Tribuna Sibiului, decembrie 1969 (Anul 2, nr. 557-582)
1969-12-03 / nr. 558
Anul II, nr. 558 Valoarea exactă a bunei orientări în munca politică — rezultatele economice Pătrunderea în munca organelor şi organizaţiilor partidului a criteriilor ştiinţifice de apreciere şi conducere a economiei este o necesitate logică, derivată din complexitatea problematicii tehnicoeconomice. Este şi motivul pentru care această problemă a fost îndeosebi subliniată în lucrările şi documentele celui de-al X-lea Congres al partidului. Faptul că sub ochii noştri, ştiinţa „invadează“ viaţa, că nu există domeniu în care, sub o formă sau alta, să nu-şi croiască vad, în oricare sector de activitate, metode ştiinţifice de evaluare concură tocmai spre a fundamenta cerinţa logică a îmbogăţirii metodologiei muncii de partid cu metode şi practici fundate pe criterii ştiinţifice. Perfecţionarea stilului şi metodelor de muncă, atît de des pomenită în materialele organizaţiilor de partid va trebui înţeleasă la justa-i valoare şi concretizată. Mai ales concretizată prin îmbrăţişarea de aşa manieră a muncii politice încît oricare acţiune să poarte girul investigaţiei de natură obiectivă, principială, ştiinţifică. Numai perseverînd pe acest făgaş vom reuşi să izgonim din munca noastră improvizaţia şi diletantismul, practicile rutiniere , frîne inevitabile ale progresului. în acest context trebue înţeleasă preocuparea biroului Comitetului municipal de partid Sibiu de a orienta comitetele de partid şi organizaţiile de bază din unităţile economice în direcţia ancorării temeinice a muncii politice în îndeplinirea hotărîrilor partidului şi guvernului precum şi a celor proprii. Bineînţeles, afirmaţia de mai sus nu vrea să însemne că s-a făcut totul, că cerinţa aceasta îşi află totdeauna îmbrăţişarea cea mai fructuoasă. Un aspect al acestei preocupări merită însă relevat mai ales pentru virtuţile sale de exemplificare şi pentru celelalte comitete de partid. Analizînd, recent, în şedinţă de birou stilul de muncă al comitetului de partid de la U.P.A.S. privind felul cum îndrumă şi mobilizează organizaţiile de bază pentru îndeplinirea sarcinilor economice, s-au conturat nişte concluzii valoroase privind preocuparea acestuia pentru a impulsiona acţiunea de autoutilare. Asupra importanţei economice a autoutilării nu vom insista, ea fiind cunoscută. Beneficiind de o experienţă valoroasă în acest domeniu credem util a prezenta cîteva date. Analizînd această latură a activităţii din uzină într-o plenară a sa, comitetul de partid a stabilit că măsurile iniţiate în anul trecut în uzină, urmărirea lor continuă, mobilizarea celor mai buni comunişti — ingineri, maiştri, O experienţă valoroasa devenită tradiţie la U. P. A. S. muncitori de înaltă calificare — au facilitat conturarea unei experienţe devenită, prin preocupare statornică, tradiţie de valoare. Faptul că înfiinţarea acelui atelier menit executării lucrărilor de autoutilare a fost bine gîndită, bine concepută a rodit — şi faptul e vizibil — în ponderea sa actuală în activitatea uzinei. Lucrează aici peste 60 muncitori cu temeinice cunoştinţe — majoritatea membri de partid — avînd, pentru acest an, un plan propriu în valoare de peste 6 milioane lei, cu posibilitatea dublării în perspectivă. Meritoriu este faptul că, la înfiinţarea atelierului, comitetul de partid a mobilizat numeroşi specialişti la investigarea posibilităţilor existente în uzină, a mers în întîmpinarea tendinţelor moderne de a acorda un loc cît mai însemnat muncii creatoare a specialistului, degrevîndu-l de obligaţii ce pot fi bine îndeplinite de maiştri şi tehnicieni. Condus direct de secretarul comitetului de partid, atelierul beneficiază de aportul unui număr însemnat de ingineri cum sunt Paul Iliescu, Toma Gall, Costică Tătaru, Vasile Popescu şi alţii care-şi aduc o contribuţie entuziastă şi substanţială la elaborarea unor soluţii tehnice moderne, în pas cu tendinţele cele mai avansate. 59 de comenzi din fondul de investiţii şi 8 din cel de mică mecanizare sunt, la această dată, în cea mai mare parte executate. Faptul că uzina deţine, pe municipiu, unele dintre cele mai bune realizări ale indicatorilor pe 10 luni este concludent, ilustrînd în chip grăitor rezultatele unei acţiuni concrete „de bună gospodărire“ a inteligenţei creatoare. Ceea ce este în special deosebit de important şi semnificativ în finalizarea acestei acţiuni bine concepute este permanenta atenţie ce s-a acordat îndeplinirii măsurilor luate, faptul că organul de partid şi-a făcut un titlu de onoare din urmărirea pînă la capăt a propunerilor iniţiale. Considerăm că şi alte comitete de partid au asemenea posibilităţi de acţiune, posibilităţi pe care le oferă cîmpul larg al realităţilor din uzinele noastre, faptul că beneficiem de un corp de tehnicieni valoros a căror pricepere trebuie îndreptată pe făgaşul căutărilor de soluţii de cea mai mare eficienţă. Este evident că iniţierea unor măsuri de mare anvergură trebuie să se bazeze dintru început pe studierea concretă, atentă şi competentă a realităţilor şi sarcinilor de perspectivă ale unităţilor. Acţiuni care trebuie să includă obligatoriu mobilizarea celor mai bune cadre, a celor mai buni comunişti. Aplicarea apoi a măsurilor stabilite se cere a fi urmărită cu cea mai mare atenţie. De altfel, biroul Comitetului municipal de partid şi-a propus ca, pe viitor, să se ocupe mai iresistent de generalizarea experienţelor bune dobîndite în diverse locuri. între acestea, cea de la U.P.A.S. — avînd în vedere importanţa acordată în documentele de partid, îmbrăţişării noului, folosirii judicioase a cadrelor de specialitate, merită atenţia noastră a tuturora. Derivă de aci că extinderea ei va sta în centrul preocupărilor noastre de perspectivă. NICOLAE GHIŞOIU şeful secţiei organizatorice a Comitetului municipal de partid Sibiu VICTOR DOMŞA min Tratarea“ metalului (Urmare din pag. 1) metal. Cîteva exemple, în acest sens, vor fi edificatoare. La produsul cuptor cu inducție de 6,3 tone s-au economisit 5 698 kg metal, la granulatorul pentru negru de fum 2 681 kg, iar la cuptorul tunel economia de metal, prin metoda amintită s-a cifrat la 2 775 kg. Specialiştii uzinei noastre şi-au îndreptat atenţia, este adevărat că încă insuficient, şi asupra posibilităţilor de reducere a importului, prin găsirea de soluţii pe plan intern. Acest lucru a fost demonstrat prin înlocuirea unui motoreductor şi a plasei de sîrmă din oţel inoxidabil de la instalaţia mobbilă de spălat şi sortat pietriş de 25 mc pe oră, prevăzute a fi procurate din import, cu materiale indigene. S-au obţinut aproape 160 000 lei economii pe produs. Referindu-ne concret la stadiul îndeplinirii angajamentului anual de economisire a 600 tone anual, trebuie să arătăm că pe 10 luni colectivul uzinei noastre a realizat 477 tone. Dintr-o analiză făcută recent rezultă că există toate condiţiile ca pînă la finele, anului angajamentul să fie depăşit. O dată cu aceasta colectivul nostru s-a străduit să creeze premisele realizării unei producţii, în anul viitor, cu un consum de metal mult mai redus decit cel actual, înscriindu-ne în felul acesta pe linia indicaţiilor documentelor Congresului al X-lea al partidului privind realizarea unei eficienţe economice mereu sporite. Cheltuielile (Urmare din pag. I) lapte de vacă a fost produs, la C.A.P. Tîrnava, în perioada 11■ 30 a. c., la un preţ de cost de 1,06 lei. Menţionăm că nu am mai scăzut din cheltuielile totale şi contravaloarea convenţională a viţeilor obţinuţi, aşa cum prevede metodologia de calcul a preţului de cost în I.A.S. din cauză că noi considerăm lucrarea de faţă ca orientativă. De asemenea, amintim că am considerat valoarea unei zile-muncă la C.A.P. Tîrnava ca fiind în acest an de 12 lei, aşa după cum a reieşit din discuţiile purtate cu preşedintele unităţii, Martin Siegmund, şi contabilul şef, Ion Folea. O analiză amănunţită asupra elementelor preţului de cost ne arată că în cadrul cheltuielilor totale, consumul de furaje reprezintă 58 la sută, iar consumul direct de zile-muncă — 36 la sută. Fără îndoială, realizarea producţiei de lapte la un preţ de cost de 1,06 lei pe litru este rentabilă. Trebuie să se aibe în vedere însă că în lunile noiembrie şi decembrie (a căror producţie nu a intrat în calcul) se va realiza un consum de furaje mult superior mediei de pînă acum, ceea ce va duce la mărirea cheltuielilor. Şi încă un element deosebit de important. Realizarea unei producţii medii de 1 452 litri lapte de la o vacă furajată în zece luni în condiţiile amintite se face mai mult pe seama epuizării organismului animal, acesta neavînd posibilitatea să-şi pună în valoare întreaga capacitate de producţie. în aceste condiţii de alimentaţie (nu de îngrijire!) este de prevăzut ca în următoarele lactaţii vacile să-şi scadă continuu potenţialul productiv datorită epuizării lor din această perioadă. Consecinţele „rentabilităţii“ prezente se vor materializa în următorii ani, cînd orice îmbunătăţire a alimentaţiei acestui lot de vaci nu va mai avea efectul scontat, din cauză că, fiziologic, organismul îşi limitează capacitatea de producţie. Este drept, vitele au acum o stare fiziologică bună. Aşa se şi explică obţinerea a 70 viţei de la cele 83 vaci furajate. Nu se poate spune că în îngrijirea lor ar fi deficienţe. Alimentaţia însă nu este raţională, după cum reiese din analiza sortimentelor de nutreţuri folosite. Aceasta şi este cauza principală a realizării unei producţii medii de numai 1 452 litri de la un lot de vaci care ar putea produce, fără exagerare, cel puţin 2 500— 2 700 litri. Analiza cheltuielilor realizate la cooperativa agricolă din Gusu la acelaşi produs ne-a dezvăluit unele amănunte deosebit de semnificative asupra muncii din sectorul zootehnic al acestei unităţi. La cheltuielile totale, de 117 866 lei, din care 73 la sută, adică 87 073 lei, reprezintă consumul de furaje şi 20 la sută, adică 23 580 lei, reprezintă decontarea zilelormuncă efectuate de îngrijitorimulgători (la o valoare de 6 lei, cît va atinge anul acesta o zi muncă la Gusu!), în unitate s-a realizat o producţie totală pe aceeaşi perioadă de 31 885 litri de lapte de la 86 vaci furajate, adică 375 litri de la fiecare vacă! Aceasta înseamnă 3,54 lei pentru fiecare litru de lapte produs! Trebuie să se aibă în vedere că plantele anuale furajere ocupă şi la Gusu cam acelaşi procent din suprafaţa arabilă ca şi la Tîrnava: aproximativ 11 la sută! Dar, spre deosebire de Tîrnava, la Gusu îngrijirea animalelor este o mare necunoscută: vacile sînt neţesălate de săptămîni şi săptămîni, adăparea lor se face ... bisăptămînal, aşa că este normal ca în primăvară vacile să fie sculate în picioare cu parul! Un amănunt: deşi producţia totală realizată la Gusu este de trei ori mai mică decît la Tîrnava, consumul de furaje este mai mare decît la această ultimă unitate. Acesta este efectul concret al epuizării animalelor, supuse la un aspru regim de inaniţie în anii precedenţi, în momentul actual vacile de la Gusu abia se mai ţin pe picioare, aşa că nu mai produce mirare producţia medie zilnică ce se obţine de la o vacă: 760 grame! Cheltuielile materiale exagerate faţă de producţia realizată demonstrează că în sectorul zootehnic de la Gusu competenţa profesională este la „şcoala elementară“. Fără a emite pretenţii la rigoare ştiinţifică, metodologia de calcul aplicată facilitează evidenţierea carenţelor fundamentale ale tehnologiilor de producţie folosite în cele două unităţi. Organizaţiile de bază din cooperativele agricole au datoria de a introduce în obişnuinţă asemenea calcule, pentru a crea o bază ştiinţifică măsurilor ce se aplică în direcţia sporirii producţiei animaliere, pentru rentabilizarea activităţii din acest sector. Am ales pentru analiză aceste unităţi în mod intenţionat, ambele cooperative agricole au aproximativ acelaşi efectiv de vaci furajate, în ambele există cam aceeaşi proporţie a plantelor anuale furajere din suprafaţa arabilă şi totuşi producţiile realizate diferă atît de mult! ! Şi încă un amănunt: dacă la Tîrnava, din cei 55 membri de partid ai organizaţiei de bază 15 lucrează în sectorul zootehnic, adică mai mult de 57 la sută din personalul de deservire a creşterii animalelor, la Gusu, din cei 38 membri de partid ai organizaţiei de bază, doar unul singur lucrează direct în producţie la ferma de taurine! Asupra „rentabilităţii“ producţiei zootehnice din unitatea lor aşteptăm să se pronunţe cu responsabilitate comuniştii din Gusu. TRIBUNA SIBTULUI r/jr/jr/i i CARNET ” s Is * IIPĂRINTELE Familia M., după cite ştiu eu, are trei copii. Mijlociul, căci despre el va fi vorba, să tot aibă vreo 15. Poate 16 „anişori“. Ceea ce ştiu sigur e că, mutîndu-se dintr-un anume cartier, ar fi trebuit ca şi acesta să-şi schimbe şcoala, căci frecventau cursurile şcolii elementare. Paradoxal, însă, a rămas in afara şcolii deşi nu o absolvise.Pînă aci e deja o problemă. Una de ordin social de mare importanţă. Dar aş vrea să mă opresc la a doua problemă. Tînărul M. rămas în afara şcolii dar, neîncadrindu-se nici în muncă, bate le la drumurile cartierului. Şi nu o dată l-am văzut foarte pe aproape de acţiuni care, cu încă ceva ... culoare, ar putea friza huliganismul. L-am văzut în general „escortat“ de unul sau doi emuli. îi instruia, se instruia ? Dar nici la această a doua problemă nu ne oprim. Ci vă propunem o a treia. Aflu, din spusa unor vecini ai respectivei familii, cum că au fost nevoiţi să apeleze la ajutorul comitetului de bloc spre a pune în discuţie unele aspecte ale convieţuirii în centrul cărora erau unii dintre membrii aceleiaşi familii. Nu lipsea mijlociul. r/jrzjr/j rul aspect: mama tînărului spunea că nu mai știe ce să facă cu fecioric. Că ar fi încercat toate mijloacele posibile. Parcă era greu de crezut, dar mai știi ? . . . La cităva vreme mi-a fost dat să surprind o scenă in măsură să-mi spună ceva. Tatăl, adică, împreună cu fiul, se dedulceau cu niţel rachiu. Amical şi pe picior de egalitate. Altădată fiul, însoţit de nişte amici, a putut fi văzut în acelaşi loc. Tot dedulcindu-se ... în plus, problema fumatului nu se mai pune în familie. Se acceptă. în plus, l-am surprins pe cel mic cumpărînd o ... sticluţă, trimis de „nenea mijlociul“. In plus, i-am văzut pe tată şi fiu, în acord, porniţi spre a administra cuiva o corecţie. Şi nu erau decit afumaţi puţin. ... Ne explicăm acum, date fiind relaţiile tată-fiu (vezi mai sus ...) cum puteau avea eficienţă nişte metode de care zicea mama. „e miră doar că tatăl nu i-a spus dintru început consoartei ^ că zbaterea-i zadarnică. „Părintele“ s V. DOREA ^ —v «r/ Mm s jmr r CURIER JURIDIC prezentaţi la fabrică pentru a ridica banii. THIESS IOAN — Agnita. Potrivit art. 47 din Legea nr. 10/1968, lucrările de amenajări şi modificări de spaţii se pot face numai cu autorizarea proprietarului. Chirie pentru curte şi grădină se plăteşte dacă este trecută în ordinul de repartizare, conf. art. 9 din legea de mai sus, iar folosinţa este condiţionată de repartizare. URSU IOAN — Moşna. Vechimea dv. în cîmpul muncii a fost întreruptă, deoarece nici nu v-aţi transferat, nici nu v-aţi reîncadrat în muncă ca angajat pe durată nedeterminată în termen de 90 de zile de la desfacerea contractului cu art. 20 litera b din Codul muncii. Totuşi, conform art. 1 din Legea 26/1967, concediul dv. trebuia să se calculeze după vechimea totală pe care o aveţi în cîmpul muncii. Aceasta pentru motivul că unui muncitor sezonier i se desface contractul de muncă cu art. 18 litera c din Codul muncii (ne referim la perioada lucrată de dv. la I.A.S. Dumbrăveni), ceea ce nu atrage sancţiunea prevăzută de art. 11 pct. 1 din susamintita lege, adică la un concediu de 15 zile în primii doi ani. T. B. — Sibiu. Folosinţa locuinţei o au şi membrii familiei titularului ordinului de repartizare, conf. art. 13 din Legea 10/1968. In aceste condiţii atît mama titularei cît şi fiica, studentă, beneficiază în continuare de locuinţă. Chiar şi titularul, numai dacă s-a mutat definitiv în altă localitate, va pierde beneficiul de locuinţă, după 6 luni, conform art. 16 din Ier CORNELIU BUCHHOLTZER consilier juridic BEU MARIA — Sibiu. Aveţi dreptul la compensarea în bani a concediului de odihnă, deoarece nu l-aţi efectuat în natură, pînă la data pensionării pentru invaliditate. In acest scop urmează să vă Combinatul -textil din Cisnădie. Modernizări în lucrările contabile prin folosirea mașinii de impregnare și tipar s *s *S Is *s *s Vedere din Cisnădie Foto: VICTOR VOICU VEDEA In sprijinul bunei gospodăriri a fondului locativ Printr-o hotărîre a Consiliului de Miniştri a fost aprobat statutul tip al asociaţiei locatarilor. Normele stabilite prin această hotărîre au menirea de a reglementa multiplele probleme care-i interesează pe locatarii din clădirile cu mai multe apartamente. Statutul tip cuprinde îndeosebi prevederi legate de organizarea şi funcţionarea asociaţiei locatarilor, folosirea mijloacelor băneşti şi materiale ale acestora, drepturile şi obligaţiile membrilor, precum şi relaţiile asociaţiei cu consiliile populare şi întreprinderile care administrează fondul locativ sau asigură energia electrică, apa etc. în temeiul Legii nr. 10/1968 asociația locatarilor are personalitate juridică şi, decurgînd din aceasta, toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice. Principalul scop al asociaţiei locatarilor îl constituie: buna gospodărire a părţilor şi instalaţiilor de folosinţă comună ale clădirii (clădirilor); încasarea la timp a cotelor de contribuţie la plata cheltuielilor comune; promovarea unei atitudinijuste faţă de avutul obştesc şi respectarea normelor de convieţuire socială. In temeiul normelor stabilite, pentru plata cheltuielilor de întreţinere, repararea şi funcţionarea părţilor şi instalaţiilor, buna gospodărire a acestora, precum şi pentru plata consumului de apă, gaze, energie electrică la părţile de folosinţă comună etc., trebuie constituit un fond de rulment. Realizarea acestuia are un caracter obligatoriu şi este valabil atît pentru locatarii principali, persoane fizice, cît şi pentru persoanele juridice, cum ar fi unităţile de stat, cooperatiste sau alte organizaţii obşteşti. Pentru supravegherea funcţionării normale a părţilor şi instalaţiilor comune, pentru gospodărirea acestora, precum şi pentru evidenţa, repartizarea şi încasarea cotelor de contribuţie la cheltuielile comune, asociaţia locatarilor are dreptul să-şi angajeze personalul necesar. De o deosebită importanţă pentru activitatea practică a asociaţiilor locatarilor sînt prevederile hotărîrii referitoare la raporturile dintre acestea şi comitetele executive ale consiliilor populare, respectiv întreprinderile care au în administrare fondul locativ de stat. Consiliile populare, la cererea asociaţiilor, sunt datoare să sprijine activitatea acestora în rezolvarea problemelor privind buna gospodărire a părţilor şi instalaţiilor comune, în activitatea financiar-contabilă. Asociaţiile de locatari, la rindul lor, sunt datoare să ia măsurile corespunzătoare impuse de conservarea, întreţinerea şi repararea părţilor şi instalaţiilor comune. Pe de altă parte, consiliile populare şi întreprinderile care au în administrare fondul locativ de stat sunt obligate să controleze periodic modul cum sunt întreţinute încăperile şi celelaltebunuri comune aferente clădirilor, date în exploatarea asociaţiilor de locatari. O deosebită importanţă se acordă în statutul-tip al asociaţiei locatarilor, rolului pe care îl are aceasta în activitatea de educare a locatarilor, în promovarea unei atitudini juste faţă de avutul obştesc şi respectarea normelor de convieţuire socială. Statutul, prin dispoziţiile sale, pune la îndemînă comitetului asociaţiei posibilitatea luării unor măsuri de ordin educativ faţă de cei care comit abateri , sau nu plătesc, la termenele stabilite, cotele de participare la cheltuielile comune. Pentru realizarea celor de mai sus, comitetele asociaţiilor locatarilor au nevoie de sprijinul real şi permanent al fiecărui locatar. Fără acest sprijin, fără o conlucrare activă între comitetul de asociaţie şi locatari nu se pot obţine rezultatele scontate pe linia rezolvării treburilor interne ale blocurilor de locuinţe. ION DUMITRESCU inspector la Consiliul popular municipal Sibiu Pag. 3 Ştiri • Ştiri • Ştiri • Ştiri Acţiune de fertilizare a solului In vederea obţinerii unor recolta bogate în anul viitor lucrătorii din fermele întreprinderilor agricole de stat desfăşoară o largă acţiune de fertilizare a solului. Astfel, la I.A.S. Dealul Ocnei s-au administrat pe terenurile destinate culturilor de primăvară 10 880 tone îngrăşăminte organice şi 437 tone îngrăşăminte chimice. Suprafaţa fertilizată depăşeşte 1 400 de hectare. Mari cantităţi de îngrăşăminte au fost încorporate în sol. Pregătiri în gradina de legume In cooperativa agricolă de producţie din Cristian se acordă toată atenţia sectorului legumicol. Specialistul unităţii, inginerul Vladimir Moldovan ne-a informat că în cadrul lucrărilor de pregătire a noii recolte se înscriu: fertilizarea întregii suprafeţe de 30 de hectare cu 4 tone superfosfat, 2 tone azotoase, 3 tone sare potasică şi 670 tone îngrăşăminte naturale, executarea ogoarelor de toamnă pe 18 hectare, amplasarea culturilor, nivelarea unor suprafeţe etc. De cîteva zile echipa de tîmplari lucrează la reparatul ramelor şi a tocurilor de răsadniţe, se cerne graniţa şi se transportă pămîntul de ţelină. Lucrări la păşuni Sub îndrumarea specialiştilor de la Direcţia agricolă judeţeană într-o serie de sate şi comune au început lucrările de fertilizare a păşunilor. Pînă în prezent s-au aplicat cîte 100 kg azotat de amoniu şi 250 kg superfosfat la hectar pe o suprafaţă de mai bine de 2 000 hectare. Totodată pe păşunile de la Hosman, Aciliu, Şura Mare s-au efectuat lucrări de defrişări şi curăţiri de muşuroaie —c lăstăriş pe circa 300 de hectare. Elevi economicoşi în vederea dezvoltării spiritului de economisire în rindul elevilor, încă din primele zile ale deschiderii noului an de învăţămînt, şcolile din Ighişul Vechi au fost aprovizionate cu instrumente de economisire: foi, timbre de economii şi cecuri de economii şcolare, pentru păstrarea sumelor mai mici. Şcoala generală din Moardăş, spre exemplu, şi-a stabilit sarcini concrete în acţiunea de economisire, pe clase, organizînd întreceri între elevi, înfiinţînd „Gazeta C.E.C.“. Acestea au contribuit la creşterea numărului de depunători şi volumul acestora. Banii vor folosi pentru organizarea unor excursii în vacanţa de vară. Nu de mult, în cadrul Şcolii generale Moardăş au fost emise 24 librete de economii cu dobîndă. Valoarea totală a depunerilor pe aceste librete este de 1 722 lei. I I. MIHAI coresp. ! ? ’I . .. III - V/ i 4› ¥r.