Tribuna Sibiului, decembrie 1969 (Anul 2, nr. 557-582)
1969-12-03 / nr. 558
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ! WMP, P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULARJUDEŢEAN „Tratarea” metalului pentru reducerea consumului Avînd permanent în atenţie transpunerea în viaţă a sarcinilor reieşite din documentele de partid privind gospodărirea cu cea mai mare grijă a materiilor prime şi materialelor, comitetul de partid, comitetul de direcţie şi al sindicatului de la uzina „Independenţa“, au trecut încă din anul 1968 la organizarea de acţiuni pentru obţinerea de economii cit mai mari la consumul de metal. In acest sens au fost alcătuite colective formate din cadrele cele mai competente, legate direct de activităţile respective. In urma acţiunilor întreprinse, n . v . a studiilor efec- Dm preocupările majorare * a ‘ a ng a - COleCtiVUÎUI UZUiei jamentului iniţial de 350 tone. Prin declanşarea unui concurs cu premii pe tema „Efectuarea maximă de economii de metal, materiale şi eliminarea rebuturilor“ au apărut noi rezerve şi mijloace de depăşire a angajamentelor, deşi acestea au fost în prima etapă suplimentate la 450 tone. In final colectivul uzinei s-a angajat să economisească 600 tone metal. Acum, cu o lună înaintea încheierii anului, să vedem cum s-au preocupat diferitele colective de muncă din secţiile şi atelierele uzinei pentru realizarea obligaţiilor asumate. în analiză am ales cîteva din cele mai reprezentative secţii, urmărind preocupările lor, măsurile luate pentru reducerea consumului de metal şi, bineînţeles, evidenţiind rezultatele obţinute. Harnicii muncitori, ingineri şi tehnicieni din cadrul serviciului metalurg şef şi al secţiei metalurgice şi-au respectat cuvîntul dat. Ei au redus consumurile specifice pe încărcătura de metal la tona de piese bune. Angajamentul de reducere a consumului de fontă cu 3 kg a fost realizat integral, iar la oţel, faţă de angajamentul de 30 kg, s-a obţinut o reducere de 50 kg. De altfel, pe 10 luni economiile însumează 210 tone metal. Pînă la sfîrşitul anului există posibilităţi de economisire a încă 50 tone metal, depăşindu-se astfel angajamentul cu aproape 100 tone. O depăşire substanţială a angajamentului anual a fost obţinută şi de către colectivele serviciului tehnic II şi al secţiei mecanice III. Pe 10 luni s-au economisit peste 103 tone metal, faţă de obligaţia anuală asumată de 65 tone. Acest harnic colectiv a reuşit să extindă confecţionarea bucşelor, rulate şi la lanţurile cu dimensiuni mai mari, economisindu-se astfel 20 tone metal. Şi nu s-au rezumat nutoate s-au găsit mai la executarea acestora din bandă faţă de material plin, ci au găsit şi posibilitatea eliminării punţilor de la croirea din bandă. In felul acesta s-au mai adăugat economii de încă 20 tone metal. Tot aici, prin trecerea la decuparea ecliselor pe 4 rînduri în loc de 2, la dimensiunile mici de lanţuri şi pe 4 rînduri în loc de 3 la cele mai mari, s-a obţinut o economie de 60 tone metal. Pînă la 31 octombrie şi-a realizat angajamentul anual privind economisirea de metal şi colectivul secţiei sculărie, avînd posibilitatea unei depăşiri substanţiale pînă la finele anului. Din cele prezentate s-ar putea trage concluzia că angajamentul anual pe întreaga uzină se poate realiza cu mult înainte de termen. Sunt însă o serie de secţii şi servicii care, din păcate, umbresc bunele rezultate ale colectivelor menţionate mai sus. Bunăoară, secţia cazangerie, în 10 luni a realizat doar 40 la sută din angajamentul anual, iar secţia mecanică *11 se prezintă şi mai slab ... De asemenea, o serie de rămîneri în urmă faţă de obligaţiile asumate apar la secţia debitare, serviciile constructor şef şi tehnolog şef. Cu alte cuvinte, tocmai acolo unde ar fi trebuit să se acţioneze cu mai multă hotărîre şi unde de altfel există rezerve suficiente, s-a acţionat cu mai puţină promptitudine. Or, viaţa a demonstrat că în cadrul serviciilor tehnice de concepţie sunt posibilităţi mari de reducere a consumului de metal. Nu pot fi negate unele din rezultatele muncii colectivelor de concepţie. De exemplu, din reproiectarea produsului electrofiltru tip C.U.M. s-a obţinut o reducere a greutăţii lui cu 2 700 kg. metal. La fel tamburul cu sită a devenit mai suplu, prin reproiectare, cântărind acum cu 925 kg mai puţin. Va fi însă nevoie ca în timpul ce a mai rămas serviciile constructor şef şi tehnolog şef să ia şi alte măsuri concrete, care să se reflecte în producţia anului viitor. Un domeniu larg în care s-a acţionat pentru economisirea metalului a fost acela al reducerii grosimii pereţilor produselor. In acest an, prin reducerea grosimii tablelor la confecţionarea produselor, s-a redus mult consumul de (Continuare în pag. a III-a) Ing. LIVIUS BERA şeful serviciului laborator la uzina „Independenţa“ Sibiu „Independenţa" informaţii O poiană a narciselor în Sibiu O echipă de grădinari de la secţia parcuri şi grădini a întreprinderii comunale Sibiu, angajată pentru acţiunea de înfrumuseţare a oraşului, a plantat, în luna trecută, pe o suprafaţă de 3 000 mp în parcul „Sub arini“, zona paralelă cu Bulevardul Victoriei, 13 600 bucăţi bulbi de narcise. Plantaţia de bulbi va deveni, în primăvară viitoare o veritabilă poiană a narciselor în cea mai frecventată zonă a oraşului, un punct de atracţie pentru miile de turişti şi vilegiaturişti care ne vizitează. Noi articole de col Crearea unor noi articole de covoare se înscrie printre preocupările de seamă ale Combinatului textil Cisnădie, ca urmare a cerinţelor mereu creseinde pe piaţa internă şi externă. Zilele trecute, harnicul colectiv de aicia creat un nou articol de covor pluşat destinat hotelului „Intercontinental“ din București. La acesta se mai adaugă alte două noi articole de covoare Tufting, în fabricarea cărora au fost înlocuite firele din lină cu fire poliesterice. I. STREZA coresp. Cofetăriile vă invită In cofetării s-a pus în vînzare un nou sortiiment de bomboane trase în ciocolată cu interior jeleu din banane, portocale sau ananas. Noul produs Gelee Früchte, este frumos ambalat, în cutii dreptunghiulare cu „oglindă“ din celofan. Gama sortimentelor de dulciuri este completată — în vederea sezonului de iarnă — cu pachetele speciale pentru cadouri, care se asociază decorativ în ansamblul elegant al vitrinelor. Dacă Ariadna şi-ar lua astăzi ghemul de la... Tălmaciu Ieşind pe poarta fabricii „Firul roşu“ din Tălmaciu, m-am întrebat cîţi oameni ştiu oare că zămislirea unui banal fir de aţă (a cărui prezenţă în viaţa cotidiană trece aproape neobservată) strînge la un loc eforturile a sute de maşini şi dispozitive, a mii de oameni. Departe de noi gîndul de a transforma acest reportaj într-o dezbatere pe tema utilităţii acestui modest şi cuminte fir de aţă, cunoscut şi folosit din vremuri imemorabile ... Ar însemna să scormonim nişte drumuri ce se pierd pe undeva, prin legendă (vezi obosite bobinele şi mosorelele ce vor ieşi pe poarta fabricii. în toate locurile de muncă am putut să constat că relaţia om-maşină, în condiţiile în care omul trebuie să supravegheze şi să conducă mai mulţi coloşi metalici, fie ei şi automatizaţi în parte, capătă valenţe noi, hotărîtoare pentru bunul mers al producţiei. Ne-a spus-o şi Maria Bud, muncitoare fruntaşă de nenumărate ori în întrecerea socialistă, care în cei 25 de ani de muncă în fabrică a avut ocazia să lucreze cu multe maşini şi cu mulţi oameni. „Experienţa e arma de căpătîi în ob,* . FILE DE REPORTAJ Ariadna cu al său ghem, vezi Damocles cu cunoscuta-i sabie legată tot de un fir, etc., etc.). Vom coborî deci, mult mai încoace, spre vremurile noastre, pentru a cunoaşte realizările fabricii de aţă de la Tălmaciu, oamenii ce-i dau viaţă şi produsele ei care sunt binecunoscute în ţară şi peste hotare. „Făbricuţa“ de dinainte de naţionalizare avea circa 600 de muncitori, maşini vechi, cu productivitate scăzută, condiţii grele de lucru. Fabrica de astăzi te întîmpină cu clădiri noi, moderne, cu maşini ce reprezintă ultimul cuvînt al tehnicii mondiale, rezultatul unor lucrări de investiţii de mare anvergură, care, într-o primă etapă, prin extinderea spaţiilor de producţie, au dus la mărirea capacităţii de cca 3,5 ori, iar apoi — în etapa modernizării — au făcut să sporească producţia cu 1 000 tone la filatură şi 300 tone la aţă. Fabrica de astăzi îşi ,,hrăneşte“ succesele din munca entuziastă a 2 500 de oameni (cea mai mare parte tinere fete abia ieşite de pe băncile şcolii). In fine, fabrica de astăzi, satisfăcînd singură aproape toate necesităţile interne de fire şi aţă, a putut să trimită anul acesta 20 tone aţă pe pieţe îndepărtate, în Ghana, Mongolia, Libia, Liban. Am mers de-a lungul întregului proces tehnologic — de la balotul presat din bumbac, pînă la firele strălucitoare, jucăuşe, umplînd neţinerea succeselor — ne mnărturiseşte ea. De aceea, vedeţi şi dvs. cum am luat fetele acestea tinere, le-am aşezat printre noi, cele mai vîrstnice şi sînt convinsă că în scurt timp vor învăţa multe .. Şi, fie pe lingă maşinile de cardat, fie pe lingă cele de pieptănat sau de tors, am văzut zeci de tinere descifrînd drumul stăpînirii depline a meşteşugului şi a maşinilor pe care le conduc. „Fabrica noastră a înregistrat într-adevăr succese deosebite pe linia modernizării producţiei — ne spunea la sfîrşitul vizitei ing. Ştefan Iosif, directorul întreprinderii. La o maşină nouă de cardat, de pildă, se realizează acum o producţie de 3 ori mai mare decât la una de tip vechi. Dar la aşa maşini trebuie şi oameni pe măsură ... Şi nu i-am format prin cursuri de ridicare a calificării şi de calificare la locul de muncă. Numai în acest an 200 de oameni au absolvit cursurile amintite.“ Şi în încheiere, o cifră pentru amatorii de statistici, sugestivă pentru marea capacitate de producţie a fabricii, s-a calculat că din aţa şi firele obţinute în 24 de ore la Tălmaciu, se poate acoperi distanţa Pămînt-Lună şi înapoi... Ghemul Ariadnei (dacă ea şi l-ar lua de la Tălmaciu) la dimensiunile realităţilor contemporane ar putea deci sluji azi unui temerar rătăcit pe căile întunecate ale spaţiului cosmic. EMIL DAVID Uzina de piese auto. Start pentru îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan r Reducerea cheltuielilor de producţie Reducerea cheltuielilor la mia de lei producţie marfă este un obiectiv permanent al unităţilor economice, care se realizează printr-o chibzuită folosire a materialelor, materiilor prime, a timpului de lucru şi a utilajelor. întreprinderile din C.E.I.L. — Fabrica de creioane „Republica“ din Sibiu şi unităţile de prelucrare şi industrializare a lemnului — urmărind perseverent acest obiectiv, au realizat în luna octombrie a. c. o reducere de 4,22 lei la mia de lei producţie marfă faţă de lunile precedente şi faţă de sarcina de plan. ANUL II nr. 558 Miercuri 3 decembrie 1969 4 PAGINI 30 BANI O importantă realizare la Tălmaciu In ultimii ani crescând volumul producţiei forestiere în exploatările din Valea Pinului, Valea lui Ivan, Conţu Mare, Conţu Mic, Zimbru şi Bătrîna, depozitul final al sectorului Tălmaciu a devenit insuficient.. In aceeaşi situaţie se afla şi spaţiul fabricii de cherestea care nu mai corespundea cerinţelor de prelucrare, de conservare a materialului prin stivuire şi uscare. Pentru a răspunde sarcinilor actuale şi celor de perspectivă, s-a construit în acest an, lingă gara Tălmaciu, un nou depozit forestier cu o platformă de depozitare de 5 000 mp, construcţii pentru utilaje, birouri, linie de garaj C.F.R. în lungime de 180 ml. Vechiul depozit a fost afectat fabricii de cherestea din imediata vecinătate ca spaţiu de producţie, în care vor fi amplasate utilaje mecanice de productivitate sporită. Valoarea investiţiei este 700 000 lei şi a intrat în folosinţă la 15 noiembrie a.c. Delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a plecat la Moscova Marţi la amiază a părăsit Capitala, plecînd spre Moscova, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care va participa la întîlnirea conducătorilor de partid și de stat din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, Republica Socialistă România, R.P. Ungară şi U.R.S.S. Din delegaţie fac parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Dumitru Popa, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Erau de faţă V. S. Tihunov, însărcinatul cu afaceri ad-interim alUniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) Moscova 2. — Corespondentul Agerpres, L. Duţă, transmite: Delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care va participa la întîlnirea conducătorilor de partid şi de stat din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, Republica Socialistă România, R.P. Ungară şi U.R.S.S. a sosit marţi seara la Moscova. La aeroportul Şeremetievo, delegaţia a fost întîmpinată de tovarăşii L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgornîi, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., A. N. Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. N. Şelepin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., K. F. Katusev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., K. Rusakov, şef de secţie la C.C. al P.C.U.S. Pe aeroport se aflau, de asemenea, Teodor Marinescu, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România în Uniunea Sovietică și membri ai ambasadei. PLENARA CONSILIULUI UJU.A.P. Ieri, 2 XII a. c., a avut loc şedinţa plenară a Consiliului Uniunii judeţene a cooperativelor agricole. In afară de membrii şi membrii supleanţi ai consiliului, la lucrările plenarei au participat tovarăşii Augustin Zăpîrţan, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R. şi Stelian Ionescu, membru al Biroului Permanent al Consiliului U.N.C.A.P. In cadrul primului punct al ordinei de zi, tovarăşul Leopold Köber a prezentat un referat cu privire la activitatea desfăşurată înacest an de Biroul executiv al U.J.C.A.P. şi de consiliile de conducere din cooperativele agricole pentru întărirea economico-organizatorică a unităţilor, precum şi măsurile ce trebuie luate pentru îmbunătăţirea activităţii în sectorul agricol cooperatist în perioada următoare. Referatul a evidenţiat sprijinul multilateral acordat de stat pentru dezvoltarea unităţilor şi a scos în relief rezultatele meritorii obţinute în producţie de multe cooperative agricole. Ca urmare a unei activităţi fructuoase desfăşurate, în multe unităţi au fost realizate şi depăşite sarcinile anuale ale planului de producţie. Este meritoriu în acest sens aportul cooperatorilor din Miercurea Sibiului, Porumbacu de Jos, Moşna, Alţîna, Armeni, Apoldu de Jos, Apoldu de Sus, Cristian, Mediaş, Şeica Mică, Aţei şi din alte localităţi. Discuţiile purtate pe marginea referatului prezentat au relevat, pe lingă aspectele pozitive, şi o serie de lipsuri mari în organizarea muncii şi a producţiei, lipsuri care s-au repercutat negativ asupra realizării producţiilor şi veniturilor planificate. Nerespectarea prevederilor statutare şi a indicaţiilor U.N.C.A.P., participarea slabă a cooperatorilor la lucru, defecţiunile existente la nivelul secţiilor de mecanizare, stabilirea nejudicioasă a unor sarcini de producţie — sunt cauzele principale ale rezultatelor nesatisfăcătoare de producţie obţinute în unele cooperative agricole. In acest sens au discutat numeroşi preşedinţi ai C.A.P. Şi discuţiile tovarăşilor I. Dragomir, directorul Sucursalei judeţene a Băncii agricole şi ing.. M. Tiller, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, director al Direcţiei agricole judeţene, au fost axate pe necesitatea îmbunătăţirii activităţii de producţie în cooperativele agricole. Tovarăşul Stelian Ionescu, membru al Biroului Permanent al U.N.C.A.P., a arătat că, în contextul desfăşurării unei munci în paralel cu fostul Consiliu Superior al Agriculturii, U.N.C.A.P. a neglijat problemele fundamentale ale activităţii sale, cum sunt vegherea la respectarea democraţiei cooperatiste, a prevederilor statutare, pentru rezolvarea cărora va trebui canalizat întregul efort al uniunilor judeţene. In legătură cu alegerea tovarăşului M. Tiller în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean şi director al Direcţiei agricole judeţene, plenara l-a eliberat din funcţia de preşedinte al U.J.C.A.P., alegînd în acest post pe tovarăşul Leopold Köber. în încheierea lucrărilor plenarei, tovarăşul Augustin Zăpîrţan, secretar al Comitetului judeţean de partid, a analizat activitatea desfăşurată de consiliul U.J.C.A.P. şi efortul depus de acest organism în direcţia întăririi economico-organizatorice a cooperativelor agricole de producţie. Vorbitorul a subliniat nu numai necesitatea, dar şi posibilitatea îmbunătăţirii activităţii desfăşurate în toate sectoarele unităţilor agricole cooperatiste, în vederea îndeplinirii cu succes a sarcinilor izvorîte din amplul program de înflorire a patriei noastre socialiste elaborat de Congresul al X-lea al partidului. BiBIHl li! Şi Activitatea economică a cooperativelor agricole de producţie este caracterizată printr-o serie întreagă de fenomene care atestă, fără putinţă de tăgadă, folosirea tot mai deplină a capacităţilor de producţie existente în aceste unităţi. Evidenţa contabilă care se aplică în momentul actual în cooperativele agricole nu precizează însă necesitatea calculării preţului de cost al producţiei agricole realizate. Contabilii şefi, economiştii şefi ai acestor unităţi, au însă îndatorirea efectuării unor asemenea calcule, care să stea la baza orientării ştiinţifice a consiliilor de conducere asupra tehnologiei de lucru aplicate la un produs sau altul, pentru ca cheltuielile efectuate să se materializeze cit mai eficient în producţia realizată. întrebarea „Cu ce cheltuieli realizăm noi un litru de lapte, un kilogram de grîu, de carne sau alt produs?“ este legitimă pentru organizaţiile de partid din cooperativele agricole, pentru consiliile de conducere, pentru toţi membrii cooperatori care investesc bani şi mii de ore de muncă în această producţie. Răspunzînd unor cerinţe obiective ale producţiei din cooperati Cheltuielile exagerate — tribut plătit diletantismului în zootehnie lapte de vacă la cooperativa agricolă din Tîrnava. Aflăm că un procent de 12 la sută din suprafaţa arabilă a unităţii, de 230 hecvete agricole, redacţia noastră a întreprins o analiză a cheltuielilor pentru obţinerea laptelui de vacă în două unităţi. Contabilul şef Ion Folea, de la cooperativa a- M p» i i i. • m gricolă din Tîr- ■ ronderea cheltuielilor nava, ne relatea . ■ . . . r • i ză că „ar fi intement al competentei profesionale resant de aflat cit . ■ hb r . r. costă un litru de «rentabilitajii»... ■ tconomiști-sefi lapte produs“, i.i. j « • i - -I dar că „nimeni nu sabin doar cu înregistrările a cerut aseme- —. .........................—...— —nea calcule“. Adăugăm noi că acest calcul este nu numai interesant, dar și foarte utiL După acest preambul, intrăm pe făgaşul modului de realizare a producţiei de tare, este reprezentat de culturile furajere anuale. In afară de aceste suprafeţe, baza furajeră necesară creşterii celor 206 bovine, din care 83 vaci cu lapte, este complemateriale - argu- 1 Paradoxul — respontată cu 120 hectare păşuni şi 112 hectare fineţe naturale. Această bază materială a dat posibilitatea organizării în bune condiţiuni a _____muncii şi a producţiei în acest sector. Astfel, pînă la data de 30 a.c. unitatea a realizat «•producţie totală de 124 897 litri • 1 lapte, adică 1 452 "" litri de la fiecare vacă furajată. (Am luat in calcul producţia obţinută numai pînă la 30 % pentru simplul motiv că evidenţa contabilă ne-a oferit elemente privind unele cheltuieli numai pînă la această dată). Avu în vedere metodologia de cale privind preţul de cost ce se apli în I.A.S., am înregistrat, la chetuielile directe de producţie, consumul de furaje şi alte material zilele-muncă efectuate de îngritorii-mulgători, premiile şi retriuirea suplimentară, reparaţii curente ale clădirilor şi inventări lui, amortismentele specifice. acest mod, cheltuielile directe a însumat 134 000 lei. La aceas sumă s-au adăugat cheltuielile anume sectorului zootehnic (cot, parte din zilele-muncă ale brigadierului zootehnic, responsabilul furajer și paznicilor de noapte adică 1 922 lei, și cheltuielile generale ale unităţii (cota-parte de cheltuielile efectuate cu personalul care deserveşte întreaga untate), adică 2 916 lei. Cheltuieli totale de producţie au însuma astfel 138 838 lei. Din aceasi sumă am scăzut valoarea producţiei secundare (516 tone de îngrişămînt organic evaluat la 10 li tona), adică 5160 lei Am avut astfel la concluzia că un litru d (Gontinuare in pag. a IlI-a) GH. GRÄDINARU