Tribuna Sibiului, ianuarie 1970 (Anul 3, nr. 583-606)

1970-01-14 / nr. 591

a -1 BIBUQ I cCP SIBU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA 1 ^Nn A Sibiului ORGAN AL COMITETULUI TUDETEAN SIBIU AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR TUDETEAN I Masă rotundă la uzina „Independenţa" Sibiu I Utilizarea raţională a capaci­tăţilor de producţie UN IMPERATIV întreruperi neplanificate şi utilaje ne­programate Se cer măsuri concrete pentru creşte­rea indicelui extensiv de utilizare a maşinilor Anul 1970, mai mult decit cei­lalţi ani din actualul cincinal, so­licită o participare dinamică­ şi efi­cientă a tuturor minţilor şi braţe­lor din econom­ia naţională. El va fi nu numai un an al eforturilor convergente pentru îndeplinirea planului, ci şi un prilej de exa­men al capacităţii şi maturităţii colectivelor din fabrici şi uzine, al cadrelor de conducere şi al celor operative din toate unităţile de producţie. Caracterul major al sar­cinilor şi obligaţia de a le realiza exclude aprioric orice evaziune de la datorie,, orice optică eronată de abordare. In cadrul unei discuţii pe care am organizat-o la uzina „Indepen­denţa“ din Sibiu — una dintre cele mai importante uzine din ju­­­­deţ prin volumul producţiei,­­şi pro-, fiiul ei —­ ne-am propus să dez­batem problema utilizării capaci­tăţilor de producţie, să scoatem un relief rezervele nepuse sau insufi­cient puse în valoare. Rep.: Propun să pornim de la componenţa capacităţilor de pro­ducţie ale uzinei, de la caracterul specific al producţiei sale pentru a putea discuta pe viu şi a conclu­ziona pe baza realităţilor concrete. Ing. N. Rădoiu, şeful serviciului organizarea producţiei: Capacită­ţile de producţie ale uzinei noas­tre se compun dintr-un număr ele 786, maşini şi utilaje, instalate în patru secţii de bază şi trei auxi­liare. In anul 1969 uzina a realizat un indice extensiv de utilizare a ma­şinilor în secţiile de bază de 58,3%. Acest procent redus de uti­lizare a maşinilor se datoreşte în parte caracterului de unicat al pro­ducţiei uzinei, a cărei pondere în­semnată o constituie diferitele pro­totipuri de maşini. Rep.­: La ce coeficient de schimb se lucrează în prezent in uzină şi in ce' măsură 'este asigurată asis­tenţa tehnică? Virgil Domnariu, economist: Coeficientul de schimb este de 1,67 pe uzină. Pe secţii: 1,41 la secţia metalurgică, 2 la mecanică, 2,64 la mecanică uşoară, 1,68 la cazangerie, 1,66 la sculărie, 1,1 la reparaţii mecanic şef şi 1,5 la de­bitare., Procentual 54% din oa­meni lucrează în schimbul I, 28% în schimbul II, 12%în schimbul III, restul reprezentînd concediile de odihnă, absenţe, îmbolnăviri etc. Asistenţa tehnică, deficitară în anul trecut, este în prezent asigu­rată şi în schimburile II şi III de către tehnicieni competenţi, dar insuficienţi ca număr. Persistă un dezechilibru în această privinţă în­tre schimburi. Astfel, din 110 mai.­(Continuare în pag. a IlI-a) I. CHEREGI Fază de lucru la maşina rapidă de tricotat cu urzeală a Fabricii de tricotaje Sibiu Azi, la Sibiu, UN GRUP DE CINEAŞTI DIN R.D. GERMANĂ. La cinematograful sibian „Arta" va avea loc astă seară, începînd cu ora 18:30, un spectacol de gală cu filmul Ceaţa brună, realizat de celebrul regizor Wolf­ram Staudte. La spectacol participă şi un grup de cineaşti din ţara prietenă, format din Gerbert Bobling, şeful secţiei relaţii externe de la Arhiva de filme a Republicii Democrate Germane şi G. von Wroblewsky, critic de film, împreună cu regizorul român Gheorghe Vitanidis. VACCINARE ANSK­POLIOMIELITICA.. .r.,i­toratul sanitar judeţean de stat anunţă că între 14 şi 17 ianuarie a. c., pe întreg teritoriul judeţului Sibiu se va desfăşura acţiunea de vaccinare antipoliomielitică cu tipul I de monovaccin. Vor fi vaccinaţi copiii născuţi între 1 noiembrie 1968 şi 1 noiem­brie 1969 precum şi restanţierii anteriori, pe care-i vor anunţa circumscripţiile sanitare. In colectivităţile de copii antepreşcolari (creşe) nu vor fi primiţi copiii care nu au efectuat vaccinarea. Populaţia este rugată să acorde cea mai mare atenţie acestei acţiuni in interesul sănătăţii copiilor, „CARNAVALUL ZĂPEZII“. In zilele de 24—25 ianuarie a. c., în pitoreasca staţiune, montană Păltiniş va avea loc „Carnavalul zăpezii", organizat de Comitetul judeţean U.T.C., prin sectorul de turism, pentru toţi tinerii din judeţul Sibiu. Din programul carnavalului spicuim: concursuri de muzică uşoară şi populară, jocuri tradiţionale de iarnă, dansuri şi jocuri distractive, programe artistice, drumeţii în împrejurimile Păltinişu­lui. Doritorii se pot adresa pentru­ înscrieri la Agenţia de turism pentru tineret, din Sibiu, str. Lenin nr. 55. ggf PROTECŢIA PĂSĂRILOR­. In sala sa din strada General Magheru, Casa de cultură a municipiului Sibiu organizează astă-seară o interesantă conferinţă a muzeografului Dan Stănescu de la Muzeul Brukenthal, pe tema Protecţia păsă­rilor (cu îndrumări practice). Conferinţa, care face parte dintr-un ciclu despre protecţia naturii programat la Casa de cultură pînă la 30 martie, începe la ora 18 şi este însoţită de, prezentări de diapozitive color. 1333333333333333333333333333333333333333333333333333333 Valenţe noi ale unui vechi meşteşug In răstimpul unui scurt popas prin Civitas Medi­­ensis, paşii ne-au purtat spre o citadelă industrială reprezentativă a oraşului de pe Tîrnavă — Fabri­ca de piele şi încălțămin­te. Veche de mai bine de o jumătate de secol, for­mată iniţial dintr-o su­medenie de mici ateliere de tăbăcărie şi de confec­ţii, fabrica de acum, a­­cordîndu-şi pulsul la rit­mul alert al dezvoltării industriale a oraşului, a devenit ea însăşi o puter­nică unitate producînd o gamă foarte variată de bunuri. Pe poarta ei ies zilnic 8­9 000 perechi în­călţăminte, la care se mai adaugă şi numeroase arti­cole tehnice din piele şi produse de marochinărie industrială, care au făcut ca marca fabricii să fie cunoscută şi apreciată şi în străinătate. Peste 520 000 perechi de mă­nuşi de protecţie au luat, în 1969 drumul Occiden­tului. Astăzi, noi capaci­tăţi de producţie sunt in­trate în funcţiune la tă­­■ăria minerală şi la cu­rele şi articole tehnice, noi clădiri şi hale s-au înălţat în locul bătrînelor ateliere de altădată. As­tăzi. .. Dar dincolo de toate a­­ceste constatări şi cifre, de numeroasele compara­ţii care sunt net în favoa­rea prezentului, vizitînd fabrica ne-am propus să zăbovim îndelung doar în unele locuri şi secţii care deşi nu au pretenţia de a constitui „coloana ver­tebrală“ a întreprinderii, reprezintă totuşi ceva, poate doar prin simplul fapt că sunt singurele de acest fel din ţară. Şi ia­­tă-ne stînd de vorbă ,cu maistrul Carol Popa, şe­ful secţiei curele de transmisie şi articole teh­nice. Secţia aceasta, îm­preună cu o subsecţie de marochinărie industrială au caracter de unicate pe ţară. Produsele care se lucrează aici ar putea pă­rea unui neiniţiat simple jucării de oameni mari, în realitate insă ele sunt indispensabile industriei textile, sportului cu pe­dale, acţionărilor mecani­ce etc. ... In atelierul de cure­le de transmisie din pie­le se lucrează intens. Se nasc aici curele de toate dimensiunile şi de toate formele (simple, late, du­ble, rotunde, pe muchie) pentru mai mult de 200 de beneficiari din ţară. Oricît ar părea de simplă la prima vedere confecţi­onarea unei curele, ne-am convins că lucrurile nu stau chiar aşa şi ca în oricare alt loc de muncă este nevoie şi aici de mul­tă atenţie şi pricepere. E deajuns să priveşti ţesă­tura complicată a uriaşe­lor curele de muchiij pen­tru a fi lămurit pe deplin. Aceste „curele Hercule" (cum le numesc muncito­rii) îşi merită numele prin dimensiuni şi prin marea putere de transmi­sie punând în mişcare mori şi trenuri de lami­­naj. Am coborît apoi la sec­torul de articole tehnice din piele pentru industria textilă. Aici este „labora­torul“ care hrăneşte toate întreprinderile textile din ţară cu piese de schimb ce vor fi „transplantate" războaielor de ţesut în locul celor care au obo­sit. Se produc în momen­tul de faţă circa 72 sor­timente de manşoane filetate, pichete din piele transparentă, amortizoare de lovitură, cureluşe di­­­­vizoare, garnituri din piele şi multe altele. Şi un fapt cu semnificaţii deosebite... Veche, rugini­tă, ascunzîndu-se parcă ruşinată de propria-i ne­putinţă într-un colţ al a­­telierului, am zărit o pre­să manuală cu două bra­ţe. Pînă acum cițiva ani ea era utilajul de bază la presarea pichetelor din piele care la rîndul lor erau produsele de bază ale atelierului. Doi oameni năduşeau zilnic învîrtind la nesfîrşit de braţele me­talice ale presei. Acum Ion Kadar, care a lucrat 18 ani la presato­­rul manual, apasă doar pe butoanele unei prese hi­draulice cu matriţă care, ascultătoare, şi-a strîns fălcile enorme cu­ o pre­siune de 300 atmosfere, lăsînd să cadă apoi de două ori mai repede de­cit ar fi putut să­ o facă biata presă manuală, un pichet gata de drum. Acesta este doar un crîmpei dintr-o acţiune vastă, de largă respiraţie, căruia i se spune intro­ducerea tehnicii moderne, capabilă să înlocuiască munca fizică a omului. Şi cînd muşchii de oţel ai maşinilor sunt stăpîniţi de oameni care în meseria lor au atins virtuozitatea, ca Ernst Weiss (lucrează de 21 ani la confecţionat manşoane filetate), Şte­fan Joja, Gheorghe An­gl­ei şi alţii, capeţi certi­tudinea că din secţia res­pectivă nu pot ieşi decit produse de cea mai bună calitate, mesageri ai unui colectiv harnic, dintr-o fabrică întinerită, lansată în marea întrecere cu timpul. EMIL DAVID FILE DE REPORTAJ 3333333333333333333333333333333333333333333333333333334 ANUL III nr. 591 Miercuri 14 ianuarie 1970 4 PAGINI 30 BANI Un nou cuptor pentru uscarea vopselei aplicate autocamioane­lor produse de uzina Autome­­canica Medias Foto: FRED M­SS Noua organizare teritorială a instituţiilor sanitare Mai aproape de ceri­n­­­ele populaţiei De vorbea cu dr. IOAN NICODIM, directorul Direcţiei sanitare a judeţului Sibiu Pentru a aduce la cunoştinţă publicului cititor cîteva chestiuni legate de noua organizare terito­rială a instituţiilor sanitare, ne-am adresat dr. Ioan Nicodim, directo­rul Direcţiei sanitare judeţene. — Ce probleme credeţi că ridică noua organizare terito­rială a instituţiilor sanitare? — Noua organizare se bazează pe principiul spitalului unificat, adică se unifică staţionarul cu po­liclinica şi terenul, atît în ceea ce priveşte circumscripţiile urbane cit şi cele rurale. Spitalul unificat presupune cel puţin 4 secţii şi, bineînţeles, cele mai importante: medicină internă, chirurgie, pedia­trie, obstetrică-ginecologie. Mergînd pe acest principiu tra­­sat ca sarcină de Directivele Co­mitetului Central privind îmbună­tăţirea asistenţei medicale, la ni­velul judeţului Sibiu s-au organi­zat patru asemenea spitale unifi­cate. La spitalul de adulţi din Si­biu au fost comasate spitalul de pediatrie şi spitalul de obstetrică­­ginecologie. Acest spital, în pre­zent, are 1 325 de paturi şi răs­punde de întreaga asistenţă medi­cală la nivelul municipiului Sibiu. El este, însă, totodată, şi for meto­dologic pentru întregul judeţ, fiind unul dintre spitalele cele mai mari din ţară. Prin această comasare s-a realizat o concepţie unitară privind asistenţa medicală la nivelul jude­ţului, şi, datorită caracterului me­todologic, spitalul s-a numit Spi­talul unificat judeţean. Spre el se îndreaptă cele mai dificile cazuri. De remarcat că el este dotat cu aparatură specială, necesară, iar baza materială are, în acest sens, serioase posibilităţi de dezvoltare. Acestui spital i s-a afectat un teri­toriu de 25 de circumscripţii ru­rale, în afară de cele 19 urbane şi 15 dispensare de pediatrie, şcolare. La nivelul municipiului Mediaş s-au unificat spitalele nr. 1 şi nr. 2, rezultînd, astfel, Spitalul municipal Mediaş, căruia i-au fost afectate 15 circumscripţii rurale, precum şi îndrumarea şi controlul spitalului din Dumbrăveni şi spi­talului de întreprindere din Copşa Mică. Al treilea spital unificat din ju­deţ este cel din Agnita, unde anu­l trecut au funcţionat cele 4 secţii necesare şi căruia îi sunt afectate 10 circumscripţii rurale. Spitalul unificat din Cisnădie cuprinde şi el în raza sa de activitate 5 cir­cumscripţii rurale.. (.C­ontinuare in pag. a Ill-a) MARIN MŢA r Belgrad 13.­­ Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Ni­­colae Plopeanu, transmit: La se­diul guvernului federal au început, marţi dimineaţa, convorbirile, ofi­ciale dintre preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al Republicii Socia­liste România Ion Gheorghe Maurer, şi preşedintele Vecei Exe­cutive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Mitra Ribici­i. La convorbiri participă, din par­tea română, Emil Drăgănescu, vi­cepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri," preşedintele părţii române în" Comisia mixtă româno-iugo­­slavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Nicolae Ecobescu, ad­junct al ministrului afacerilor ex­terne, Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, Grigore Bâr­­găoanu, vicepreşedinte al Comisiei guvernamentale de colaborare şi cooperare economică şi tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de ma­şini, Ion Mincu, adjunct al minis­trului minelor, şi alte persoane ofi­ciale. Din partea iugoslavă participă Stepan Marusici, preşedintele Ve­cei Executive a Provinciei Autono­me Socialiste Voivodina, Duşan Gligorievici, membru al Vecei Exe­cutive Federale, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă iugo­­slavo-română de colaborare econo­mică, Anton Vratuşa, locţiitor al secretarului de stat pentru aface­rile externe, Dolje Vogelnik, pre­şedintele Consiliului Federal pen­tru Coordonarea Activităţii Ştiin­ţifice, Iso Niegovan, ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti, Hasan Sin­ak, adjunct al secretarului fe­deral pentru problemele econom­ce, şi alte persoane oficiale. S-a procedat la o amplă trecere în revistă a stadiului actual al re­laţiilor rom­âno-iugoslave de prie­tenie, colaborare economică şi teh­­nico-ştiinţifică, cele două părţi ex­­primindu-şi satisfacţia în legătură cu amplificarea constantă a aces­tor relaţii. Totodată, participanţii la convorbiri şi-au concentrat atenţia asupra evidenţierii unor noi posibilităţi de extindere a co­laborării şi cooperării în diferite domenii de activitate, în interesul şi avantajul celor două ţări, al în­tăririi şi adîncirii prieteniei dintre popoarele român şi iugoslave. în continuare, preşedintele Con­siliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer şi preşedintele Vocei Exe­cutive Federale, Mitra Ribici­i, au abordat principalele aspecte ale si­tuaţiei politice internaţionale prin prisma dorinţei celor două ţări de a-şi aduce contribuţia, alături de toate statele lumii, la opera de cooperare internaţională, de pro­movare a păcii, la statornicirea unui climat de înţelegere şi secu­ritate, la soluţionarea tuturor pro­blemelor pe cale paşnică, pe baza respectării ferme a principiilor de relaţii internaţionale. La aceste convorbiri au participat Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad şi Anton Vratuşa, locţiitor al se­cretarului de stat pentru afacerile externe şi Iso Niegovan, ambasa­dorul Iugoslaviei la Bucureşti. Vizita preşedintelui Consiliului de Miniștri Ion Gheorghe Maurer îi Iugoslavia Expoziţie de fotografii La sediul său din Piaţa Republicii din­­Sibiu, Casa armatei a deschis de cîteva zile o amplă expoziţie de fotografii artistice, organizată de Asociaţia fotografilor din România în colaborare cu revista „Viaţa militară“. Expoziţia, concepută pe o tematică specială, reflectă aspecte ale vieţii şi activităţii militarilor din patria noastră, con­­centrînd devotamentul şi dîrzenia cu care diver­sele categorii d­e ostaşi ai forţelor noastre armate se pregătesc pentru a forma scutul de nădejde al cuceririlor revoluţionare şi efortului de pros­peritate al poporului. Din punct de vedere artis­tic, expoziţia grupează fotografii în alb-negru şi color, cele mai multe structurate pe un dina­mism al imaginii foarte expresiv. Expun, printre alţii, cunoscuţi autori de fotografie artistică, pre­zenţi adeseori în paginile publicaţiilor noastre şi în expoziţii naţionale şi internaţionale, deţinători — unii dintre ei — a numeroase distincţii ve­nite să încununeze o bogată activitate artistică. ' — .1—«—f

Next