lauri, optimist, dar care nu acţionează din propria lui iniţiativă, ci împins de soţia lui, lady Macbeth, care e de­monul rău al dramei. Fiindcă vrea s-ajungă, Ri­chard ucide din propriul său imbold. După prima lui fără­delege se înfige mai adine în crimă. Macbeth mai este îm­pins la aceste fapte ticăloase şi de prorocirile vrăjitoarelor, ca­re îi prevestesc „Salutare Mac­beth, care într-o zi vei fi rege“. De la act la act el se deslăn­­ţuie. Pofta sîngelui şi a mări­rilor îl împing pe această cale fatală, iar lanţul crimelor este provocat şi de îndemnurile vră­jitoarelor care apar în calea a­­cestui general viteaz, care a luptat pentru regele său Dun­can şi, mai ales, de îndemnurile soţiei sale. Dan Nasta a dus pînă la ca­păt covîrşitoarea povară a e­­roului Shakesperean, cel mai monstruos personaj creat de ti­tanul dramaturgiei engleze şi universale, depăşind reuşita de acum cîţiva ani a lui George Vraca. Această apreciere a noas­tră ne-a fost împărtăşită şi de unii spectatori care i-au văzut pe amîndoi şi care au aplaudat pe Vraca şi aplaudă azi pe in­terpretul actual. Apariţiile individuale precum şi grupările personajelor au fost conduse d­e măiestrie, cu plasti­citate şi cu naturaleţe de emi­nentul animator care a scos viaţă şi din materia inertă a decorului, folosit cu abilitate, cu mişcare şi pitoreşti metamor­foze. N-avem spaţiul necesar ca să vorbim de fiecare interpret în parte, dar îi felicităm pe toţi în bloc, pentru r­âna, puterea fi­zică, inteligenţa, sensibilitatea pe care le-au desfăşurat în re­darea acestei capodopere a marelui Will. Fiecare ne-a dat impresia că joacă pe o mare scenă străină. Reginele care au apărut în Richard al III-lea, înfruntind pe ducele perfid, dejucîndu-i planurile, au fost la înălţimea infernalului lor partener, au ju­cat cu dramatism, cu lacrimi fierbinţi, cu revolte convingă­toare, cu­ lirism, cu patetism, al­­ternînd notele tragice cu mo­mente de cuceritoare duioşie. Farmecul acestei seri de tea­tru îl datorăm şi faptului că pe­ valoroşii interpreţi nu i-am vă­zut jucînd de multă vreme. Ei au ceva de inedit, nu mai sînt actorii cunoscuţi, văzuţi de atâ­tea ori şi, care, prin desele lor apariţii, au epuizat magia nou­tăţii. Ei sînt personajele însele, nu actori deghizaţi într-un anu­mit scop. Acest vechi oraş de cultură şi de artă se poate pe drept cuvînt minăm­ de colectivul teatral pe care-l adăposteşte. Salutăm prezenţa printre interpreţi a Magdei Tîlvan, chemată în re­prezentaţie de la Teatrul Na­ţional din Cluj. Este o actriţă de m­are clasă pe care o apre­ciem de multă vreme. Puterea ei de compoziţie, accentele vi­rile pe care le-a clamat şi pen­tru care a primit răsplata unor meritate aplauze sunt vrednice de cele mai izbutite creaţii ale Magdei Tîlvan. Ne-a surprins evoluţia Măriei Magda, pe care ne obişnuisem s-o vedem in siluete fragede, în tinere eroine sentimentale şi în­viorătoare. Acum ne-a apărut în plină forţă dramatică, capa­bilă să interpreteze roluri grele de compoziţie şi forţă. N-avem decit cuvinte de lau­dă pentru Livia Baba (Marga­ret, văduva regelui Henric al VI-lea) şi Adina Raţiu (Lady Anne, văduva lui Eduard) ale căror apariţii, ,departe de a fi rutinizate, au caracterul unor debuturi pline de făgăduieli. Nu putem încheia aceste rîn­­duri fără să nu consemnăm fap­tul că prezenţa lui Dan Nasta în fruntea mişcării teatrale a Sibiului, e o contribuţie valo­roasă la progresul artistic şi cultural al acestei cetăţi cu ma­re tradiţie, situată în cadrul u­­nui peisaj evocator al dramelor medievale şi a unei arhitecturi plină de poezie şi de nostalgice reminiscenţe. ANIVERSARI .*­ Se împlinesc 275 de ani de la naşterea lui Voltaire (François- Marie Arouet), mare gînditor şi scriitor iluminist francez (m. 1778). CINEMA SIBIU: PACEA: Lupii Albi (o­­rele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00); ARTA: My Fair Lady, seriile I şi II (orele 9,30; 13,00; 16,30; 20,00); TINERETU­LUI: Profesioniştii (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); 7 NOIEMBRIE: Rio Bravo (orele 10,00; 14,00; 17,00 și 20,00). MEDIAȘ: PROGRESUL: Paria (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TINERETULUI: Ca­valerii aerului (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). UNIREA: Vremuri minunate la Spessart (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNĂDIE: POPULAR: Ange­lica şi sultanul (orele 11,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Tinereţe fără bătrîneţe (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Comedianţii, seriile I şi II (orele 16,00 şi 19,30). BAZNA-BAI: La Est de Eden (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Noaptea e făcută pentru ... a visa (orele 17,00 şi 19,00). APOLDO DE SUS, 23 AU­GUST: Regele suedez (orele 17,00 şi 19,00). ._­ TELEVIZIUNE 17.00 Deschiderea emisiunii. Consultaţii pentru elevi Limba română (clasa a VIII-a). 17.30 Chimie (clasele a VIII-a şi XII-a). Tema: Sistemul periodic. 18.00 Lumea copiilor — Familia năzdrăvană ... joacă şah. 18.20 Filmul „Martin în Antarc­­tida". 18.30 Podgoria de la Drăgăşani. Anchetă economică. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 La volan — emisiune pen­tru conducătorii auto. 19.30 Mai aveţi o întrebare? Tema: Transplant de cord sau inimă artificială? 20.15 Film artistic „Moartea lui Joe Indianul“ — o produc­ţie a studioului „Bucureşti“. 21.55 Reflector — telefoileton co­tidian. 22.05 Cadran-emisiune de actua­litate internaţională. 22.35 Studio dans XX. Ansamblul cubanez de dans modern. 23.05 Telejurnalul de noapte. 23.15 închiderea emisiunii. TEATRU La Teatrul de stat din localitate, ora 19.30, va avea loc spectacolul de estradă în trei acte, în limba germană, 1000 Takte Musik. Cadru din filmul Noaptea e făcută pentru ... a visa TRIBUNA SIBIULUI DJJBJ Spectacol cu piesa „Richard al III-lea“ Comisiile permanente la lucru INIŢIATIVE, PROPUNERI, REALIZĂRI Una din cele mai importante forme de legătură a consiliilor populare cu masele largi de cetă­ţeni o constituie comisiile perma­nente. Prin intermediul acestora, oamenii muncii de la oraşe şi sate sunt angrenaţi în rezolvarea mul­tiplelor probleme economice şi so­­cial-culturale. Comisiile perma­nente, în conformitate cu art. 28 din Legea nr. 57/1968 de organi­zare şi funcţionare a consiliilor populare, studiază probleme de in­teres local la cererea comitetului­­ executiv sau din proprie iniţiativă şi prezintă periodic propuneri. Pe lîngă Consiliul popular al municipiului Mediaş funcţionează 7 asemenea comisii, care şi-au creat active lărgite cuprinzînd spe­cialişti din diverse ramuri de ac­tivitate. Relatăm cîteva din rezultatele obţinute de comisiile permanente, în urma studiilor şi propuneri­lor făcute de comisia agricolă, gospodărie comunală şi industrie locală, prin munca patriotică a ce­tăţenilor au fost construite străzi pe o suprafaţă de 98 447 m­p (str. Mihai Bravu, Hala Ighişului, Lă­cătuşilor, Liliacului, 6 Martie şi altele). Pe str. Trandafirilor, Cuza Vodă, 9 Mai, Buzdului, Grigo­­rescu, Textilelor, 6 Martie, Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej şi altele s-au betonat 18 308 m­p trotuare. S-au făcut de asemenea reparaţii de străzi pe o suprafaţă de 38 296 mp. Alte lucrări de mare impor­tanţă: amenajarea şi extinderea de zone verzi, pe o suprafaţă de 34 hectare; plantat 6 000 bucăţi pomi ornamentali; s-au construit 11 po­duri; au fost amenajate 8 baze sportive (la şcoli). S-au mai luat măsuri, în urma propunerilor fă­cute de comisie să se întreprindă lucrări de îndiguiri, taluzarea ma­lului Tîrnavei, ş. a. Valoarea muncii patriotice, de la începutul anului şi pînă în pre­zent, se ridică la peste 13 000 000 lei, revenind pe cap de locuitor 265 lei. Un sprijin substanţial a fost a­­cordat celor două C.A.P. care a­­parţin de municipiul Mediaş —­­Ighişul Nou şi Mediaş — pentru îndeplinirea planului producţiei a­­gricole. La C.A.P. Mediaş, spre exemplu, s-a studiat problema mă­ririi suprafeţelor de legume şi zar­zavaturi la 50 hectare ţinîndu-se cont de nevoile de aprovizionare ale oraşului. Comisia permanentă învăţămînt şi cultură şi-a propus, printre al­tele, pentru studiu asigurarea unei baze materiale optime pentru des­făşurarea în bune condiţiuni a pro­cesului de învăţămînt la şcolile generale şi cele două licee din oraş. De remarcat munca depusă de această comisie în legătură cu lărgirea spaţiului de la Şcoala nr. 2, unde două săli de clasă erau ocupate de o grădiniţă de copii. O intensă preocupare a avut-o co­misia în legătură cu generalizarea învăţămîntului de 10 ani. O propunere deosebit de impor­tantă a acestei comisii (rezolvată în vară) a fost aceea privitoare la înfiinţarea unui parc al copiilor în str. Karl Marx. Acesta a fost îm­prejmuit cu prefabricate din be­ton, s-au amenajat leagăne, un to­bogan, bănci, 5 fîntîni ţîşnitoare şi o frumoasă cabană numită „Ve­veriţa“, care este bine aprovizio­nată cu dulciuri, prăjituri, limo­­hadă. Cu rezultate bune activează şi comisia permanentă comerţ-apro­­vizionare şi cooperaţie. Comisia a urmărit ca reţeaua comercială să fie amplasată corespunzător pe cartiere şi profile, iar mărfurile să ajungă în mod egal la fiecare unitate. Acestea sînt­ numai cîteva din realizările obţinute de Consiliul popular municipal Mediaș, cu spri­jinul efectiv al comisiilor perma­nente. IOSIF GRITO Elevii din clasa a IX-a şi activitatea practică Pornind de la nevoile economiei noastre naţionale, lucrările Con­gresului al X-lea al partidului au pus un accent deosebit pe creşte­rea numărului muncitorilor califi­caţi prin şcoli profesionale sau u­­cenicie la locul de muncă, în ur­mătorul plan cincinal: în rîndul celor care vor deveni cadre calificate în cincinalul viitor se înscriu şi primii absolvenţi ai şcolii generale de 10 ani. în acest fel şcoala generală de 10 ani tre­buie să se preocupe îndeaproape, paralel cu pregătirea de cultură generală, şi de pregătirea tehnică , practică a elevilor, în lumina acestor indicaţii, în numeroase şcoli din Sibiu, de la 15 septem­brie a. c., şi-au început activitatea instructiv-educativă primele clase a IX-a. Fără prea multe cunoştinţe, şi chiar fără experienţă în domeniul organizării instruirii elevilor, toate unităţile şcolare s-au străduit să rezolve într-un mod cît mai prac­tic şi­­ operativ această pregătire tehnico-practică. Din primele săptămîni, grupuri compacte de elevi au început să ia contact cu munca din uzină, cooperative de producţie, spitale, să înveţe dactilografia sau să pri­mească noţiuni de mecanică­ auto în atelierele şcolare etc. Desigur, la prima vedere, s-ar părea că totul s-a rezolvat şi elevii noştri s-au şi „încadrat“ în acti­vitatea productivă. Aşa cum s-a arătat mai înainte, lipsa­­de expe­rienţă ne-a făcut să alegem căile cele mai uşoare şi mai puţin efi­ciente, încheierea unei „minute“ cu uzina sau cu altă întreprindere economică, nu ne-a luat „grija“ că am rezolvat totul, pentru un an de zile cu aceşti elevi. Analiza rezultatelor obţinute de elevii claselor a IX-a ,după o lună de zile de practică, făcută în ca­drul organizaţiei de bază a şcolii, a colectivului de direcţie şi în şe­dinţele cu părinţii a scos în evi­denţă noi probleme importante ce se impun în domeniul organizării, îndrumării şi a perspectivei mun­cii productive în condiţiile actuale, în urma acestor analize a re­zultat în mod obiectiv necesitatea de a se ţine seama de înclinaţiile şi preferinţele elevilor şi ale pă­rinţilor. Pe această linie trebuie făcut efortul de direcţiunile şcoli­lor, de a găsi locuri potrivite de muncă pentru elevi. Lipsa de documentare privind cunoaşterea elevilor şi mai ales re­zultatele obţinute de cele 8 şcoli generale din Sibiu, din care ne-au provenit elevii, în procesul de o­­rientare profesională, a constituit deci o primă greutate şi funda­mentală, în acelaşi timp, în a or­ganiza încă de la începutul anului şcolar practica în diferite locuri de muncă. Un alt element organizatoric, de asemenea tot de mare importanţă, îl considerăm că este individuali­zarea pregătirii practice a elevilor. Dialogul purtat cu părinţii ne-a dovedit încă o dată că mersul pe linia individualizării, după prefe­rinţă şi înclinaţii, este esenţial în crearea tuturor condiţiilor de lu­cru, de supraveghere şi de edu­care prin muncă a elevilor. Un număr cît mai mic de elevi (solu­ţie pentru care înclinăm într-un atelier), într-o echipă de munci­tori etc., este elementul care ne dă certitudinea că practicanţii noştri vor putea beneficia în to­talitate de toate „secretele“ mese­riei, o vor îndrăgi şi se vor spe­cializa cu mai multă uşurinţă. Preocupările în domeniul pre­gătirii practice a elevilor în pro­ducţia industrială şi în unităţile de deservire a populaţiei, au scos la iveală şi­ necesitatea urmăririi cu mai mult interes de către con­ducerea şcolilor şi de către diri­­ginţi, cunoaşterea temeinică a ele­vilor şi organizarea unei munci mai susţinute în domeniul orien­tării profesionale. Experienţă din anul acesta trebuie să ducă la for­mularea unor cerinţe mai concrete didactico-pedagogice cu elevii din clasa a VIII-a, şi chiar cu cei din clasa a Vll-a, pe linia îndrumării în alegerea viitoarei profesiuni. Plecînd de la acest proces de individualizare în producţie, cu sprijinul Comitetului municipal de partid, am reuşit să obţinem locuri preferate de muncă pentru elevi. Astfel 7 elevi lucrează la coopera­tiva „Tehnica nouă“, în diferite ateliere de reparaţii radio şi tele­vizoare; doi elevi au intrat la întreprinderea poligrafică pentru meseria de legături cărţi şi 4 elevi vor pune în aplicare noţiunile de electricitate în cadrul atelierului de bobinaj electric de la Uzina electrică a oraşului. Sîntem în curs de perfectare a actelor pen­tru obţinerea a două locuri tot în cadrul cooperativei „Tehnica nouă“. În secţia optică. Dar nu trebuie să rămînem nu­mai la plasarea în locurile de muncă preferate de elevi. Ar fi, în acest fel, un act formal, o achi­tare „funcţionărească“ de grija faţă de viitorul acestor şcolari. In locurile de muncă şcoala are obligaţia de a urmări metodele didactico-pedagogice aplicate de cei care îi instruiesc pentru a se face o deosebire, încă de la în­ceput, de orientarea profesională pe care urmează s-o facem acestor­­tineri şi opera de profesionalizare care va avea loc, în adevăratul în­ţeles al cuvîntului, după absolvi­rea celor 10 clase de şcoală gene­rală, însuşirea cunoştinţelor şi de­prinderilor practice trebuie con­semnată în caietul de practică al fiecărui elev. Executarea controlului direct de către unităţile şcolare la locurile productive constituie de asemenea un act pedagogic de mare valoare. Cu această ocazie se ia contactul cu realităţile locului de muncă unde lucrează elevul şi cu colecti­vul de muncitori din secţia sau atelierul de producţie. Şi ca un ultim element menţio­năm că activitatea desfăşurată d® elevi va fi apreciată şi notată de către şcoală pe baza rezultatelor controlului direct, amintit mai sus şi a relatărilor personalului pe lingă care lucrează elevii, nota fă­­cînd parte din media generală. Am încercat să formulăm sinte­tic cîteva opinii în problema orga­nizării activităţii practice a elevi­lor din clasa a IX-a, cu intenţia unui schimb de păreri foarte ne­cesar în actuala etapă de început şi de mare importanţă odată cu generalizarea învăţămîntului obli­gatoriu de 10 ani. Prof. GH. POPESCU • directorul Şcolii generale nr. 8 Sibiu în campionatul județean de fotbal Ultima etapă va decide campioana de toamnă In ultima etapă atît Progresul Sibiu (actualul lider) cît şi Sparta Mediaş (lo­cul doi) vor susţine jocuri dificile în deplasare: prima la Mediaş cu Textila, secunda la Sibiu cu Metalul I.O.S. Re­zultatele acestor două jocuri vor decide campioana de toamnă. Clasamentul înaintea ultimei etape, arată astfel: 1. Progresul Sibiu 13 10 2 1 37—13 22 2. Sparta Mediaș______13 10 1 2 25—13 21 Măsuri disciplinare In urma incidentelor petrecute în pen­ultima etapă (a 13-a) la unele Jocuri, Comisia judeţeană de fotbal a aplicat următoarele sancţiuni: — pentru slaba organizare dovedită, echipei Stăruinţa Mediaş i se ridică dreptul de a organiza jocuri oficiale pe teren propriu, pe timp de 4 etape; — jucătorul Gh. Banu (Voinţa Sibiu) se suspendă pe timp de 1 an pentru lovirea adversarului, precum şi pentru gesturi necuvincioase la adresa arbi­trului. — jucătorul G. Radu (Voinţa Sibiu) se suspendă pe o etapă pentru proteste repetate la deciziile arbitrului; — pînă la elucidarea celor petrecute la jocul Carpaţi Mîrşa—Textila Mediaş, prima formaţie nu va mai putea orga­niza meciuri pe teren propriu, iar ju­cătorii Ion D. Ionescu, N. Angelescu şi I. Său­şeanu (toţi de la Carpaţi Mîrşa) sunt suspendaţi. 3. Textila Cisnădie 13 71 428—1517 4. Unirea Tălmaciu 13 73 323--1817 5. Carpaţi Mîrşa 13 63 420-1715 6. Carbosin C. Mică 13 54 419—1314 7. Metalul I.O.S. 13 54 419—150 8. C.F.R. Sibiu 13 53 519--1913 9. Automec. Mediaş 13 52 610—1512 10. Textila Mediaş 13 36 417--1612 11. Record Mediaş 13 34 612—1810 12. Stăruinţa Mediaş 14 34 712--2110 13. Metalurgica Sibiu 13 33 714—299 14. Progresul Agnita 13 31 918—307 15. Voinţa Sibiu 13 110 7—343 Etapa viitoare: C.F.,R.—1Carbosin, Tex­tila Mediaş—Progresul Sibiu, Metalul I.O.S.—Sparta, Record—Voinţa, Metalur­gica—Automecanica, Carpaţi Mirşa—Pro­gresul Agnita (se dispută la Sibiu) Uni­rea—Textila Cisnădie. GH. TOPIRCEANT, coresp. Panoramic competiţional Sîmbătă FOTBAL — Sibiu: teren C.F.R., ora 14, Metalurgica Sibiu—Automecanica Mediaş: teren Voinţa, ora 14, Metalul I.O.S.— Sparta Mediaş; Medias: teren Textila, ora 14, Textila Mediaş—Progresul Sibiu; Tălmaciu, ora 14, Unirea Tălmaciu— Text la Cisnădie (toate în cadrul cam­pionatului judeţean de seniori). VOLEI — Sibiu, sala Şcolii sportive, ora 18,30, 7 Noiembrie Sibiu—Steaua ro­şie Sibiu (f) şi ora 10,30, 7 Noiembrie Sibiu—Independenţa Sibiu (m) — ambele în cadrul campionatului judeţean. Duminică FOTBAL — Media?, stadion Gaz me­tan, ora 11,00, Gaz metan Me­diaş—Metalul Hunedoara (divizia B); teren Record, ora 13,30, Record Me­diaş—Voinţa Sibiu (campionat judeţean de seniori); Sibiu: Stadion Metalul, ora 11, Independenţa Sibiu—Victoria Călan (divizia C); ora 13, Şcoala sportivă Si­biu—Şcoala Ocna Mureş (campionat na­ţional de juniori); teren Voinţa, ora 11, Carpaţi Mîrşa—Progresul Agnita (tere­nul primei echipe este suspendat); te­ren C.F.R., ora 10,15, C.F.R. Sibiu—Car­­bosin Copşa Mică (ambele în cadrul campionatului judeţean de seniori); ora 12, Şoimii Sibiu—Avîntul Reghin (cam­­pionat naţional de juniori); Copşa Mică, ora 11, Metalul Copşa Mică—Chimia Vic­toria (divizia C) şi ora 13, Metalul Copşa Mică—Gaz metan Mediaş (campionat na­ţional de juniori). Preţurile la legume Preţ plafon vlnzare Cartofi toamnă STAS 3787-62, sortaţi şi preambalaţi în fileu tubular a 3 kg­ . — grapa A fileu 4,75 — grupa B fileu 4,25 Praz kg 1,75 1,40 Preţurile intră In vigoare In ziua de 21 XI a.c. Decizia nr. 691/20 XI 1960 C.P.J. Sibiu. U/M PRODUSUL N­ Cereţi stofe­­ din produsele noastre — calitate superioară — sortiment bogat de stofe bărbăteşti — în desene şi culori variate —• sortiment nou pentru sezonul de iarnă. De vînzare la toate magazinele I.C.S.T.I., I.I.S. „Libertatea“ Sibiu Anul II, nr. 548 Un cadou util în orice ocazie: STILOUL „Ci­lazo­'­ily m o'­' sp­amma

Next