Tribuna Sibiului, mai 1970 (Anul 3, nr. 683-707)
1970-05-23 / nr. 700
st* * Aici se vor produce mii de tone de legume.#• IîV In apropierea ŞelimbSrului au apărut nişte construcţii deosebite. Aici, pe UP teren situat Intre Cibin şi Seviş, s-a hotSrît înfiinţarea unei grădini de legume. Pe 100 de hectare trebuie să se producă In acest an 1 500 tone de roşii, ceapă, varză, morcov și alte zarzavaturi. Bineînţeles, totul a fost luat de la început. Terenul, nefertilizat ani de-a rîndul, punea probleme deosebite. Trebuia asigurat un minimum de agrofonol capabil să răspundă la solicitările deosebite ale: legumelor, mari consumatoare de azot, fosfor, potasiu etc. S-au aplicat cantităţi impresionabile de îngrăşăminte naturale şi chimice. S-au efectuat lucrări de pregătire a terenului la un înalt nivel calitativ. Apoi trebuie asigurat materialul pentru plantare. Sute şi sute de metri pătraţi de răsadniţă s-au construit pe un teren unde altădată era fîneaţă, zeci şi zeci de ore de muncă bine organizată au transformat seminţele în răsaduri viguroase de roşii, varză etc. şi Grădina de legume a LAS. Sibiu 3 ~ căci despre aceasta este vorba — fusese pusă „pe picioare". Dar au venit ploile şi potopul a dereglat mecanismul activităţii. Culturile de morcov, ceapă, varză timpurie au stagnat, plantele cresc greu, producţia este în pericol. „Acum, după ce a trecut n-a fost mai greu, ne spune inginerul Mafiei Bleoca, şeful fermei legumicole, ne pregătim să dăm bătălia producţiei. Vom erbicida întreaga suprafaţă de teren destinat roşiilor şi verzei de toamnă, vom aplica Îngrăşăminte chimice la cultura de morcov, ceapă, varză. Aşteptăm să se re- tragă apa Cibinului de pe terenul şi cultivat, cu pătrunjel, să vedem ce facem şi cu această cultură: o menţinem sau o întoarcem. In orice caz, suntem hotărîţi să ne respectăm toate angajamentele". Şi ne-am convins la faţa locului că vorbele inginerului au acoperire în aur a faptelor. Deşi numai cu o zi înainte plouase, în grădina de legume se desfăşura o activitate intensă. La sectorul răsadniţe se pregătea materialul pentru plantarea roşiilor în cîmp. Răsadurile, viguroase, dau certitudinea unor recolte-record. Is Is Is *î .Avem vreo 25—35 000 răsaduri de roşii în plus, pentru a ajuta unităţile ale căror grădini de legume au fost calamitate", ne spune. In treacăt, şeful de fermă, în cîmp se lucra intens la prăşitul culturii de ceapă. O echipă de aproape 30 de oameni, „limpezesc“ cultura, asigurînd plantelor condiţii bune de creştere. Mihai Klein, Filofteia David, Victoria Rank sau Aurica Dache, ca şi ceilalţi, depun eforturi evidente pentru a recupera întirzierea datorată ploilor. In alt sector al grădinii mecanizatorii Ion Sanda şi Nicolae Modran pregătesc terenul pentru scosul roşiilor în cîmp. Primul — erbicidează solul cu trefian, celălalt — discute suprafaţa astfel tratată- în sectorul alăturat se transportă îngrăşăminte naturale în vederea fertilizării terenurilor destinate verzei şi castraveţilor. „Deşi culturile de varză, ceapă, morcov nu arată grozav, credem că, „ajutate", vor da producţii bune, continuă inginerul Maftei Bleoca. Este primul an în care pe aceste terenuri se cultivă legume, este prima confruntare a agrotehnicii cu aceste soluri sărace in elemente fertilizante. Ar fi trebuit să aplicăm cantităţi mari de amendamente calcaroase, pentru a micşora aciditatea solului. Vedeţi şi dv., pe aici creşte Equisetum, planta specifică pentru pH sub 4,5. în cîţiva ani sperăm să transformăm aceste cimpuri în adevărată grădină, să realizăm nu 15, ci 40 sau 50 tone de legume de pe fiecare hectar cultivat. Mijloace agrotehnice, fonduri materiale avem la îndemînă, aşa că nouă nu ne rămîne altceva de făcut decit să perseverăm în acţiunea noastră". Cine ar putea să determine, cantitativ acest, simplu: „nu ne rămîne nimic altceva de făcut, decit" ...? Pentru că în aceste cuvinte sunt cuprinse idei, fapte, sute şi mii de ore de căutări, de efort intelectual şi fizic. Şi toate acestea se circumscriu aceluiaşi nobil scop, pentru ca pămînturile acestea să producă legume, pentru ca oamenii să fie mai bine aprovizionaţi cu vitaminele legumelor. | GH. GRANITER File de reportaj în secfia de creaţie a fabricii „Drapelul roşu“ din cadrul Combinatului de tricotaje şi ciorapi Sibiu, în care vor fi realizate, in acest an, 45 de noi modele piaiBII|^l«HIIIHiai«IH!4 Unde se fac donaţiile La redacţie sosesc mereu scrisori, prin care se solicită lămuriri în legătură cu donaţiile pentru cei ce au avut de suferit de pe urma inundaţiilor. Un grup de locatari din şoseaua Alba-Iulia şi cîţiva tineri din cartierul Lazaret Sibiu întreabă unde se pot face donaţiile. Le răspundem cu plăcere, pentru îmbrăcăminte, încălţăminte, lenjerie, obiecte casnice funcţionează trei centre. Acestea sunt la cluburile „Independenţa“, „7 Noiembrie“ şi C.F.R. Donaţiile de produse agroalimentare pot fi depuse la centrul înfiinţat în acest scop în Piaţa gării nr. 3. Cei care doresc să depună diferite sume de bani în ajutorul celor sinistraţi se pot adresa la orice agenţie C.E.C., sau oficii poştale. Depunerile se fac, prin completarea unui formular, în cont C.E.C. 2000; pentru orice sumă depusă se primeşte chitanţă. nént WTC SZBTDIUT Interistul Gheorghe Cornişa, gravor la fabrica „Sticla", din Avrig, face parte din rândul tinerilor cu mult elan şi dragoste de muncă Foto: FRED MSS ejiemnăvi Aproape la fiecare pas, turistul este întîmpinat, la Sibiu, de un monument istoric. Această ţesătură din metal preţios nu se opreşte insă in graniţele Sibiului, ci îşi întinde plasa ei de briliante in întregul judeţ. Prin ea, un trecut multimilenar vorbeşte vizitatorului despre o civilizaţie îndelungată şi unitară, făurită prin talentul şi pasiunea constructivă a românilor, germanilor şi maghiarilor de pe aceste meleaguri. E un limbaj concentrat, al pietrei rupte din circuitul muţeniei geologice, al fierului învăţat să danseze şi să evite frumos. E un limbaj de metafore lunecătoare, pe care le simţi, cutreerîndu-i sufletul pe dedesubt, ca nişte ape freatice care te-ndeamnă să creşti. •8 * E un limbaj al transhumanţei şi necuvintelor care se mistuie prin noi şi se crede destul. II ascultăm şi ne pătrundem de fiinţa lui lingă statui şi lingă turnuri, lingă cetăţi şi lingă bisericile fortificate şi mintea severă ne spune că nu e destul. Ea caută avid plăcile seci de pe ziduri înregistrind termeni şi date pe care încearcă să le restituie unui circuit intelectual recompus oportun şi pedant. Şi imaginea, prin aceasta, se defineşte pregnant şi se leagă intr-un sistem ce se dezvoltă prin noi eficace. Este, dincolo de o stare şi o predispoziţie, ceea ce rezistă. Sau este faţa a doua a aceluiaşi chip, dedublat. Pe aceasta trebuie s-o ajutăm să se formezi5. Insă la principalele monumente istorice de pe harta judeţului, în afara unei plăci de inventar şi a unui compendiu de date bătut în perete, nu afli nimic. Ar mai trebui să găseşti de vînzare pliante elegante şi colorate, vederi surprinzînd unghiurile cele mai frapante. Intr-un cuvînt, atitea şi atîtea obiecte comerciale pe care să le duci cu tine ca pe o amintire de preţ, să poţi reconstrui prin ele cîndva, in propriul apartament, un detaliu, un fapt şi o istorie. Să ne gindim cum poate fi făcut acest lucru mai curînd. Şi să nu-mi spuneţi că nu se poate aşeza lingă fiecare monument un vînzător de pliante. Pentru că în incinta multora locuiesc familii îndatorate și, unde nu, în fiecare localitate este o librărie etc., etc. IONITU CURIER JURIDIC ANA SASU, satul Galeș nr. 83, comuna Sălişte. 1) Actele de vechime in muncă privind perioada de activitate anterioară pensionării se pot adăuga în carnetul de muncă și pensia se recalculează ori de cite ori este cazul. Pentru perioadele privind activitatea după pensionare, recalcularea se face, conform art. 51 din legea 27/1966, o singură dată. In situaţia dv. puteţi înregistra actul de vechime de care amintiţi, pensia recalculindu-vi-se, urmînd ca atunci cînd veţi obţine actul pentru altă perioadă mai veche să vi se recalculeze atunci. Indicaţia v-a fost dată în acest sens de Direcţia muncii. 2) în ceea ce priveşte cumulul pensiei cu salariul pentru o perioadă de pină la 4 luni în cursul unui an calendaristic, acesta este admis numai pensionarilor cu pensii integrale pentru limită de vîrstă (pentru femeietatea de 57 ani şi minimum vechime în muncă de 20 ani) şi numai pentru activităţi cu caracter temporar sau sezonier, ori pentru înlocuirea unor angajaţi care lipsesc temporar. 1ERONIM IOSIF — Dumbrăveni, str. Gh. Doja nr. 2. In problema moştenirii, urmează să verificaţi la cartea funduară cine apare proprietar tabular şi apoi să vă adresaţi consiliului popular respectiv în vederea deschiderii succesiunii în urma decedatului, natural în situaţia cînd acesta apare ca proprietar. NICOLAE BRANGA — Poiana Sibiului, nr. 861. In privinţa delimitării hotarului intre proprietatea dv. si a vecinului, in căzut cînd nu vă puteţi înţelege, litigiul poate fi soluţionat prin justiţie, pe bază de probe, expertize tehnico-topografice etc. În tot cazul nimeni nu poate să-şi facă singur dreptate. GHEORGHE AMAHANDĂ — Uzina mecanicii Mîrşe, Potrivit Legii nr. 9/ 1968, statul acordă credite pentru construirea locuinţelor proprietate personală. Prin H.C.M. 2256/1969 s-au stabilit condiţiile in care C.E.C.-ul este autorizat a acorda aceste credite. In acest scop urmează a vă prezenta la organele C.E.C., care au instrucţiuni şi care vă dau toate lămuririle necesare acordării creditelor. UN GRUP DE MUNCITORI din Porumbacii de Jos, CONSTANTIN IONICA şi IOAN PETRA — satul Sibiel, nr. 44. Aşa cum s-a mai răspuns în coloanele ziarului nostru, arătăm că: 1) Orele de serviciu pe unitate, (ofiţer de serviciu), care se efectuează în zilele lucrătoare, peste durata normală a zilei de lucru de către angajaţii cu ziua de muncă normată — angajaţii care nu au funcţii de conducere — se compensează prin acordarea de timp liber corespunzător în următoarele două săptămîni, iar pentru personalul de conducere — cărora li se acordă concediu suplimentar — orele de serviciu pe unitate efectuate în aceleaşi condiţii, nu se compensează. Menţionăm că Ministerul Muncii, prin avizul nr. 18976/365 din 23 aprilie 1968 precizează că prin timp liber corespunzător se înţelege un timp egal cu cel în care s-a efectuat serviciul, indicînd ca perioada de serviciu pe unitate să nu depășească 8 ore. 2) Orele de muncă prestate peste programul normal de lucru, se plătesc, potrivit art. 391 din Codul muncii, ca ore suplimentare, cu excepția personalului de conducere, care beneficiază de concediu de odihnă suplimentar. 3) Intrucît se acordă timp liber corespunzător, natural că nu se mai acordă nici o retribuţie bănească. CAIUS CONSTANTINESCU consilier juridic „RAZELE COPILĂRIEI La Casa pionierilor din municipiul Sibiu se fac pregătiri intense, în vederea apropiatei expoziţii ..Razele copilăriei“, organizată in cinstea Zilei copilului. Vor fi expuse obiecte executate de membrii cercurilor: lucrări de artă populară (cusături, broderii, ţesături), ceramică, aeronavemodele şi aparate electrotehnice (aeromodele cu motor, radio portativ, „Confirmator electronic“), obiecte de legătorie (cărţi, albume), lucrări de artă aplicată. TIMPUL Centrul meteorologic Sibiu comunică: vreme instabilă cu cerul mai mult noros. Temporar vor cădea averse de ploaie. Vîntul va sufla în general slab din sectorul nord-vestic. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 8 şi 1 grade, iar cete maxime vor oscila între 19 şi 32 grade. TELEVIZIUNE 15.45 Tenis de cîmp: România — Grecia. 17.00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremieră. vsv 17.05 Emisiune în limba germană. 18.05 Bună seara, fete! Bună seara, băieţi! 19.00 Telejurnalul de seară. 20.00 Tele-enciclopedia. 21.00 Film serial „Rocambole’ 21.40 Reportaj TV. 22,00 Film-batet „Romeo şi Juliet». 22,40 Telejurnalul de noapte. 23,10 Muzică populară. 23,23 Campionatul mondial de baschet masculin: Iugoslavia — S.U.A. (înregistrare). 23,55 închiderea emisiunii: CINEMA SIBIU; PACEA: Operaţiunea Leontine (orele 9,00; 11,30; 15,30; 18,00; 20,30) ; ARTA: Splendoare In iarbă (orele 10,00; 12,30; 15,30; 18,00; 20,45); TINERETULUI: Adio Texas (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 13,30; 20,30) ; 7 NOIEMBRIE: Lupii albi (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00 și 20,00); INDEPENDENȚA: Operațiunea Lady Chaplin (orele 11,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). MEDIAȘ: PROGRESUL: Moll Flanders (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Pacalul dragoste! (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). UNIREA: Păginii din Kummerow (orele 10,00; 16,00; 18,00 și 20,00). CISNĂDIE: POPULAR; Valea paşilor (orele 11,00; 16,00; 13,00 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE Mireasa era in negru (orele 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Repulsie (ors le, 10,00; 16,00; 18,00). HAZNA BÄI: Sherlock Holmes (o rele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Păcatul dragostei (orele 17,00 şi 19,00). APOLDO DE SUS: 23 AUGUST Angelica şi sultanul (orele 17,00 s 10,00). (HI). păşi rT«T ■ * 4 JR. JP-v- v f y / r? : J *L ni áfók * M'K 3 rv soţi Cadru din filmulAdio Texas, care rulează la tneretului“ din Sibiu cinematograful „Ti- 'Analfil nr. 70. Prin şi dincolo de sălile Muzeului Brukenthal Muzeul Brukenthal adăposteşte valoroase izvoare istorice, obiecte de artă populară şi opere de artă unice. însuşi palatul este o adevărată capodoperă a barocului austriac din Transilvania. In sălile spaţioase sunt prezentate exponatele expoziţiilor permanente de arheologie-istorie, artă populară şi artă plastică. Grupurile organizate care vizitează sălile de expoziţie se bucură de îndrumarea şi explicaţiile unor specialişti. Expoziţia de arheologie-istorie oferă publicului o imagine despre dezvoltarea economică, social-politică a sudului Transilvaniei, imagine care se încadrează organic în dezvoltarea generala a istoriei patriei noastre. Orînduirea comunei primitive este bogat ilustrată de unelte de piatră cioplită şi şlefuita, de bogăţia ceramicii aparţinînd diferitelor culturi din sudul Transilvaniei, de obiecte de cult şi primele manifestări de arta ale omului primitiv. Se poate sesiza pasul făcut de omenire o dată cu descoperirea metalelor, vedem unelte şi arme din bronz, mai tîrziu unelte mai perfecţionate din fier, asistăm la apariţia, dezvoltarea şi perfecţionarea meşteşugurilor. Trecînd de la o vitrină la alta, dintr-o sală in alta, putem înţelege mai bine premisele scindării societăţii comunei primitive în clase sociale, inevitabilitatea apariţiei orînduirii sclavagiste. Cîteva imagini de pe Columna lui Traian ne introduc în atmosfera Daciei în timpul lui Decebal, ne emoţionează bătăliile .Singeroase dluse de romani împotriva dacilor şi rezultatul lor, transformarea Daciei într-o provincie romană. Vedem arme, unelte, monede, rămăşiţele unei băi romane, opere de artă din perioada stăpinirii romane in Dacia. In sălile, următoare sint expuse obiecte de uz şi de cult provenite de la popoarele migratoare, documente preţioase referitoare la feudalismul timpuriu, dezvoltat şi tîrziu; armele feudalilor cu care au luptat împotriva turcilor începînd din secolul al XV-lea dar şi împotriva ţăranilor răsculaţi. Diferite documente şi gravuri evocă momente importante din istoria poporului român: răscoala de la Bobîlna, războiul ţărănesc condus de Gheorghe Doja, luptele curuţilor dintre anii 1703—1711, sau răscoala populară condusă de Horia, Cloşca şi Crişan. O dată cu apariţia relaţiilor capitaliste se încheie peregrinările publicului în istoria Transilvaniei prin intermediul colecţiilor Muzeului Brukenthal. Expoziţia permanentă de artă populară se bucură de un interes deosebit din partea vizitatorilor. Aici sunt prezentate frumoasele vase de ceramică provenite din diferite centre din Banat, Ţara Zarandului, Ţara Bihorului, Ţara Oaşului şi din numeroasele centre din nordul Olteniei şi Munteniei. In expoziţie e prezentă şi ceramica săsească, secuiască şi maghiară. Olăritul este unul din cele mai vechi meşteşuguri, care s-a născut încă un neolitic şi este practicat şi azi. Vasele de ceramică au forme bine proporţionate, echilibrate, motivele şi tehnica ornamentală s-au transmis de-a lungul secolelor de la un artist popular anonim la altul, formele s-au cristalizat menţinînd specificul diferitelor regiuni. Şi ţesutul cunoaşte o tradiţie veche In satele noastre, este o îndeletnicire legată de prelucrarea cînepii, inului şi lunei. Aceste materii prime, prelucrate de mîinile harnice ale femeilor de la ţară, sunt transformate în minunate ţesături pentru împodobirea interioarelor, în ţesături pentru port şi pentru uzul gospodăresc. Cele mai caracteristice piese textile pentru o zonă sau alta a ţării le întîlnim in sălile de expoziţie. Îndeosebi atrag atenţia costumele populare expuse care sintetizează măiestria şi gustul creator al poporului nostru. Putem vedea două interioare, unul românesc şi altul săsesc, din secolul al XIX-lea, ustensile din lemn ornamentate cu motive geometrice şi icoane pictate pe sticlă care ne emoţionează datorită originalităţii diversităţii desenelor şi cromaticii deosebite, care variază de la un centru la altul. Galeria de artă oferă vizitatorilor opere remarcabile ale artei universale şi ale artei plastice româneşti. Expoziţia permanentă ne ajută să ne formăm o imagine generală asupra evoluţiei artei universale, de la stilul gotic la renaştere şi baroc. Sălile expoziţiei adăpostesc operele maeştrilor flamanzi şi olandezi, şcoala germană şi austriacă; renaşterea italiană este prezentă prin operele unor pictori florentini şi veneţieni, alte opere însemnate marchează evoluţia barocului italian. Prima parte a galeriei se încheie cu cîteva tablouri de pictură franceză. Cu cîteva fragmente de altare în tempera şi statui din lemn în stilul goticului şi renaşterii din sud-estul Transilvaniei se deschide partea a doua a expoziţiei, arta pe teritoriul ţării noastre. Urmează cîteva portrete din secolul al XVI-lea, vederile din Sibiu ale austriacului Franz Neuhauser, portretul conducătorilor răscoalei din 1784, unele din tablourile lui C. Lecca, Mişu Popp, Gh. Tăttărescu şi T. Aman, clasicii picturii româneşti: N. Grigorescu, Ion Andreescu, Şt. Luchian; nu întîlnim cu pînzele pictorilor dintre cele două războaie mondiale. Expoziţie se încheie cu pictura românească contemporană. Problemele de istorie, fenomenele de artă, noile cuceriri ale ştiinţei suscită interesul unui public larg, dornic de cunoaştere, dornic de a-şi însuşi valorile spirituale naţionale şi universale. Sfera intereselor poate depăşi posibilităţile realizate prin expunerea colecţiilor, şi atunci adoptăm alte forme posibile cum ar fi conferinţele, expunerile ţinute de diferiţi specialişti din oraş, proiectarea unor filme documentare. In acest trimestru s-a programat un ciclu de conferinţe despre arta modernă. Premisele artei secolului XX au apărut în secolul al XIX-lea, deci nu e de mirare că prima conferinţă din acest ciclu a tratat plenerismul sau şcoala de pictură de la Barbizon, pe principalii săi reprezentanţi. Urmează o expunere despre impresionism, curent apărut în ultimul sfert al secolului al XIX-lea. Tema celei de-a treia conferinţe formează expresionismul, după care va fi prezentat cubismul. Ciclul de conferinţe se va încheia cu prezentarea abstracţionismului şi a personalităţilor de seamă ale căror nume au fost legate de acest curent. Conferinţele sunt susţinute de diferiţi specialişti în istoria artei de la galeria de artă din Muzeul Brukenthal. MARGARETA PEKETI CRONICĂ U. T.C. • Comitetul municipal Sibiu al U.T.C. organizează la sala „Tineretului", duminică, ora 16, pentru tinerii din întreprinderile sibiene, un program artistic urmat de dans, la care îşi va da concursul formaţia „Spectral“, condusă de Mişu Fierţonea. • In cadrul schimburilor de experienţă pe teme profesionale, iniţiate de Comitetul municipal Sibiu al U.T.C., un grup de tineri muncitori de la Uzina mecanică din Sibiu vor fi zilele acestea oaspeţii tinerilor muncitori de la Uzinele mecanice din Novi Sad (R.S.F. Iugoslavia). • Sunt în plină desfăşurare faza pe municipii, competiţiile din cadrul „Cupei tineretului şcolar“ la fotbal (băieţi), handbal şi volei (băieţi şi fete). Pină in prezent cea mai bună comportare au avut-o elevii de la Liceul nr. 3, la fotbal (băieţi). 41 Cooperativa „Îmbrăcămintea SIBIU angajează imediat: — şef serviciu producţie. Condiţii: studii superioare tehnice şi cel puţin 6 ani stagiu în munci tehnice sau diplomă a fostelor şcoli de subingineri şi stagiu de 10 ani în munci tehnice. Informaţii suplimentare se primesc la sediul cooperativei din Piața Republicii nr. 2 Sibiu, biroul personal. întreprinderea de gospodărie orăşenească Cisnădie ANGAJEAZĂ DE URGENŢĂ: — un diriginte de şantier — un maistru sau tehnician constructor Relaţii, Cisnădie, telefon 131. Combinatul pentru exploatarea şi industrializarea lemnului Sebeş-Alba str. Kogălniceanu nr. 59, ANGAJEAZĂ DE URGENŢĂ, pentru C.P.L. Sebeş şi Cîmpeni următorul personal: — ingineri mecanici — ingineri pentru exploatarea şi industrializarea lemnului — economişti — tehnicieni industria lemnului — maiștri produse finite și semifinite. Se asigură cazare în bloc. Doritorii se vor adresa la biroul personal al C.E.I.L. Sebeş, din str. M. Kogălniceanu 59. oooooooooo