Tribuna Sibiului, ianuarie 1970 (Anul 3, nr. 583-606)
1970-01-29 / nr. 604
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! (ub ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R.1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul III nr. 604 Joi, 29 ianuarie 1970 4 pagini 30 bani Un imperativ major în domeniul investiţiilor. Pregătirea urgentă a documentaţiilor Sîntem cu toţii, în această ultimă perioadă a cincinalului, martorii unei intense activităţi creatoare a oamenilor muncii în scopul traducerii în viaţă a măreţelor obiective ce stau la baza operei de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Zilele trecute, plenarele Comitetelor de partid ale judeţelor Braşov şi Timiş au lansat chemarea la întrecere pentru valorificarea la un nivel şi mai înalt a potenţialului economic — material şi uman — în scopul realizării şi de păşirii planului de dezvoltare a economiei naţionale pe anul 1970. Conectat la circuitul marii întreceri, judeţului nostru îi revin sarcini dintre cele mai importante. Referindu-ne doar la marele volum de investiţii alocat anul acesta, cu intenţia de a afla care sunt obiectivele mai însemnate ce urmează a fi finanţate în viitorul foarte apropiat şi în ce stadiu se află pregătirea documentaţiei tehnice a acestora, ne-am adresat inginerului TRAIAN PETRU, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean. „ Anul acesta, Consiliul popular judeţean are un plan de investiţii cu mult mai mare decât în anul recent încheiat — ne-a declarat interlocutorul nostru. Este suficient să arăt că numai planul de construcţiimontaj al I.J.C. Sibiu a sporit cu 63 la sută. Pe cuprinsul judeţului nostru este planificat să se construiască un număr de 2 026 apartamente, 48 săli de clasă, un important poligon pentru panouri prefabricate mari şi altele. Faţă de acest volum mare de lucrări, asigurarea documentaţiei tehnice s-a făcut într-un ritm nesatisfăcător, la începutullunii acesteia, de pildă, la locuinţe din fonduri centralizate documentaţia era asigurată în procent de 71,7 la sută, la lucrările pentru învăţămînt numai 60,4 la sută, în unităţile de construcţii 33,6 la sută. Planul de investiţii al Consiliului popular judeţean, la aceeaşi dată, era asigurat doar în proporţie de 66 la sută. Situaţia este mai îngrijorătoare în cazul lucrărilor pentru învăţămînt (ştiut fiind că sălile de clasă trebuie predate la 1 septembrie) şi la lucrările din unităţile de construcţii, ale căror rămîneri în urmă pot provoca greutăţi în activitatea şantierelor de lucru. Consiliul popular judeţean şi institutul său de proiectări, urmărind lichidarea imediată a întîrzierilor, s-au angajat ca pînă la 31 martie, întreg volumul de lucrări pe anul în curs să fie asigurat cu documentaţia tehnică necesară. — Ţinînd seama de întîrzierile înregistrate anul acesta în pregătirea, documentaţiei, nu ar fi lipsit de interes să faceţi cunoscute cîteva din măsurile preconizate la nivelul Consiliului popular judeţean In vederea creării unui climat favorabil Îmbunătăţirii activităţii viitoare. — Avind în vedere faptul că In 1971 o pondere deosebit de mare (peste 74 la sută din volumul total al investiţiilor) o deţine construcţia de locuinţe, înscopul eliminării siiuaţiei' necorestranz3Vonire" din acest an, în cadrul Direcţiei tehnice şi Investiţii s-a stabilit deja numărul de apartamente pe localităţi şi cvartale, ceea ce va permite proiectanţilor să Înceapă Încă din luna aceasta întocmirea proiectelor. La ora actuală se lucrează la Întocmirea detaliilor de sistematizare pentru locuinţe şi a studiilor tehnico-economice care stau la baza proiectelor de execuţie. Capacitatea proiectantului fiind încă de pe acum depăşit!?, am intervenit pe lingă C.S.A.P.C. Braşov pentru a prelua o parte din volumul de lucrări ce revine judeţului nostru. Consider însă că eficienţa măsurilor luate în scopul asigurării din timp a documentaţiei, depinde în mare măsură şi de modul cum se(Continuare în pag. a III-a) EMIL DAVID Inovaţie generatoare de economii Un colectiv de inovatori de la întreprinderea „Flamura roşie/ * Sibiu a 'puti'meritat~ne ‘turind la cabinetul tehnic o propunere de inovaţie, care se referă la modificarea constructivă şi adaptarea matriţelor necesare în procesul de fabricaţie al ţevilor şi mosoarelor din masă plastică pentru industria textilă, în vederea utilizării în modul cel mai raţional al materiilor prime. Noua realizare pe linia mişcării de inovaţii are o semnificaţie dublă, întrucît pe lingă economiile deosebit de importante pe care le aduce (peste 800 000 lei) permite reducerea simţitoare a importului de materii prime. P. BODEA coresp. INFORMAŢII INFORMAŢII Pentru cumpărătorii de toate vîr Stele. Cooperativa .Timpuri noi din Sibiu, a lansat pe piaţă cîteva produse deosebit de căutate. Este vorba de căciulite simple şiMefisto, pantaloni din fir P.N.A., ştrampeli din fir mercerizat „Aida" (produs la „Firul roşu"). Despre „popularitatea“ acestor articole ne vorbeşte faptul că din Brăila, Suceava şi din alte localităţi sosesc „în asalt" cereri de sporire a comenzilor. Despre arta metalului. Astăzi, la ora 18, în sala albastră a Muzeului Brukenthal, va avea loc, în cadrul cursului „Comorile muzeelor patriei“, conferinţa „Arta metalului în colecţiile Muzeului Brukenthal“ Expunerea va fi făcută de Annemarie Haldner, cercetător la Academia Republicii Socialiste România, filiala Sibiu. Incursiune pe... Valea Loirei, vineri, la ora 18, în sala Tineretului, a Casei de cultură din Sibiu, va avea loc o interesantă incursiune la castelele de pe Valea Loirei. În cadrul expunerii susţinute de arhitectul Ionel Vitoc, vor fi făcute şi proiecţii cu diapozitive şi film color. Clubul „Melodia“. Noul club al tineretului, „Melodia“, deschis joia trecută la Casa de cultură din Cisnădie, cuprinde în programul său ample şi interesante activităţi. Printre acestea este şi acţiunea de iniţiere a tinerilor în istoria muzicii uşoare româneşti. Astăzi, la ora 18, va avea loc un concert de muzică uşoară, precedat de o scurtă expunere: „Primii pași în muzica uşoară românească“. In continuarea programului, dans. ( „FIRUL ROŞU11 TĂLMACIU-]n lentila unui vizitator După primele explicaţii primite din partea gazdei, Gheorghe Coţofană, secretarul comitetului de partid pe Întreprindere, am Încercat să caut modalitatea de abordare a reportajului. Ideea mi-au sugerat-o, Insă, cuvintele însoţitorului: „Poate că mai Înainte de a vizita filatura ar trebui să Începem cu... sfîrşitul, adică cu motivaţia muncii noastre, producem aţă de cusut de culori şi tipuri diferite şi fire industriale pentru pînzeturi“. Şi m-m gîndit că, întocmai ca in naraţiunile în care acţiunea nu este decât demonstraţia unui act final, a unui deznodămint, reportajul poate să Înceapă din acest punct definitoriu... Ce „traiectorie" Înregistrează materia primă — bumbacul — ca să ajungă In final sub forma miliardelor de kilometri de aţă şi fire? Impresia pe care o lasă vizitatorului secţia filatură a întreprinderii este aceea de densitate, de ordine, de circuit tehnologic condensat la maximum. Pe distanţă de aproximativ 200 de metri, materia primă sosită de la mii de kilometri (din Egipt şi Sudan) suferă aici, la Tălmaciu, o transformare rapidă, din uriaşa magazie a secfiei sacii cu bumbac presat intră în „pieptenele“ mecanic al maşinilor. In sala maşinilor bătătoare (cu 4 linii de bataj) bumbacul face prima cunoştinţă cu noua sa Înfăţişare, In urma operaţiei de bataj, o parte din impurităţi sunt separate, astfel Incit maşinile de cardat 11 preiau considerabil purificat. Cardele — maşini cu parametri tehnici superiori — execută un complex de operaţii de mare fineţe. Bumbacul este destrămat pînă la individualizarea fibrelor. Ultima operaţie conferă bumbacului o nouă formă: din starea de „cojoc" trece In aceea de panglică. Produsul finit al filaturii este realizat de maşinile cu inele, care conferă bumbacului acea infinită fluiditate şi fineţe din care se fabrică aţă şi pînzeturi. Aşadar, Inceplnd de la bătătoare, trecînd prin infinitesimale operaţii, bumbacul se înnobilează, se supune unui scop precis. Dar în lentila vizitatorului mirat, care n-a văzut niciodată o astfel de Întreprindere, două fapte impresionează cel mai mult: un mecanism şi un proces. Este vorba de suflătoarele de scamă, instalate pe supte poduri rulante deasupra laminoarelor. Seamănă ca formă, prin estetica braţelor (de fapt tuburi de suflare şi absorbţie) cu tabloul de comandă al unui strung cu program. Procesul de care vorbeam s-ar putea asemăna cu călirea metalului (desigur nu prin consecinţe, ci prin anumite similitudini), tirul de aţă pentru a se elibera de scame trece prin iod Trecerea este însă atît de rapidă încît nu ard decit fibrele rebele care nu s-au supus operaţiei de răsucire. S-ar părea că, în tovărăşia unei singure persoane, a gazdei, am traversat o lume mecanică, fără figuraţie umană. E adevărat, ca prezenţă fizică în acest proces tehnologic automatizat efectivul uman nu este prea numeros. 12 carde sunt supravegheate de un singur muncitori Aici l-am cunoscut pe Alexandru Bozdoc, care numără 36 de ani în munca de textlist, Ioan Petru, şeful atelierului carde îşi cunoaşte ca un adevărat maestru meseria şi ştie să facă la locul de muncă oficiul de gazdă primitoare: tînăra Gabriela loader, iiatoare-pieptănătoare, Ioan Mitea, brigadier, Cornelia Petcu, Doina Rusu de la maşinile cu inele, Maria Mutu, cîştigătoarea locului 1 pe Întreprindere la concursul „Mîini măiestre’, reprezintă alături de tovarăşii lor de muncă minţile care acţionează forţa maşinilor, viaţa şi eficienţa acestora. M-am încredinţat că aceşti oameni din secţia filatură a Întreprinderii „Firul roşu" Tălmaciu pun în ceea ce fac ceva din priceperea şi dragostea lor pentru muncă în fiecare tir de bumbac în fiecare centimetru de viitoare ţesătură, cu conştiinţa că nu-şi fac decît datoria. VIOREL CUCU FILE DE REPORTAJ DIN SUMAR Cititorii ne sesizează SPORT Rubrica de informaţii AZI... AZI... Pag. a Il-a CURIER JURIDIC Pag. a IlI-a ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ Pag. a IV-a Concursul „Intre metronom şi cronometru“ la Sib Sibiul va găzdui, în a doua jumătate a lunii martie, un concurs „Între metronom şi cronometru“, pe temele „Octavian Goga“ şi „Muzee sibiene“. Alegând tema „Muzee sibiene“, televiziunea şi Comitetul municipal pentru cultură şi artă au ţinut seama de existenţa In Sibiu a Muzeului Brukenthal, precum şi de prezenta In peisajul cultural al judeţului Sibiu a unor valoroase muzee etnografice săteşti: Răşinari, Galeş, Cristian, Gura Fiului, Cirtişoara. Prezenta In concurs a unei astfel de teme va contribui la cunoaşterea de către un număr tot mai mare de locuitori ai ţării a comorilor Muzeului Brukenthal şi a valorilor de cultură populară ce se găsesc în muzeele săteşti. La întocmirea Întrebărilor, precum şi la discuţia prealabilă ce va avea loc cu cei Înscrişi, se va beneficia de aportul unor specialişti de Înaltă calificare. Plnă In primele zile ale lunii februarie, continuă perioada Înscrierilor, urmlnd ca apoi să aibă loc Intllnirea cu cei Înscrişi. Alături de manifestările culturale şi artistice desfăşurate In Sibiu, concursul Intre metronom şi cronometru", organizat de TV, va contribui la popularizarea vieţii spirituale ce se desfăşoară pe meleagurile sibiene. O. R. La stația de spălare a autobuzelor de la I.T. Sibiu. In fotografie: aspect din sala hidrofoarelor Festivalul bienal de teatru „I. L. Caragiale“ APROAPE DE CEASUL 12 După cum este cunoscut, anul 1970, anul celui de-al VI-lea Festival bienal naţional de teatru „I. L.Caragiale", urmează să concentreze principalele forţe ale mişcării artistice de amatori în direcţia intensificării activităţii teatrale. Faptul se impune atenţiei cu deosebire în judeţul nostru, unde anii din urmă au înregistrat un vădit proces de declin al spectacolului de teatru cu amatorii, în ciuda existenţei, aici, a unor condiţii maximale de activitate. Intre acestea, pe lingă criteriul subiectiv al existenţei unui real număr de talente (să ne amintim de succesele echipelor din Orlat, medaliate de două ori cu argint în fazele finale, de prestigiul înalt atins cîndva cu „Nunta ____________ ciobănească", de izbînzile colectivelor de la Teatrul popular din Mediaş), cităm prezenţa în mişcarea teatrală a judeţului a Teatrului de stat, a Şcolii populare de artă (cu clasa de actorie la Sibiu şi la Mediaş), a Casei judeţene de creaţie. Adică instituţii specializate tocmai în domeniul teatrului, fapt care ar trebui să constituie puternice focare de stimul pentru acest sector al mişcării artistice de amatori. Din păcate, o trecere în revistă a pregătirilor pentru lansarea fazelor competitive ale ediţiei actuale a festivalului indică prelungirea simptomelor de declin în pulsul mişcării teatrale a judeţului. Iată, sîntem la sfîrşitul lunii ianuarie, adică la jumătatea perioadei „de masă" (15 decembrie — 1 martie), cînd se recomandă reactivarea formaţiilor, prezentarea de spectacole In vederea redării publice a producţiilor, dar harta artistică a judeţului încă nu Înregistrează revirimentul. Icicolo, cu, caracter,; cu totul simiptic, unele spectacole au fost, e drept, ridicate In picioare. Ne referim la Casa de cultură din Agnita (Omul care a văzut moartea, instructor Costel Rădulescu), la Teatrul popular din Mediaş (Ploaie de musafiri, instructor Avram Besoiu), la căminul cultural din Moşna (spectacolul în limba germană). Chiar adăugind aici unele colective în care stadiul pregătirilor este avansat (Casa de cultură din Cisnădie, instructor Constantin Stănescu, căminele culturale din Axente Sever, Hosman, Nocrich, Şura Mică), constatarea se impune. Interesaţi să aflăm unele cauze care blochează la ora de faţă o afirmare proeminentă a teatrului de amatori în viaţa spirituală a judeţului, am întreprins un sondaj în diverse puncte ale fenomenului. — Este adevărat — ne-a declarat artistul emerit Costel Rădulescu, de la Teatrul de stat Sibiu — în ultimii ani mişcarea teatrală de amatori din judeţul nostru nu s-a dezvoltat pe măsura posibilităţilor. Constat o delăsare şi din partea actorilor teatrului nostru, dar şi din partea organelor culturale. Adesea noi mergem în întreprinderi şi tovarăşii deacolo nu ştiu nimic, sau iau o atitudine de parcă vor să-ţi dea de înţeles că doresc să scape cu tot dinadinsul de beleaua asta. De aceea e bine ca persoane din organismele culturale să mai vină cu noi pe la repetiţii, să ne ajute. — Era, cîndva. la Teatrul de stat Sibiu, un fel de centru de documentare pentru mişcarea artistică de amatori... — Da, era o cameră de consultaţie acum 5—6 ani. Acolo se aflau repertoriile, lucrări de teatru, revis (Continuare în pag. a II-a) I. ION ANCHETĂ CULTURALĂ In dezbaterea adunărilor generale ale cooperatorilor Fundamentarea ştiinţifică a producţiei agricole Cooperativa agricolă de producţie din Şeica Mare se încadrează printre unităţile mari ale judeţului nostru. Şi aici, ca de altfel în fiecare cooperativă agricolă, există condiţii pentru ca, printr-o organizare superioară a activităţii, prin introducerea noilor norme şi prin aplicarea formelor îmbunătăţite de retribuire a muncii, să se folosească în mod mai raţional baza tehnico-materială existentă şi să se obţină astfel producţii vegetale şi animaliere mult superioare. Chiar şi în condiţiile anului trecut s-au obţinut aici 22 000 kg sfeclă de zahăr la hectar, 1 900 kg orzoaică la hectar, 42 litri lapte şi 1,700 kg lină la fiecare oaie etc. Totuşi, aceste producţii nu se ridică la nivelul posibilităţilor şi al rezervelor existente. Iată de ce şi în recenta adunare generală a cooperatorilor, noile măsuri de perfecţionare a activităţii au constituit coordonatele fundamentale ale dezbaterilor. Analizînd, în lumina Hotărîrii plenarei Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, problema ridicării eficienţei activităţii prin profilarea, specializarea şi concentrarea producţiei, adunarea generală a ajuns la concluzia că există condiţii pentru ca în 1970 să se lucreze numai în ferme, atît în sectorul zootehnic, cît şî în cultura mare. Astfel, ţinîndu-se seama de condiţiile concrete ale cooperativei agricole din Şeica Mare, aici se vor constitui 5 ferme de producţie (2 în zootehnie şi 3 în cultura mare), în care vor fi cuprinşi toţi ţăranii cooperatori Unitatea dispune de un număr apreciabil de cadre, fiecare fermă avînd asigurată conducerea tehnică de specialitate, care va elabora fluxul tehnologic adecvat pentru fiecare lucrare, pentru fiecare sector de activitate. Ca structură organizatorică, ferma specializată are gestiune economică internă și își desfășoară activitatea după principiul delimitării şi stabilităţii teritoriale. In discuţiile purtate, numeroşi cooperatori, printre care Dumitru Opriş, Ion Ramzel, Dumitru Ciora şi Augustin Ciocănea, au arătat că, organizîndu-se activitatea pe ferme, conduse de cadre de specialitate, se va ajunge la creşterea spiritului de răspundere pentru executarea întregului volum de lucrări la un nivel calitativ superior. In cadrul fermelor munca va fi organizată pe echipe şi grupe de familii, existînd posibilitatea ca fiecare membru cooperator să fie retribuit în funcţie de munca depusă şi de rezultatele obţinute în cadrul fermei. în acest fel ţăranii cooperatori din Şeica Mare au făcut primul pas, deosebit de important de altfel, pe calea traducerii în viaţă a indicaţiilor date de partid privind perfecţionarea formelor de organizare, normare şi retribuire a muncii în vederea creşterii producţiei agricole, vegetale şi animaliere, condiţie esenţială a sporirii aportului agriculturii la dezvoltarea economiei naţionale. O altă problemă căreia numeroşi vorbitori i-au acordat, şi pe bună dreptate întreaga atenţie, o constit Continuare în pag. a IlI-a) P. BUD n aspect minor. Sunt adesea, martor şi drumeţ prin faţa tejghelelor, printre „stivele“ impozante de mărfuri alimentare, de confecţii ori de altă natură, semn indiscutabil al capacităţii economiei noastre de a produce mai mult — cantitativ şi calitativ — pentru nevoile în creştere continuă ale populaţiei. Peisajul comercial este, în a-ceeaşi măsură, capabil să ofere mostre convingătoare ale diversificării schimburilor noastre comerciale cu parteneri situaţi pe diverse meridiane ale globului. Ni se pare, în aceeaşi ordine de idei, notabilă preocuparea pentru creşterea cadrelor de vînzători capabili a fi amfitrioni şi ghizi competenţi şi, dacă se poate, amabili... Dincolo de toate acestea un element ne-a frapat adesea prin CARNET contrast Personal, nu cunosc în amănunţime programa şcolilor de resort şi nici a cursurilor periodice de ridicare a calificării. Am, însă, convingerea că nu se face totul îndeosebi pentru pregătirea tinerilor. Am parcurs, în mină cu nelipsitul coş, multe magazine alimentare cu autoservire din municipiile şi oraşele judeţului. Uneori cu intenţia de a cumpăra, alteori din pură curiozitate. M-am oprit la o cutie de conserve, la un ambalaj înscris pe retină prin inedit. Am încercat să aflu detalii, m-am apropiat de tinerele vînzătoare. „Ce conţine cutia aceasta?“. „De unde să ştiu eu“? „Care-i deosebirea dintre brinza aceasta şi cealaltă?“. „Ce, eu am gustat din toate?“. Dincolo de conduita şi vocabularul — „necomerciale“ — lipsa de informaţii e deconcertantă şi, în condiţiile unei „invazii“ de noutăţi, mi-aş permite să afirm, deosebit de pernicioasă. De ce nu li se facilitează cunoaşterea calităţilor diverselor mărfuri, de ce nu li se explică? De ce nu sunt îndemnaţi vînzătorii să iasă din postura de martor pasiv? Nu cumva responsabilii de magazine ar avea şi atribuţia de a sta şi ei mai mult între cumpărători? în tot cazul, vrem vînzători, nu monumente în devenire... V. DOREA