Tribuna Sibiului, iunie 1970 (Anul 3, nr. 708-732)

1970-06-30 / nr. 732

Pag. 2 (Urmare «fin peg. I) tumiree »­ recunoştinţa. După ce s• vizitează hala, unde buna aprovizio­nare cu carne de toate sortimentele, de toate calităţile este o realitate ce dă satisfacţii nu numai gastrono­mice, dar şi vizuale, are loc o scenă de-a dreptul emoţionantă. Cetăţenii fac cerc în jurul tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi-şi declară deplina lor mulţumire pentru modul în care este aprovizionată populaţia, îşi manifes­tă plenar sentimentele de gratitudi­ne faţă de conducerea partidului şi statului, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu personal, pentru grija pe care o poartă poporului, pentru fap­tul că în condiţiile vitrege cauzate de inundaţiile catastrofale care au lovit ţara noastră, populaţia Capita­lei, are asigurată din belşug hrana, ea nu •• resimte lipsa din magazin»­li din p­et» a niciunui produs ce tine de nevoile consumatorului. La „Traian“, apoi la „Pantelimon* Şi în continuare la­­Obor", în forfota mulţimii venite să facă piaţa, apa­riţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu naşte pentru moment o tăcere inspi­rată de simţul respectului, şi îndată, inspirate tot de acelaşi simţămînt al respectului şi dragostei, izbucnesc a­­plauze, se aud voci care rostesc .Trăiască tovarăşul Nicolae Ceauşescu", .Trăiască Partidul Co­munist Român", .Vă mulţumim din suflet pentru faptul de a vă afla în mijlocul nostru". S-a stat de vorbă cu cetăţeni, băr­baţi şi femei, cu vînzători, cu res­ponsabilii pieţelor şi magazinelor. Secretarul general al partidului s-a interesat de calitatea produselor şi a dat indicaţii pentru evitarea în vii­tor a unor deficienţe ce se mai constată în aprovizionare, mai exact spus în echilibrarea, în raport cu cerinţele, a distribuirii mărfurilor pe pieţe. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu prin centrele de aprovi­zionare şi desfacere ale Capitalei se încheie la piaţa „Dorobanţi“. Şi la acest ultim punct al itinerariului constatările sunt aceleaşi­ produse suficiente şi de bună calitate, pre­ţuri accesibile. Cetăţenii l-au primit pe secretarul general al partidului cu aceeaşi efuzie­ de sentimente, cu aceeaşi bucurie, cu optimism şi în­credere, caracteristice oricărei întîl­­niri a conducătorului partidului şi statului cu oamenii muncii din ţara noastră. (Agerpres) Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU prin centre de aprovizionare şi desfacere ale Capitalei Cu sentimentul celei mai adinei recunoştinţe Ziua de 30 iunie — Ziua învă­ţătorului — ziua unui valoros de­taşament al intelectualităţii pro­gresiste a intrat în rîndul celor mai înălţătoare tradiţii ale poporu­lui nostru. An de an această sărbă­toare capătă profunzime şi am­ploare sporite, dovedind convingă­tor înalta apreciere pe care parti­dul şi statul nostru o acordă şcolii şi slujitorilor ei, cărora le-a în­credinţat fondul de aur al naţiunii, capitalul cel mai de preţ al po­porului — generaţiile tinere — spre a le forma conform cerinţelor prezente şi viitoare ale patriei. In acest an „Ziua învăţătorului“ se sărbătoreşte sub semnul împli­nirii cu succes a sarcinilor reieşite din amplul program stabilit de Congresul al X-lea, în momentele cinc­ întregul popor este însufleţit de hotărîrea nestrămutată de a face totul pentru a contribui la în­lăturarea cît mai grabnică a conse­cinţelor dezastruoase ale inunda­ţiilor. Multe cadre didactice, ală­turi de ceilalţi cetăţeni ai patriei, au săvîrşit in acele zile grele, ade­vărate acte de eroism, au dovedit bărbăţie şi curaj. Conducerea partidului şi statului nostru a acordat şi acordă în con­tinuare o atenţie deosebită acţiunii complexe de dezvoltare şi perfec­ţionare a învăţămîntului de toate gradele, în strînsă legătură cu progresele ştiinţei şi culturii mondiale, cu cerinţele crescînde puse in faţa şcolii româneşti. Au fost create condiţiile pentru ex­tinderea duratei învăţămîntului de cultură generală la minimum 10 ani, începînd cu an­ul şcolar recent, încheiat. Ansamblul de măsuri preconizate dă învăţămîntului per­spectivă şi stabilitate pe o perioa­dă îndelungată. Grija pe care o poartă partidul şi statul nostru pentru dezvoltarea continuă a învăţămîntului s-a fă­cut puternic simţită şi în judeţul Sibiu. Numai în acest an sunt alo­cate peste 146 milioane lei pentru buna funcţionare a procesului in­­structiv-educativ, cele 52 săli de clasă ce vor fi date în folosinţă la 15 septembrie, internatul cu 304 locuri, noile construcţii ale Liceu­lui industrial energetic şi Liceului industrial pentru industria alimen­tară din Sibiu, a Liceului indus­trial textil din Cisnădie, precum şi alte construcţii vor mări spaţiul şcolar existent şi vor crea condiţii materiale tot mai bune funcţionă­rii învăţămîntului din judeţul nos­tru. Pentru dotarea şcolilor cu mo­bilier şi material didactic s-a pre­văzut suma de peste 1 milion lei. Toate acestea vor contribui la asi­gurarea unui aspect mai plăcut al sălilor de clasă, laboratoarelor şi atelierelor, la promovarea unui în­­văţămînt intuitiv, de calitate. Ca urmare a condiţiilor de mun­că optime create şcolii şi a efortu­rilor sporite depuse de colectivele didactice, sprijinite de organizaţiile de tineret şi sindicat, sub îndru-­ marea organizaţiilor de partid din şcoli, considerăm că la finele anu­lui şcolar şi rezultatele obţinute sunt corespunzătoare. S-a întărit legătura şcolii cu viaţa, s-a urmă­rit dezvoltarea interesului pentru activitatea practică, în special cea tehnico-aplicativă, prin cuprinde­rea unui număr mare de elevi în cercurile tehnice. Prezenţa elevilor din şcolile judeţului nostru la concursurile de literatură română, matematică, fizică, chimie şi spor­tive, încheiate cu rezultate bune atît în faza judeţeană cît şi în cea republicană, apariţia unui număr însemnat de reviste şcolare, oglin­desc­ ecoul puternic pe care aceste acţiuni 1-au stîrnit în mintea şi su­fletul elevilor. In semn de preţuire pentru rod­nica activitate desfăşurată, cadre­lor didactice li s-am­ atribuit şi în acest an diferite titluri, ordine şi medalii, la care se adaugă şi suma de peste 1,6 milioane lei pentru gratificaţii. Acum, cînd sărbătorim ziua noastră, un sentiment de adâncă recunoştinţă se îndreaptă spre con­ducerea partidului şi statului nos­tru, care nu precupeţeşte nici un efort pentru asigurarea unor con­diţii optime de viaţă şi de muncă tuturor cetăţenilor, pentru înălţa­rea patriei noastre socialiste pe noi culmi ale progresului şi ci­vilizaţiei. De „Ziua învăţătorului“ un gînd cald de mulţumire adresăm cole­gilor care au păşit pragul pensio­nării, urîndu-le ani mulţi în viaţă, ani plini de sănătate şi bucurii. Tuturor cadrelor didactice din ju­deţul Sibiu le adresăm pe această cale felicitări călduroase pentru fru­moasele realizări obţinute şi le u­­răm multă sănătate, fericire şi sa­tisfacţii profesionale. Prof. ALEXANDRU GALEA inspector şcolar general al Inspectoratului şcolar judeţean Sibiu . DUMINICĂ — zi obişnuită de lucru în agricultură La fel ca şi in duminicile tre­cute, şi de astă dată cooperatorii, mecanizatorii, specialiştii au fost prezenţi. Eforturile lor susţinute s-au materializat în zeci de hectare de teren însămînţat, în mii tone de furaje puse la adăpost, în sute de hectare de culturi întreţinute, I.A.S. ŞURA MICĂ. Lu­crătorii acestei unităţi şi-au con­centrat forţele la recoltarea, strîn­­gerea, transportul­ şi depozitarea finului. Ca urmare a eforturilor depuse, a fost cosit finul natural de pe o suprafaţă de 30 ha, lucrare la care au fost mobilizate 2 cosi­tori mecanice şi 40 cosaşi, s-a strins finul de pe alte 30 ha şi au fost puse la adăpost 35 tone fin natural, acţiune în care au fost mo­bilizate 6 tractoare şi 12 remorci. I.A.S. DUMBRĂVENI. Toate forţele de lucru existente in ferme au fost mobilizate la praşila porumbului pentru boabe, semăna­tul ultimelor suprafeţe, de teren cu porumb pentru siloz şi transportul furtului. Mecanizatorul Petru Todea a „acoperit“ 7 ha cu un agregat de semănat, autocamionul unităţii a transportat 7 tone fînuri, iar alte forţe de lucru au fost concen­trate la praşila mecanică a porum­bului pentru boabe, unde s-au rea­lizat 15 ha, şi la praşila manuală a aceleiaşi culturi, unde s-au înre­gistrat 5 ha. I.A.S. AGNITA’. Mecaniza­torul Ioan Helj a lucrat cu C.S.U. la cositul lucernei pentru însilo­­zare, iar Simion Anghel la balota­­tul finului natural, realizîndu-se la aceste lucrări 100 tone şi — res­pectiv — 30 tone. Trei cositori me­canice au fost mobilizate la recol­­­tatul fîneţelor naturale, irealizînd cosirea ierbii de pe 20 ha, iar mai multe tractoare cu remorci au lu­crat la transportul finului, reuşind să pună la adăpost 20 tone furaj de bună calitate. C.A.P. Laslea. In hotarul „Lunca Tîrnavei“, mecanizatorul Ion Păşcălău a efectuat, cu un a­­gregat de lucru, praşila II meca­nic la porumbul pentru boabe, „a­­coperind“ 13 ha, astfel că pe în­treaga suprafaţă a culturii, 64 ha, a fost executată această lucrare. La brigada din Floreşti, mecaniza­torul Ion Gheza a lucrat, în hota­rul „Valea Crişului“, la combaterea gîndacului de Colorado la cultura cartofului, realizînd 10 ha. In a­­cest mod, tratamentul al II-lea de combatere a gîndacului de Colora­do s-a efectuat pe 48 din cele 89 ha teren ocupat de cultura carto­fului, I.A.S. Ruja. Mecanizatorii unităţii au fost mobilizaţi la pră­­şitul porumbului pentru boabe, ac­ţiune unde s-a înregistrat o reali­zare de 50 ha, la cositul fîneţelor naturale, realizîndu-se 21 ha, şi la transportul iunurilor, punîndu-se la adăpost 130 tone furaje de bună calitate. I.A.S. DEALUL T OCNEI. La ferma nr. 2, mecanizatorul Ni­colae Cristea a executat praşila mecanică a porumbului pentru boabe pe o suprafaţă de 15 ha, iar la ferma nr. 13 din Slimnic, impor­tante forţe mecanice au fost mobi­lizate la combaterea gîndacului de Colorado la cartofi, unde cultura a fost stropită cu Detox 25 la sută pe 25 ha. Alte forţe de lucru au lucrat la transportul finului din cîmp, realizîndu-se punerea la a­­dăpost a 40 tone furaje. Toate aceste acţiuni sunt dovezi ale hotărîrii lucrătorilor din agri­cultură de a munci fără preget pentru ca și în acest an să smul­gă pămîntului roade cît mai bo­gate. TRIBUNA­ STATULUT Cadru din Expoziţia de artă populară şi artizanat, deschisă la Casa artelor Sibiu mmm-FOTBAL, DIVIZIA B MEDIEŞENII AU ÎNCHEIAT CAMPIONATUL CU O VICTORIE Metalurgistul Cugir-Gaz metan 0-2 (0-1) Confirmînd forma bună în care se află, formaţia medieşană Gaz metan a realizat şi duminică, în cadrul ul­timei partide (restanţă) a ediţiei 1969/1970 a campionatului republican, o victorie pe cit de preţioasă pe atît de importantă pentru evitarea zonei retrogradării. Prin rezultatul de la Cugir medieşenii înregistrează cea de-a treia victorie consecutivă, care-i face să încheie competiţia cu 26 de puncte, cu două mai mult decit ocu­panta locului 15, Chimia Bra. Vîlcea (a doua echipă ce retrogradează din seria secundă). De la început Gaz metan are ini­ţiativa şi în primul minut deschide scorul prin Moldovan. In continuare se organizează acţiuni ofensive şi de o parte şi de alta, manifestindu-se o uşoară superioritate a oaspeţilor. Cel de-al doilea gol este ,semnat“ tot de Moldovan (min. 60), ca urma­re a unor acţiuni de atac mai bine închegate. în continuare, iniţiativa trece de partea gazdelor, care se instalează minute în şir în partea de teren a medieşenilor. Atacurile metalurgişti­­lor nu pot fi însă finalizate datorită comportării excelente a apărării me­dieşenilor, în ultimă instanţă remar­­cîndu-se portarul Andrei Ioc, care, în bună formă, intervine cu prompti­tudine. Jucătorii medieşeni care au evo­luat duminică, merită felicitări pentru buna comportare şi mai ales pentru rezultatul favorabil realizat. Aceştia sunt: Ioo — Deak, Lepădatu, Scheau, Ghearmatu — Pascal (min. 56 Şin­­diac), Filip, Ionaş — Gartner, Moldo­van (min. 75 Cosma), Dumbreanu. I. Cîmpeanu (Cluj) a arbitrat exce­lent. S. GHEORGHE Forţă, îndrăzneală, curaj — atribute ale unui sport bărbătesc Edilitare Continuă lucrările de înfrumu­seţare a municipiului Sibiu. In prezent se lucrează la asfaltarea edil Dumbrăvii (se va aşterne un covor costaltic pind la Dumbravă), se lucrează bulevardul 23 August. De asemenea, In vederea moder­nizării străzilor Macaralei, D­e­larilor si Principatele Unite, s-a executat canalizarea şi se conti­nuă executarea conductei de apă. In Piaţa Cibin s-a lărgit şoseaua pentru a se asigura 4 benzi în scopul desfăşurării normale a cir­culaţiei autovehiculelor. I Dirt­track Ion Marinescu a cîştigat „Cupa Voinţa“ Pista stadionului Voinţa din Sibiu a găzduit duminică, în faţa a 4 000 spectatori, primul concurs de dirt­­track (maşini speciale) din acest an. Concursul s-a bucurat de participa­rea a 10 dintre cei mai buni alergă­tori din ţară. După cele 14 manşe, lo­cul întîi a revenit alergătorului Ion Marinescu, de la Metalul Bucureşti, care a întrecut cu numai un punct pe rutinaţii specialişti ai acestui sport: Ion Bobîlneanu şi Alexandru Datcu. Aceştia au avut cîte o răsturnare, care i-a frustrat de victorie. La capi­tolul răsturnări, s-a „evidenţiat“, Cor­nel Voiculescu, de la Steaua, care a căzut de 4 ori. Iată primii clasaţi: Ion Marinescu (Metalul Bucureşti) 10 puncte, cîştigă­­torul „Cupei Voinţa“; Ion Bobîlneanu (Voinţa Sibiu) şi Alexandru Datcu (Metalul Bucureşti) 15 puncte; Dumi­tru Dobre (Steaua) 11 puncte. In pauzele dintre manşe s-a desfă­şurat o reuşită demonstraţie de kar­ting,­­ în care pionierii sibieni Adrian Beu, de la Şcoala generală 12 (cam­pion judeţean) şi Petru Şandru, de la Şcoala generală 5, s-au clasat pe pri­mele două locuri, dovedind un real talent în conducerea acestor mini­­mașini de curse. ILIE IONESCU BOX Combinata sibiană — Tehnofrig Cluj 12-10 Desfăşurată în faţa a peste 800 de spectatori (se subînţelege popularita­tea de care se bucură boxul la Sibiu) prima gală sibiană a anului (!) dintre o combinată a Sibiului (cu participa­rea boxerilor de la C.S.M.S. şi Şcoala sportivă Şoimii) şi Tehnofrig Cluj s-a încheiat cu victoria gazdelor: 12—10. întrecerile au fost însă — în general — de un slab nivel tehnic. Am re­marcat doar două partide care întru­nesc din mai multe puncte de vedere, calificativul de reuşite: cea de la ca­tegoria semiuşoară dintre­ Aurel Fră­­ţilă şi clujeanul Gheorghe Beky (după două reprize egale, clujeanul se im­pune şi cîştigă în rundul III prin K.O., executînd un upercut puternic la bărbie) şi cea dintre Mihai lagăru (Sibiu) şi A. Bodoky,­ cîştigată de pri­mul prin abandon în repriza a II-a. G. T. Fotbal— divizia 4 Rezultatele etapei a XXIII-a Steaua — Rapid 1—1 Dinamo Bacău — Crişul 0—0 C.F.R. — Universitatea Cluj­­ 1—0 A.S. Armata — Jiul 0—3 Universitatea Craiova — Dinamo Bucureşti 1—2 Petrolul U.T. Arad 1—2 Steagul roşu — Politehnica 0—1 Farul — F.C. Argeş 3—1 IS388888388833833833388333833838883888883 Programul IV pentru zilele de 1-4 iulie 1970 MIERCURI, 1 IULIE 18,00 Deschiderea emisiunii. 18,05 18,30 19,20 19,30 20,00 20,15 21,40 22,10 22,35 22,45 23,00 Universal șotron ... Cabinetul economic TV, 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. Telejurnalul de seară. Muzică populară. Tele­ cinemateca. „EVA“ cu Henry Fonda şi Barbara Stamwick. Ora editorului. Gala marilor interpreţi , mâni. Imagini din Canada. Telejurnalul de noapte, închiderea emisiunii. JOI, 2 IULIE 17:30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghia­rin viaţa cultural-artistică oraşului Cluj. 18.00 Actualitatea în economie. 18.20 Mult e dulce şi frumoasă. 18.40 Cadran internaţional. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Film serial. Trei prieteni. Otravă la bursa neagră. 20.30 Dana 64 (reportaj). 20.50 Poşta. TV. Dialog cu telespectatorii sus­ţinut de Ion Bucheru. 21.05 Din carnetul cu amintiri al . . . „Cerbului de aur“. 22.00 Viaţa literară. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. VINERI, 3 IULIE 18.00 Deschiderea emisiunii. 18.20 Teleglob. Congo Brazzaville. 18.45 La volan. 19.00 Reflector. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Film artistic. Fraţii Karama­zov — o producţie a studiou­rilor sovietice (III). 21.15 Actualităţi literare. 21.30 Mai aveţi o întrebare? Calculatoarele şi civilizaţia contemporană. 22.30 Ilustrate ... muzicale. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.30 închiderea emisiunii. SIMBATA, 4 IULIE 17.00 Deschiderea emisiunii. Suma­rul serii. Emisiune in limba german 18.15 Bună seara, fete! Bună sear băieţi! 19.00 Gala internaţională de loc dintre reprezentativele S.U.­ şi României. Transmisiune­a la patinoarul „23 August“. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Tele-enciclopedia. 21.00 Box — continuarea transm­siunii de la patinoari „23 August“. 21.30 Fapt divers. 21.45 Film serial. Rocambole (IX) 22,15 Mari comici români pe mici ecran. Radu Beligan și Marc Angelescu. 23,05 Of, inimioară. Cîntece de lume. 23,20 Imagini din S.U.A. 23,35 Telejurnalul de noapte. Sport. 23,55 închiderea emisiunii. Anul­ni, nr. 731 Expoziţie de artă populară şi artizanat în edificiul recent restaurat al Casei artelor din Sibiu (Piaţa * Martie), s-a deschis Expoziţia in­terjudeţeană de artă­ populară şi artizanat, la­ realizarea căreia au participat, cu lucrări, creatori din judeţele Vîlcea, Cluj, Bistriţa-Nă­­săud, Caraş-Severin şi Sibiu. Cu această ocazie, în cuvîntul său i­­­­naugural, vicepreşedintele Comite-­­ tului judeţean pentru cultură şi co artă, Aurel Cotu, a relevat călită-­­ tea artistică a exponatelor, îndemî- j narea artizanilor participanţi ca şi­­ semnificaţia expoziţiei în şirul mani­festărilor care preced manifestarea sibiană de amploare „Cibinium —­­ 70“. Expoziţia va fi deschisă pu- I blicului pînă în ziua de 9 iulie­­ (ore de vizitare: în zile de lucru­­ — 9—13, 16—20; duminica, între­­ orele 10—12, 16—20). Veşti din Mediaş • In cadrul Institutului "Chimic­gaz" din Mediaş, se lucrează in­tens la noile staţii pilot. Pînă în prezent s-a terminat construcţia unui rezervor din beton cu o ca­pacitate de 10 ac lichid, precum şi a construcţiilor anexe, lucrân­­du-se acum la hala pilot, unde, încă în acest an, se vor face pri­mele încercări. • In municipiul Mediaş au fost terminate recent lucrările de in­stalare a unui cablu de 20 KV pentru extinderea reţelei elec­trice. Cablul a fost introdus un păm­înt pe şoseaua Sibiului şi va fi folosit pentru alimentarea pos­tului de transformare de la Spi­talul unificat. Lucrarea, executată de şantierul de construcţii şi montaj al I.R.E. Sibiu, este efec­tuată pe distanţa de 600 m­­. • La Întreprinderea textilă „Tîrnava”, greu lovită de inun­daţii, se lucrează intens pentru repunerea în funcţiune a răz­boaielor de ţesut. Pină în prezent un număr de 298 de războaie şi anexele lor au fost puse in func­ţiune. Prin aceasta s-a asigurat 45 la sută din capacitatea între­prinderii. , In scurt timp, datorită ajutoru­lui acordat de cadre din alte uni­tăţi ale Combinatului textil Sibiu, întregul număr de războaie va ţe­se, făcând ca secţia ţesătorie să lucreze la Întreaga capacitate. A. ZSOMBORI Darul muncitorilor de la IMIX Agnita Muncitorii de la IMIX Agnita au trimis de curînd, 970 cămăşi noi, în valoare de 36 500 lei, pen­tru sinistraţii din judeţul Sibiu. Darul muncitorilor agniteni se adaugă generos ai lor mii de ase­menea gesturi de solidaritate cu cei care au suferit de pe urma inundaţiilor. A doua serie de elevi pe şantierele muncii patriotice Ieri, în punctele de lucru de pe şantierele Hipodrom, Lacul Bin­,­der, Sub­arini, Aeroport, Interna­tul Liceului pedagogic, cea de-a doua serie de elevi de la liceele teoretice şi de specialitate din municipiul Sibiu a îmbrăcat salo-*”­petele de brigadieri. Astfel, cei peste 300 de elevi cuprinşi la această serie vor participa la lu-. crările de construcţie a drumuri­­lor, amenajarea bazelor sportive, ’ spatiilor verzi, înfrumuseţarea oraşului.’ Spflicfacul da muzică uşoara La Teatrul de vară al tineretului din Sibiu, formaţia de muzică u­­şoară „Frumus", din cadrul An­samblului tineretului, va susţine un nou concert de muzică uşoară pentru tinerii sibieni, azi la ora 20. Alături de soliştii formaţiei sibiene — Angela Trif, Augustin Balasz, Puşa Dogaru, Ricky Dan­­del — îşi vor da concursul, ca Invitaţi, soliştii de muzică uşoară Doina Spătaru şi Petre Geambaşu. In caz de timp nefavorabil, spectacolul va avea loc în sala clubului „Independenţa", la a­­ceeaşi oră. Recital Tudor Gheorghe Sub egida Teatrului Naţional din Craiova, mîine seară, la ora 20, pe scena Teatrului de stat din Sibiu, cunoscutul actor Tudor Gheorghe va prezenta un specta­col recital de poezie şi muzică folk, intitulat Menestrel la curţile dorului. In program, versuri de Tudor Arghezi, Ion Barbu, Lucian Blaga şi Octavian Goga. Vă reamintim că Tudor Gheor­ghe a cucerit cu acest spectacol premiul Asociaţiei oamenilor de artă din instituţiile­­teatrale şi muzicale, la Festivalul naţional de teatru organizat în 1969.

Next