Tribuna Sibiului, martie 1970 (Anul 3, nr. 631-656)

1970-03-31 / nr. 656

In lot de prese cu excentric de 40 tone torţă produse de uzina mecanică Sibiu, care vor fi livrate benefi­ciarilor de peste hotare Ştiri din Dumbrăveni 0 Cooperatorii din brigada Dumbrăveni a Cooperativei agricole Şaroşu pe Tîrnave au transportat pe cîmp peste 550 tone în­grăşăminte naturale. De asemenea, ei au confecţionat 1 000 a­­raci pentru viţa de vie. ,0 La Casa de cultu­ră din Dumbrăveni a avut loc o consfătui­re cu cititorii ziaru­lui Neuer Weg, ac­ţiune organizată de Comitetul orăşenesc de partid şi Consiliul oamenilor muncii de naţionalitate germa­nă. Consfătuirea s-a bucurat da o deose­bită apreciere din partea cetăţenilor şi s-a încheiat cu un program artistic in­teresant. Recent s-a dat în folosinţă Baia comu­nală complet renova­tă. Baia funcţionea­ză cu 8 cade şi 14 duşuri. La baia de a­­buri s-au instalat ro­binete pentru reglat aburul în interior. Lucrările au fost executate de munci­tori de la I.L.L. Dum­brăveni. A. ZSOMBORI FRULETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN înd ritmicitatea e neritmică, salturile spun cuvîntuî! In întreprinderile care s-au în­grijit din timp, care și-au realizat sarcinile de plan In mod ritmic, decadă de decadă, lună de lună, n-au fost perturbări mari în ultimele zile ale trimestrului. Ce se-ntîmplă cu celelalte însă? Din păcate există încă întreprinderi industriale care şi-au pus mari speranţe în aceste zile, consi­dered că în ceasul al XII-lea, totuşi, se mai pot recupera rămînerile în urmă. Dar de ce se ajunge în ase­menea situaţie? Care este motivul? In urma unei analize întreprinse la Uzina de reparaţii Sibiu constatăm că, deşi in ianuarie şi februarie pla­nul s-a realizat, s-a muncit în sal­turi. Aprofundînd analiza, observăm că decada întîia a lui ianuarie repre­zintă doar 15,1 procente din în­treaga lună, iar decadele II şi III reprezintă 37,5 şi respectiv 49,6 pro­cente. La fel şi pentru februarie, ul­tima decadă deţine ponderea cea mai mare, de 38,8 la sută, iar prima de­cadă a lunii martie doar 21,4 pro­cente. .Ciclul de fabricaţie al producţiei noastre este in general sub o lună, aşa că, normal, o decadă trebuie să reprezinte 33,3 procente din luna respectivă* — ne spune Ioan Sta­nică, şeful serviciului plan al între­prinderii. Şi dacă aşa este normal, de ce se lucrează anormal? De ce prima şi a doua decadă reprezintă o pondere mai mică decit cea nor­mală, pe cînd a treia este foarte mare? Oare nu se urmăreşte numai CÎT, nu şi CUM producem? Am a­­juns intr-un stadiu cînd nu trebuie să ne mulţumească doar faptul că realizăm planul lunar, trebuie să ne gîndim şi cum îl realizăm! Incercind să aflăm ce cauze acţio­nează atît de consecvent, ne-am a­­dresat inginerului Traian Mărginea­­nu, directorul Întreprinderii. „Cine n-ar dori să-şi realizeze ritmic pla­nul? — ne spune dînsul. Dar ce pu­tem face noi cînd ne lipsesc piesele de schimb, o serie întreagă de re­pere necesare asamblării?" Intr-a­devăr, Uzina de reparaţii Sibiu duce mereu lipsă de materiale şi organe de asamblare pentru dispozitivele de tracţiune. Piese importante ca: garnituri chiulasă D-103, cilindri mo­toraş, rulmenţi 6020, electromotoare şi relee recondiţionate, conducte ra­diator etc. sunt căutate ca „pîinea caldă d in toată ţara, nu numai de întreprinderea sibiană ci şi de multe altele. Este adevărat şi faptul că în trimestrul I aprovizionarea este­­mai dificilă deoarece noii furnizori au încurcături încă din anul anterior şi nu livrează marfa încă din prima lună. Dar, în asemenea situaţie, ce întreprinde uzina? Ce-a făcut ea de-a lungul a două luni de zile pen­tru a-şi reglementa situaţia? Răspun­surile ni le dă Gheorghe Dobrotă de la serviciul de aprovizionare al în­treprinderii: „Deoarece majoritatea pieselor de schimb le luăm de la Baza de aprovizionare şi desfacere nr. 5 Braşov, prin Depozitul Sibiu, noi insistăm zilnic să ni se pună la dispoziţie cele necesare. Dar adesea nici această bază nu ne poate ajuta deoarece furnizorii nu livrează la timp marfa". In această situaţie, u­­zina a făcut un abonament perma­nent pe C.F.R. unui salariat de la serviciul de aprovizionare, care în permanenţă se află pe drum, fie la Constanţa, fie la Iaşi, Timişoara etc. pentru a impulsiona furnizorul sau a găsi piesele necesare. Totodată, „eu, în calitate de director, în con­tinuu sunt cu lista de repere nece­sare după mine şi, prin insistenţe, fac tot ce pot pentru a realiza de­cada" — adaugă ing. T. Mărgineanu. Apoi, piesele ce se pot face numai din strung, cele ce nu au o tehnolo­gie complicată, sunt fabricate de u­­zină. Această soluţie nu este cea mai nimerită insă, deoarece preţul de cost­ al piesei obţinute este ade­sea mai mare decit cel de la între­prinderile specializate. După cum se observă, preocupări există din partea Uzinei de reparaţii Sibiu de a-şi reglementa necesarul de piese de schimb. Dar sunt ele su­ficiente? Oare s-a întreprins totul în acest sens? Am putea afirma că nu. Şi aceasta reiese din felul cum lucrează întreprinderea. Faptul că în decada a treia reuşeşte să atingă ponderi ridicate, faptul că lunar pla­nul este realizat, dovedeşte că re­zerve mai sunt încă. Cum este po­sibilă realizarea a 38—40 la sută din planul unei luni doar în ultimele zece zile, iar în primele zece numai 20 la sută? Desigur că şi felul cum au fost repartizate sarcinile de plan pe fiecare lună din trimestru influenţează ritmicitatea. Astfel, ia­nuarie reprezintă doar 30 la sută din planul trimestrului I, pe cînd fe­bruarie şi martie 33 şi respectiv 37 la sută. Dacă de la început s-a pornit fără respectarea ritmicităţii, este greu ca pe parcurs producţia să se realize­ze... ritmic. Urmările: salturile în procesul de producţie. Şi cum orice salt atrage după sine perturbări în producţie , legate atît de calitate, forţă de muncă şi deci afectează efi­cienţa activităţii unei întreprinderi, este lesne de înţeles de ce această stare de lucruri trebuie combătută şi înlăturată chiar de la început! V. BARBU ♦♦♦ ÎŞI SA INTENSIFICAM EXECU­­TAREA INSAMINTARILOR! Cooperatorii, mecanizatorii şi ceilalţi lucrători din agricultura judeţului nostru desfăşoară în a­­ceste zile o activitate susţinută pentru pregătirea patului germi­nativ şi pentru insămînţarea cul­turilor din urgenţa I. In multe cooperative şi între­prinderi agricole de stat timpul prielnic lucrului în cîmp a fost folosit bine în aceste zile, astfel că au fost însămînţate mari su­prafeţe cu borceag, mazăre, o­­văz, orzoaică, sfeclă de zahăr, trifoliene, in sau se lucrează in­tens la plantarea cartofilor tim­purii şi de vară. Cooperatorii din Armeni, Boian, Cîrţa, Dobrica, Marpod, Miercurea Sibiului, Sîn­­gătin şi din alte localităţi, au ter­minat sau se apropie de încheie­rea semănatului ovăzului, orzoai­cei sau al borceagului pe supra­feţele planificate, eforturile lor fiind acum concentrate pentru pregătirea terenului şi executarea insăminţării celorlalte culturi. Pe ansamblul judeţului însă ritmul de executare a insămin­­ţărilor culturilor din urgenţa­­ nu este satisfăcător. După cum re­zultă din situaţia operativă a Direcţiei agricole, pină la data de 28.III, în judeţul nostru au fost insăminţate culturi de cîmp pe o suprafaţă de numai 1 268 hectare, ceea ce reprezintă 2 la sută din indicatorul planificat pentru în­­săminţările de primăvară. Ră­­mîneri în urmă nejustificate sunt înregistrate le cooperativele agri­cole din Alţina, Amnaş, Avrig, Birghiş, Bogatu Român, Broşteni, Bruiu, Buia, Chi­păr, Cisnădioara, Copşa Mică, Cristian, Cirloş, Ghi­­jasa de Suis, Hoghilag, Hosman, Ighişul vechi, Laslea, Nocrich, Ocna Sibiului, Poplaca, Săcel, Scoreiu, Şeica Mare, Şura Mică, Velţ şi altele, unde pină în pre­zent nu au început insăminţările culturilor din prima urgenţă. In aceste unităţi organizarea muncii mecanizatorilor se face (incă!) de­fectuos, ca urmare a unei colabo­rări insuficiente dintre consiliile de conducere şi şefii secţiilor de mecanizare. Urmărirea zilnică a modului de realizare a vitezelor de lucru pla­nificate pentru fiecare lucrare in parte este o sarcină de prim-or­­din a consiliilor de conducere, a inginerilor şefi. In aceste zile, de mare importanţă pentru producţia agricolă a acestui an, se cere din partea specialiştilor, a preşedinţi­lor, a brigadierilor de cîmp o participare necondiţionată şi dina­mică la locurile de muncă. Organizaţiile de partid de la sate trebuie să desfăşoare, în a­­ceste zile, o intensă activitate pentru sprijinirea activă a consi­liilor de conducere, pentru mo­bilizarea cooperatorilor la exe­cutarea lucrărilor, folosirea cu maximum de randament a tuturor forţelor de lucru existente în uni­tăţi. Este necesar ca întregul aparat al consiliilor populare comunale să ia parte in mod concret la sprijinirea activităţii consiliilor de conducere din unităţile agricole, să imprime muncii acestora un caracter dinamic şi eficient Terminarea la timp şi In bune condiţii agrotehnice a insămînţă­­rilor de primăvară solicită din partea tuturor lucrătorilor din a­­gricultură o intensificare a efor­turilor in această perioadă, pen­tru a se pune baze trainice încă de pe acum producţiei agricole a acestui an. GH. GRǍDINARU Noul complex de boiangerie şi spălătorie chimică al cooperativei „Textila“ Sibiu, care va intra în funcţie în cursul trimestrului II al acestui an Sprea mai pentru Cînd e vorba de comerţ fie­care sezon îşi are specificul său. Magazinele „îmbracă haine“ di­ferite. Unele produse sunt so­licitate în primul rind iarna, iar altele, cu prioritate, toam­na. Pentru sezonul primăvară­­vară, lucrătorii din comerţul sibian au făcut pregătiri inten­se. Pentru a le afla şi a le pre­zenta cititorilor ne-am adresat tovarăşului Constantin Boieriu, directorul Direcţiei comerciale a judeţului nostru. — Cu siguranţă că o bună aprovizionare pentru primă­vară şi vară a stat în aten­ţia Direcţiei pe care o con­duceţi. Aţi putea să ne enu­meraţi cîteva dirn obiective­le pe care le-aţi vizat pen­tru trimestrul II al anului? — La ora actuală noi avem în vedere o serie de obiective cum ar fi: urmărirea livrării integrale a fondului de marfă contractat, precum şi recupera­rea restanţelor, analiza realiză­rii repartiţiilor şi întocmirea propunerilor privind suplimen­tarea sau renunţarea de măr­furi în cadrul trimestrului, ur­mărirea completării fondului de marfă prin cumpărări di­recte, prevenirea formării stocurilor supranormative şi măsuri pentru impulsionarea vânzării şi lichidarea mărfurilor lent şi greu vandabile. De a­­semenea, noi avem în vedere extinderea în magazinele cu produse alimentare­ cu autoser­vire, a sortimentului produse­lor „nealimentare“. Vom lua măsuri în vederea deschiderii, la timp, a grădinilor de vară, avem de gând să profilăm pro­ducţia laboratoarelor de cofe­tărie-patiserie pe produse de sezon, pe bază de fructe, în­gheţată de fructe precum şi mă­suri în vederea zilei de 1 Mai. — Suntem­ informaţi că veţi continua acţiunea de modernizare a reţelei co­merciale prin crearea unor noi chioşcuri, înfiinţarea de raioane specializate, precum şi extinderea spaţiului de desfacere. Ne-aţi putea con­cretiza ceva în acest sens ? — Da. Noi am întocmit un studiu privind posibilităţile de dezvoltare, modernizare şi re­profilare a reţelei comerciale din întregul judeţ. La baza a­­cestui studiu a stat o analiză aprofundată în ceea ce priveşte unele suprafeţe şi amplasamen­te propuse modernizării. Amin­tim printre acestea Complexul comercial din Calea Poplăcii Sibiu, cofetăria şi bufetul din cartierul Gura Cîmpului Me­diaş, magazinele din Copşa Mi­că şi cel de pe strada Avram Iancu din Mediaş etc. — Am dori să vă referiţi mai ales la lucrările din Si­biu. — La Sibiu am avut în ve­dere mai multe aspecte. Pri­mul: amplasarea unor magazine (textile, încălţăminte) în cartie­rele noi, mărirea spaţiilor de depozitare pentru produsele metalo-chimice. Am prevăzut unităţi farmaceutice în cartie­rele mari ale Sibiului. In sec­torul alimentar vrem să mutăm magazinul nr. 6 „Spicul“, din strada Nicolae Bălcescu nr. 20, în localul de la numărul 30, pe aceeaşi stradă. Vom extinde şi reprofila magazinele 95 şi 7. Avem de gind să înfiinţăm în cartierul Ţiglarilor unităţi de­pline, carne şi un magazin de legume-fructe. Vrem să con­struim un magazin alimentar cu autoservire în cartierul La­zaret. La acestea se va adăuga modernizarea şi a altor maga­zine, mai ales în sectorul ali­mentaţiei publice. — Primăvara şi vara şi, odată cu ele, căldura se a­­propie de noi cu paşi re­pezi. Ce măsuri aţi luat în ceea ce priveşte aprovizio­narea cu răcoritoare? — Şi in acest sector, sezonul cald ne va găsi bine pregătiţi. I.A.P.L. Cofetarul Sibiu, T.A.P.L. Mediaş, O.N.T.-ul, I.H.R.-ul, cooperaţia de consum şi Industria locală, toate aces­te unităţi s-au pregătit intens. Cantităţile de băuturi răcoritoa­re şi îngheţată sunt în creştere faţă de 1969. Au fost contrac­tate pentru acest an 1 200 000 litri limonadă, 240 000 litri o­­ranjadă, 80 000 sticle frucadă, 525 000 sticle cu apă minerală şi o mare cantitate de înghe­ţată. De asemenea, au fost lua­te măsuri pentru o diversificare a sortimentelor de băuturi ră­coritoare şi îngheţată. Convorbire realizată de ALEXANDRU GRAD bună aprovizionare sezonul cald ANUL III nr. 656 MARTI 31 martie 1970 4 pagini 30 bani n numărul de azi:­­ • Coloana diverselor 9 SPORT • Publicitate • Rubrica­­ de informaţii AZI... AZI... Pag. s n-a • invățămîntul de partid la jumăta­­tea anului • Combinatul textil j Cisnădie la prima sa »tinerețe“ 5s s Actualitatea internaţională I Pag. a m-a * 5 Pag. a IV-a $ în serele C.A.P. Tîrnava, peste 1000 m­p sunt rezervaţi florilor Foto: Fr. M­SS Sursele de veni­turi ale caselor de cultură - un aspect minor?­­ An de an, prin bugetele consiliilor populare şi ale sindicatelor, statul a­­cordă subvenţii substanţiale pentru dezvoltarea bazei materiale a caselor de cultură, pentru întreţinerea loca­lurilor, pentru remunerarea persona­lului cuprins în schemele de funcţi­uni ale acestor edificii. Astfel, la Casa de cultură a sindicatelor din Mediaş, în 1969, s-au făcut investiţii de 657 000 lei, la Casa de cultură a municipiului Sibiu — 628 000 lei (din care 345 000 lei pentru renovarea sălii „Astra“), la Casa de cultură a municipiului Me­diaş — 305 000 etc. Sume importante vor fi atribuite caselor de cultură din judeţul nostru şi în acest an. Prin ele se afirmă concret şi convingător po­litica partidului nostru, orientată spre întărirea continuă a reţelei de aşeză­minte destinate a înfăptui cerinţele ridicării culturale a maselor, asigură-­ rii unui standard de viaţă spirituală corespunzător timpului în care trăim. Pe lîngă sumele intrate în bugetele caselor de cultură prin subvenţii de stat, venituri importante realizează aceste instituţii din activităţile pro­prii. Principalele surse ale acestor­­venituri sunt manifestările artistice proprii, cercurile, secţiile universită­ţilor populare şi taxele de închiriere percepute unor manifestări artistice externe (spectacole, cinematograf). Aşa încît, exploatarea judicioasă a surselor extrabugetare de venituri, chiar dacă nu oferă date absolute pen­tru aprecierea ansamblului de acti­vitate desfăşurat prin casele de cul­tură, indică totuşi un anumit puls al acestei activităţi, un anumit grad al autorităţii acestor instituţii în viaţa socială a municipiilor şi oraşelor în care activează. De aceea ni s-a pă­rut utilă o analiză a activităţii case­lor de cultură din judeţul nostru, prin optica vieţii lor financiare. O primă concluzie pe care o scoate în relief cercetarea situaţiei venitu­rilor contabilizate în casele de cul­tură din surse extrabugetare este șocantă: peste 50 la sută din aceste venituri decurg, în 1969, din operaţii de închiriere a sălilor. Aceasta în­seamnă că, practic, mai bine de ju­mătate din veniturile extrabugetare se acumulează fără nici un efort pro­priu, de la sine, personalul salariat al instituţiei îndeplinind aici doar funcţia de administrator. Observaţia aceasta capătă o bază încă mai solidă ştiind că directorii caselor de cul­tură îndeplinesc în acest caz o func­ţie pasivă, doar de mijlocitori. Faptul ne-a fost confirmat peste tot şi l-am constatat noi înşine. La nici o casă de cultură din judeţul nostru nu se află un program de relaţii cu insti­tuţiile profesioniste, un program care să reflecte dreptul instituţiei de a opta pentru o anumită listă de spec­tacole, dreptul de a selecta în con­cordanţă cu nivelul de gust şi de voinţă ale colectivităţii în şi pentru care trăiesc. In situaţia aceasta în­­tîmplătorul patronează mişcarea ar­tistică a caselor de cultură, la capito­lul relaţiilor sale externe. înţelegem dificultăţile care se interpun între pro­gramele instituţiilor profesioniste şi posibilităţile de selectare limitate ale unei case de cultură, dar de aici şi pînă la a accepta o atitudine de to­tală indiferenţă faţă de cine şi ce joacă în propriul tău sediu, e un drum lung. El ar putea fi mult scur­tat prin sporirea interesului caselor de cultură faţă de producţia artistică a instituţiilor profesioniste din zona apropiată, prin întărirea relaţiilor în­tre cele două părţi. Nu e mai puţin adevărat că şi interesul unor instituţii profesioniste din judeţul nostru, cum ar fi Teatrul de stat Sibiu şi Filar­monica de stat Sibiu, pentru îndepli­nirea unui program ritmic d­e depla­sări cu spectacole în casele de cul­tură este scăzut, încă întîrzie să se încerce posibilitatea unor stagiuni permanente în principalele case de cultură, încă se mai resimte tendinţa de a nu juca în asemenea deplasări producţia artistică de mîna întîia. Aşteptăm o intensificare a interesu­lui în acest domeniu, un spirit mai interesat şi mai insistent în casele de cultură, pentru a nu transforma aceste edificii în întreprinderi de în­chiriat, iar pe directorii lor în per­soane care închid şi deschid sălile. Judecînd prin optica veniturilor ex­trabugetare realizate în 1969, lucru­rile se pare­­ că se petrec tocmai așa la Ocna Sibiului (unde toate venitu­rile extrabugetare au provenit din în­chirieri) și la Dumbrăveni (unde a­­proape toate au intrat pe acest ca­nal). Dar dacă la acest capitol, cum spu­­(continuare in pag. a III-a) ION­ITU

Next