Tribuna Sibiului, ianuarie 1970 (Anul 3, nr. 583-606)
1970-01-13 / nr. 590 (nr. 591)
riilMI WIW MIIWI IUI— Recenta lege a investiţiilor a creat premisele unei judicioase folosiri a fondurilor de investiţii, urmărind în special creşterea eficienţei economice a fiecărei lucrări, scurtarea termenelor de execuţie, simplificarea operaţiunilor de avizare, de finanţare etc. Datorită noii forme de organizare a industriei, în centrale şi combinate s-a lărgit competenţa acestora în relaţiile cu unităţile de construcţii, beneficiarii fiind direct interesaţi in întocmirea unor grafice coordonatoare pentru fiecare obiectiv în parte, în scurtarea termenelor de execuţie a construcţiilor, corelarea acestora cu termenele de sosire şi montare a utilajelor. Avîndu-se în vedere volumul mereu sporit al investiţiilor, care in general depăşeşte posibilităţile unităţilor de construcţii, conducerea superioară de partid a dat indicaţia de a se extinde executarea lucrărilor în regie proprie. Aceasta, în special la unităţile beneficiare de investiţii care au organizate servicii de investiţii sau îşi pot asigura un nucleu de forţă de muncă şi utilaje necesare executării anumitor lucrări. S-a mers pe ideea realizării unor lucrări mai mărunte, din acţiuni, în special pe montajul de utilaje. Anul acesta, în judeţul nostru volumul investiţiilor sporeşte cu circa 500 milioane lei faţă de anul trecut. Cunoscându-se, din experienţa anilor trecuţi, faptul că unităţile specializate, de construcţii nu au putut face faţă întotdeauna cerinţelor locale, s-a urmărit mobilizarea tuturor posibilităţilor de execuţie în regie proprie a unor lucrări mai mărunte, dar de mare importanţă pentru sporirea volumului producţiei, a utilizării integrale a suprafeţelor de producţie existente, sau lărgirea acestora. „In urma unor acţiuni întreprinse de sucursala Sibiu a Băncii de Investiţii — ne informează directorul adjunct, Anatole Balaban — la nivelul combinatelor şi întreprinderilor s-au depistat posibilităţile de realizare a unor investiţii în regie proprie de aproximativ 50 milioane lei. Unele întreprinderi, care au solicitat majorarea planului de investiţii s-au obligat ca în cazul aprobării acestor majorări să le exidente -tot - -în-, regie. Uzina mecanică Mîrşa, de exemplu, are posibilitatea să realizeze în regie proprie lucrări ce se ridică la circa 4 milioane lei“. (Continuare în pag a 111-a) ION CREŢU I Lucrările de investiţii in regie proprie — CONCORDANȚĂ CU CRITERIUL EFICHIEI ECONOMICE Carenţe în organizarea şi desfăşurarea învăţămtntului agrozootehnic Unul din mijloacele de răspîndire a cunoştinţelor de specialittate în masa largă a oamenilor muncii din agricultură îl constituie învăţămîntul agrozootehnic, organizat în întreprinderile agricole de stat, în întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii şi în cooperativele agricole de producţie, pe profile, potrivit specificului activităţii din fiecare unitate. Deschiderea cursurilor a fost prevăzută pentru perioada 1—10 decembrie a.c. Din datele Direcţiei agricole judeţene reiese că aceste cursuri au început bucurîndu-se de o activă participare a cursanţilor dornici de a afla tot ceea ce este nou şi înaintat în domeniul lucrării pămintului şi al creşterii animalelor. In cooperativele agricole de producţie din Miercurea Sibiului, Hosman, Marpod, Noiştat, Stejerişul, Armeni, Brateiu şi din alte localităţi, au fost deja parcurse între 4—6 lecţii cu o tematică corespunzătoare condiţiilor specifice de producţie, expunerile şi discuţiile organizate fiind la nivelul actualelor cerinţe. Nu vom insista însă asupra acestor aspecte, cu toate că ele ar merita să fie mai mult reliefate. Tema pe care ne-am propus-o vizează unele deficienţe în organizarea şi desfăşurarea învăţămîntului agrozootehnic, carenţe pentru înlăturarea cărora trebuie canalizat tot efortul factorilor de răspundere. O primă constatare se referă la faptul că, deşi a trecut o perioadă destul de lungă de la data stabilită pentru deschiderea cursurilor, în 10 ianuarie, conform situaţiei operative, mai existau unităţi în care nu s-a ţinut nici o expunere. Astfel, la cultura plantelor de cîmp şi creşterea animalelor ţi şi-au deschis cursurile cercuiriîe din cooperativele agricole de producţie Presaca şi Gusu continse de inginerul agronom Aîexandru Rusu şi medicul veterinar Gheorghe Dunăreanu. Este elident că în aceste unităţi atît consiliile de conducere, cit şi rsctorii poartă întreaga răspundere pentru amînarea nejustificată a deschiderii învăţămîntului agrozootehnic de masă. (Continuare in pag a IlI-a) P. BADEA PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R.1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul III nr. 590 Marţi, 13 ianuarie 1970 4 pagini 30 bani Mergind pe linia îmbunătăţirii continue a calităţii produselor şi a introducerii de noi sortimente cu parametri tot mai eficienţi, colectivul fabricii „Dumbrava“ din cadrul Combinatului textil Cisnădie va pune în fabricaţie în aceste zile un nou articol din volvatir cu contracţie redusă. Acest produs va fi livrat fabricilor de confecţii din judeţ şi din ţară. în trimestrul I al anului în curs, fabrica „13 Decembrie“ din Sibiu participă cu produse de marochinărie şi încălţăminte la tîrgurile internaţionale de la Paris, Tripoli, Utrecht — Olanda, Göteborg — Suedia, Frankfurt pe Main şi Bruxelles. Fabrica sibiană va prezenta în cadrul acestor tîrguri peste 50 articole de marochinărie şi modele noi de încălţăminte. Cooperativa de consum „Tîrnava“ din Mediaş, a înfiinţat un atelier de sticlărie şi obiecte decorative. Atelierul dotat cu tehnică, instalaţii şi spaţii de producţie adecvate, se află în prezent în probe tehnologice, urmînd să înceapă producţia de bibelouri folclorice şi etnografice din sticlă, coşuleţe din sticlă şi alte obiecte de ornament interior. în centrul industrial Tălmaciu a luat fiinţă un atelier de croitorie pentru femei, încadrat cu personal calificat, maşini de cusut şi mobilier. Atelierul execută rochiţe, taioare, paltoane, pardesie, fuste la comandă, din materialul clientului, precum şi din cupoane şi solduri de stofe achiziţionate de la fabricile textile din judeţ. Cooperativa de consum din Alămor a înfiinţat o brutărie cu o capacitate de 1,5 tone pîine zilnic. Dotată cu malaxoare moderne, cuptoare cu încălzire pe bază de combustibil lichid, brutăria produce pîine intermediară şi asigură diferite prestaţii de albituri și specialități pentru populație. La sfirşitul săptăminii trecute, la Şcoala generală nr. 9 din Sibiu şi-a desfăşurat şedinţa de lucru cenaclul literar al şcolii Alături de membrii cenaclului, au participat ca invitaţi cadre didactice de la şcolile generale din Tulcea şi scriitorii Maria Boca şi Ladmiss Andreescu. Despre activitatea acestui cenaclu literar ne-a vorbit îndrumătoarea lui, profesoara Steluţa Posteucă: „Avind o activitate destul de bogată, cenaclul a sărbătorit in toamna anului 1969 10 ani de existenţă. Urmărim ca prin formele de muncă folosite: schimburi de experienţă cu alte cenacluri literare (Gura Riului, Șc. generală nr. 8), transmisii la staţia de radioficare a şcolii. O reuşită manifestare literară corespondenţe cu publicaţiile pentru copii şi tineret, să oferim micilor începători intr-are scrisului un cîmp larg de manifestare a posibilităţilor literare. în numerele revistei literare a cenaclului „Primii paşi“ se-nscriu nume ca Loredana Pilof (preşedinta cenaclului), Adriana Boştea, Anca ■Droc, Teodora Ciuchină cu izbutire încercări literare, poezie şi proză. De aurind, micuţa elevă în clasa a II-a, Teodora Ciuchină, a avut o mare bucurie şi satisfacţie: ultimul număr al revistei pentru copii „Luminiţa“ i-a publicat poezia „Ecoul". Sunt convinsă — ne-a stins in încheiere profesoara Steluţa Posteucă — că cenaclul nostru literar este o pepinieră pentru dezvoltarea şi cultivarea tinerelor talente literare“. Cenaclul literar, această formă de manifestare a unor dorinţi şi înclinaţii ce se cer scoase la iveală, trebuie să intre şi în atenţia celorlalte şcoli, asemenea activităţi puţind oferi un cadru propice creşterii tinerelor talente. Impunătoarea faţadă a noului grup social al Uzinei de piese auto din Sibiu, dar anul trecut în folosinţă Realizarea planului la achiziţii A participa, într-o măsură tot mai mare, la formarea fondului central agroalimentar este o înaltă datorie cetăţenească, un act de patriotism izvorît din conştiinţa că progresul şi bunăstarea poporului depind de aportul fiecărui om al muncii. Şi harnica noastră ţărănime a înţeles acest lucru. In anul care a trecut, numai în judeţul Sibiu au fost asigurate importante achiziţii pentm reîntregirea aprovizionării populaţiei cu produse agroalimentare. „Planul valoric •—• ne spunea tovarăşul Oprea Ihora, vicepreşedinte la Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum , a fost nu numai realizat, ci şi depăşit. In loc de 7 401 000 lei cit ne-am planificat, am realizat 10 919 000 lei. Deci planul a fost realizat în proporţie de 147 la sută. Dar să exemplificăm pe sortimente de produse. La miere de albine ne-am planificat să achiziţionăm 40 tone. Ei bine, am realizat 69 tone. La melci, în joc de 10 tone ci ne-am propus iniţial, am achiziţionat o cantitate de 53 tone. Rezultate bune am obţinut şi la achiziţionări de păsări, iepuri de casă, plante medicinale din zona spontană şi la alte sortimente“. Cele spuse de tovarăşul Ihora sunt juste. Da, intr-adevăr, s-au obţinut în 1969 rezultate mulţumitoare. Dar nu-i mai puţin adevărat că au fost înete. Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum ne-a asigurat însă că planul va fi realizat şi depăşit. In acest sens au fost luate şi se vor lua încă mai multe măsuri. Astfel, se preconizează ca în acest an să se acorde un sprijin mai substanţial producătorilor în vederea creşterii producţiei şi, mai ales, îmbunătăţirii calităţ.J.C.C pentru obţinerea bazelor melifere corespunzătoare şi a mijloacelor de transport pentru deplasarea familiilor de albine la stupăritul pastoral. Vor fi luate măsuri şi pentru realizarea planului la achiziţionare de plante medicinale. In acest scop vor fi antrenaţi un mare număr de culegători, se vor organiza acţiuni ca dacă ne gîndim că în plan, la produsul ouă, pe luna ianuarie e prevăzut a se achiziţiona 500 000 bucăţi şi că , în prima decadă s-au achiziţionat abia 43 000, ne dăm seama că e extrem de puţin. Situaţia este asemănătoare şi la celelalte produse. Ca să nu mai vorbim de faptul că la produsul „came“ nu s-a realizat nimic. Este necesar ca Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum I.V.A.C.O.O.P.ul să se ocupe mai intens de realizarea achiziţiilor. Conducerile cooperativelor de asemenea. Sâ se folosească, în toate localităţile, materialele de reclamă, de popularizare a avantajelor producătorilor. Şi, fără îndoială, o muncă politică de informare, de popularizare a acestor avantaje nu va întîrzia să-şi arate roadele. Dacă preşedintele, contabilul cooperativei, gestionarii chiar, achizitorii vor ajuta şi prin exemplul lor personal, rezultatele obținute în fiecare decadă cu siguranță că vor fi altele. AL. SOMEȘANU 1333333333333333333333333333333333333333333333333383 33 O ÎNALTĂ DATORIE CIVICĂ registrate şi rămîneri în urmă la o serie de produse. Restanţe mari au fost la produsele ouă şi mac. Or, dacă se ducea o muncă politică mai intensă, dacă efortul lucrătorilor U.J.C.C. s-ar fi înzecit, cu siguranţă că şi la aceste produse rezultatele ar fi fost altele. Pentru anul 1970 sarcinile de plan au crescut. Vor fi achiziţionate :ouă, păsări, carne de vită şi de porc, lapte de vacă, miere de albine, iepuri de casă, poc plante medicinale din flora spontană ţii produselor achiziţionate. Se vor pune la dispoziţia contractanţilor pui de o zi, care vor fi primiţi de la staţiile de incubaţie, iepuri de casă, de mare productivitate precum şi furajele concentrate necesare acestora. In localităţile cu un număr mare de crescători de iepuri cum sunt: Cristian, Tălmaciu, Slimnic, Axente Sever, Dumbrăveni, Agnita, Cisnădie, se vor organiza asociaţii ale Crescătorilor de iepuri. De asemenea, agricultorii vor fi sprijiniţi de către sprijinul U.T.C.-ului şi pionierilor. Deoarece prima decadă a lunii ianuarie a trecut, ne-am adresat tovarăşului Aurel Tudor, director la I.V.A.C.O.O.P. Sibiu, pentru a ne relata primele rezultate obţinute în 1970. Am aflat astfel că au fost deja achiziţionate 43 000 ouă, 1,3 tone păsări, 0,1 tone iepuri de casă, 0,4 tone pene, 21,7 tone fin, 7,6 tone deşeuri metal şi 1,2 tone deşeuri hîrtie. Este adevărat că suntem la început de an. Dar 3333333333333333333333333333333333333333333333333333335 Vizita preşedintelui Consiliului de Miniştri Ion Gheorghe Maurer in Iugoslavia Belgrad 12. Trimişii speciali Agerpres, N. Ionescu şi N. Plopeanu, transmit: Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a sosit luni dimineaţa la Belgrad, la invitaţia preşedintelui Vecei Executive Federale, Mitra Ribicii. Premierul român este însoţit în vizita pe care o întreprinde în R.S.F. Iugoslavia de Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă românoiugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Grigore Bîrgăoanu, vicepreşedinte al Comisiei guvernamentale de colaborare şi cooperare economică şi tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, de consilieri şi experţi. Pe peronul gării Dunav din Belgrad— împodobit cu drapelele de stat ale celor două ţări — oaspeţii români au fost salutaţi de Mitia Ribicici, preşedintele Vecei Executive Federale.Stepan Maruşici, preşedintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Duşan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, preşedintele părţii iugoslave in Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Anton Vratuşa, locţiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, Branko Pesici, preşedintele Skupstinei oraşului Belgrad, Aleksandar Rakocevici, vicepreşedinte al Vecei Executive a R.S. Serbia, Dolje Vogelnik, preşedintele Consiliului Federal pentru Coordonarea Activităţii Ştiinţifice, Hasan Şiliak, adjunct al secretarului federal pentru problemele economice. Ambasadorul României la Belgrad, Vasile Şandru, şi ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti, Iso Njegovan, au însoţit pe preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, de la intrarea pe teritoriul Iugoslaviei a trenului cu care au călătorit înalţii oaspeţi români. Pe peron erau, de asemenea, prezenţi membri ai ambasadei române şi ai agenţiei economice, ziarişti iugoslavi şi străini. (Continuare în pag. a IV-a) De la Ministerul învăţămîntului Ministerul învăţămîntului a adus noi reglementări în modul de desfăşurare a examenelor studenţeşti. Conform regulamentului de activitate profesională studenţii vor putea susţine — între 1 şi 24 februarie — probele parţiale care nu se vor mai cere la examenul final. Notele de promovare acordate la aceste probe vor fi trecute în carnetul de student cu menţiune „parţial“ şi în catalogul provizoriu. Acei care vor dori să-şi îmbunătăţească notele obţinute la susţinerea probelor parţiale, se vor putea prezenta şi în vara , numai cu aprobarea decanului — pentru verificare la întreaga materie. Opţiunile pentru probele parţiale se vor depune pînă la 15 ianuarie 1970. Conform aceloraşi reglementări, examenele prevăzute pentru sesiunea de iarnă la cursurile de zi şi serale, cu excepţia ultimului an de studiu, vor fi programate numai între 1 şi 17 februarie. (Agerpres) „ŞOIMII“ Printre sensurile pe care le putem citi în dreptul acestui cuvînt in Dicţionarul limbii române moderne îl aflăm şi pe următorul: „Om curajos, viteaz, mîndru, semeţ“. Iată dar o noţiune plină de conţinut în sensul etic al cuvântului. Şi nu ştiu prin ce legătură, gîndul ne alunecă la componenţii lotului care rotunjesc echipa de fotbal a Clubului sportiv muncitoresc Sibiu aflată azi în fruntea seriei a II-a a diviziei naţionale secunde. Aceşti modeşti dar curajoşi, mîndri, semeţi, viteji — da, da, viteji! — flăcăi au izbutit, bine îndrumaţi, temeinic antrenaţi, să aducă în Sibiu, pentru popasul de iarnă al campionatului, flamura pe care o pot fîlfîi în văzduh numai cei mai buni, cei mai buni din grupa lor! Şi tot gîndul ne-a împins pe cei mai vîrstnici dintre noi înapoi, în timp — iremediabil sentimentali — la nişte nume pe care tinereţea noastră de suporteri fără condiţii ai fotbalului nu le poate uita: Ghiuriţan, Răşinaru, Ilie Oană, Drăgan, Vîjdea şi foarte tînărul pe atunci Apolzan. Aceştia, şi alţi cîţiva ca ei, formau echipa de fotbal Şoimii care, la acea vreme, spunea ceva în fotbalul românesc, spunea mult în fotbalul sibian unde activau, la o treaptă mai jos, cluburile S.G.S., E.N.S. şi vechiul Club sportiv muncitoresc, acesta din urmă, cu mijloacele şi în condiţiile de atunci, adunînd sub steagul lui cele mai ridicate elemente muncitoreşti. Spuneau mult vechii Şoimi. Spun mult şi azi „şoimii“ C.S.M.S.-ului, demni urmaşi ai celor de atunci. Şi, firesc, ca o continuare a ceea ce a fost bun atunci, ne gîndim că acest polisportiv club de azi care este C.S.M.S. ar fi potrivit să se numească simplu şi cuprinzător „Şoimii“, Clubul sportiv „Şoimii“ Şi... Ar fi o fericită subliniere a tradiţiei sportive, o continuitate in socialism a ceea ce a fost atunci bun. Deci, în loc de C.S.M.S., „Şoimii“! Mai simplu şi mai avîntat. Un aspect fundamental — am îndrăzni să spunem — al propăşirii sportului sibian, al fotbalului cu precădere, socotim că ar fi o întărire a spiritului de echipă, măsură venită din afara cercului spre centrul său, centru în care se situează azi echipa de fotbal despre care ne ocupăm aici. Sibiul este un vechi şi frumos burg, cu tradiţiile lui, cu prezentul lui socialist, cu viitorul lui luminos. Ne mîndrim — fără să facem patriotism local — cu trecutul nostru cultural plin de strălucire, cu viaţa noastră intelectuală prezentă, („Cibinium“, universitate populară, case de cultură, cluburi, biblioteci). In ţară şi peste hotare ştim bine ce înseamnă muzeul Brukenthal. Ne cinsteşte de un secol „Astra“ cu activitatea şi cu biblioteca ei. Avem un teatru de elevată ţinută artistică, o filarmonică aşa cum nu sunt multe în ţară. Oraşul nostru cu împrejurimile lui formează un punct turistic de primă mărime. Viaţa economică a cetăţii pulsează în ritmurile moderne impuse de ştiinţa şi tehnica veacului. Mari unităţi industriale ne onorează cu „marca fabricii“ lor sibiene, în ţară şi peste hotare. (Continuare în pag. a 6-a) HENRY SELBING artist emerit, directorul Filarmonicii de stat din Sibiu LADMISS ANDREESCU scriitor AVRAM BESOIU actor la Teatrul de stat din SibiuNICOLAE ROMAN revizor tehnic la I.T.S. open