Tribuna Sibiului, iulie 1970 (Anul 3, nr. 733-759)

1970-07-15 / nr. 745

Pag. 2 Cînd se lucrează după chef Ioan Veştemeanu, Maria Dăn­­căneţ, Vasile Bucşa şi alţi mun­citori ai Combinatului textil Cis­­nădie, care locuiesc în comuna Sadu şi fac zilnic naveta spre locul lor de muncă, ne sesizea­ză că şoferii care conduc auto­buzele I.R.T.A. pe această rută nu respectă orele de plecare sta­bilite. Suntem informaţi totodată că plecarea autobuzelor nu se fa­ce din staţia din centrul comu­nei, ci din faţa casei în care sunt cazaţi şoferii. In ziua de 29 iu­nie cele două autobuze destinate transportului muncitorilor spre Cisnădie , după ce au făcut un concurs de viteză pe străzile co­munei, au trecut pe lingă călă­torii aflaţi în staţie şi nu au o­­prit. Oamenii au fost nevoiţi să alerge după ele pînă la marginea comunei unde şoferii au avut chef să oprească. Dacă aşa stau lucrurile e foarte posibil să-i vi­nă cheful conducerii Autobazei T.A. Sibiu să „debarce" cîţiva din şoferii respectivi la o staţie prescrisă de Codul muncii. Cu lacăt p© cişmea Practic este incredibil şi totuşi lui Ioan Bejenaru, proprietarul imobilului din str. Gheorghe Gheorghiu-Dej, nr. 23, i-a venit ideea de a pune lacăt la robine­tul cişmelei din curte. Mai nou, în felul acesta vrea să-i deter­mine pe chiriaşi sa se mute şi să-i elibereze spaţiul. Dar şica­nele mai vechi, ca şi cea cu apa constituie infracţiuni locative, ca­re ar putea duce într-un loc nu prea plăcut pentru cei ce le co­mit. Cînd proprietarul vrea să obţină spaţiu în plus e bine să citească Legea nr. 10/19­39 care a­­rată tot ce trebuie făcut în ase­menea cazuri. Edilitar gospodăreşti • Mai mulţi cititori ai ziarului — I. Sfercoci, V. Constantin, un grup de cetăţeni domiciliaţi pe străzile Sebastian etc. — ne se­sizează că pe străzile D. Angliei, 13 Aprilie, M. Sebastian, care sînt frecvent circulate atît de pietoni cit şi de mijloace de transport, nu se poate circula de­cit­ cu greutate din cauza noro­iului. Se propune mai întâi pa­­varea trotuarelor pe aceste străzi; pe unele străzi vecine acţiunea aceasta a fost partial întreprin­sa (I. Slavici, V. Alecsan­dri) şi acum trotuarele au petece foarte puţin arătoase de pămînt­, sunt fă­ră borduri şi fără asfalt sau be­ton. • „In momentul în care am venit în acest oraş am fost plă­cut impresionat de frumoasa stra­dă Avrig, care include un via­duct, ce traversează parcul „Sub arini". Porţiunea este mărginită de două parapete joase constru­ite din piatră albă“. Din păcate ne sesizează C. Va­­verin d­in­ Bucureşti care ne-a vi­zitat oraşul, acest parapet este stropit de noroi şi frumoasa lu­crare are un aspect deplorabil. Nu se poate altfel? Pentru integrarea lui Ioan Băilă Deputatul circumscripţiei elec­torale municipale Sibiu nr. 101 — Tom­a Moraru — şi secretara sec­ţiei de tutelă de pe lingă Consi­liul popular municipal — Aurelia Rigăl — ne informează cu justi­ficată indignare că în­ urma unei anchete sociale întreprinse, au constatat că Ioan Băilă, din str. Sevastopol, 39, tată a patru mi­nori, îşi maltratează soţia şi co­piii; aproape zilnic se află sub influenţa băuturilor alcoolice, provoacă deseori scandaluri care atrag oprobiul vecinilor, a tutu­ror celor care asistă la asemenea seci­e. Oare colectivul întreprinderii de industrie locală, unde lucrea­ză Băilă, nu are nimic de spus, nu poate influenţa pe acest soţ şi tată buclucaş să revină la o atitudine demnă, umană? Noi cre­dem că da şi aşteptăm relatări privind integrarea lui Ioan Băilă în propria-i familie, în societate şi veşti mai bune despre compor­tarea sa faţă de copii şi soţie. Rubrică realizată de AL. CONSTANTINESCU . vs \s Is* s *s Is* s Is *\\\ \ Is* * s * N s* N *SV/; Pregătiri pentru „GIBINIUM 70” Un muzeu sătesc la Boita Varietatea ocupaţiilor a deter­minat de-a lungul vremilor for­marea unei bogate vieţi spiritua­le în Boita. Desigur că astăzi, în virtutea realizării progresului so­cial, o parte din procesele spi­rituale locale sunt încheiate din punct de vedere istoric, altele a­­duse de civilizaţia modernă luîn­­du-le locul. De aceea, iniţiativa cadrelor didactice de la Şcoala generală din Boita de a conserva într-un muzeu al satului valorile materiale şi spirituale existente este demnă de toată lauda. A­­cestea, împreună cu elevii, au pornit încă de la începutul anu­lui şcolar o largă iniţiativă de a-i lămuri pe oameni să doneze obiecte care altfel s-ar fi degra­dat şi pierdut. Rezultatele stră­duinţelor lor sunt rodnice. Exis­tă în momentul de fata strînse la Boita piese care pot sta cu cinste în orice muzeu. Portul lo­cal poate fi reconstituit prin co­joacele, căciulile, pieptarele, cos­tumele naţionale, interioarele ca­selor româneşti prin­ ţesături şi cusături (chindeauă, fete de per­nă, feţe de mese etc.), d­ar şi prin obiectele de uz casnic din lemn, cuierele înflorate, ceramică cu valoare utilitară sau ornamen­tală, instrumente de prelucrare a linii şi confecţionare a ţesături­lor etc. O gamă bogată o for­mează obiectele de la stînă. Me­rită menţionată o icoană pe lemn, de la 1858, piesă foarte bine con­servată. După câte ni s-a spus, satul mai are încă rezerve pen­tru completarea viitorului muzeu. în momentul de faţă, trei săli special amenajate, proaspăt vop­site, spaţioase, înzestrate cu su­porturi date de Muzeul Bruken­­thal, sunt gata pentru a fi împo­dobite cu aceste frumuseţi. Muzeul satului Boita, care se va deschide în timpul „Cibinium­­ului”, va fi fără îndoială încă o acţiune locală cu semnificaţii pa­triotice. In vecinătatea lui vor răsuna apoi la iarnă din nou flu­ierele tăietorilor de lemne con­duşi cu dragoste şi pasiune de învăţătorul Doroftei Boieriu. G. NISTOR P.S. — Ne facem o datorie de conştiinţă din a aminti aici câ­teva nume de inimoşi — poate cîndva o placă memorială le va păstra amintirea — care au mun­cit dezinteresat pentru edificarea acestei unităţi culturale: Nicolae Pătărău, Ana Balaban, Maria Ne­ghină, Nicolae Cocă, Paraschiva Iuga, Maria Bănceu ş.a. i. TIMPUL Centrul meteorologic Sibiu comu­nică: Vremea rămîne în continuare frumoasă şi călduroasă, cu cerul mai mult senin. In cursul după-amiezii vor cădea averse slabe însoţite de descăr­cări electrice, avînd un caracter cu totul izolat. Vîntul va sufla potrivit d­in sectorul nord-vestic. Temperatu­rile minime vo­r fi cuprinse între 13 şi 16 grade, iar maximele vor oscila între 26 şi 29 grade. SIBIU: PACEA: Dreptul de a te naşte (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00); ARTA: Ultima dra­goste (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); TINERETULUI: Dan­­sînd Sirtaki (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). MEDIAȘ: PROGRESUL; Joc dublu în serviciul secret (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15). TINERE­TULUI: Republica fetelor (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). UNIREA: Timidul (orele 10,00; 16,00; 18,00; 20,00). POPULAR: Ghici cine vine la cină? (orele 11,00; 16,00; 18,00; 20,00). AGNITA: 8 MAI: Simpaticul domn „R" (orele 10,00; 16,00; 13,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Hanka (orele 18,00 si 20,00). APOLDU DE SUS: 23 AUGUST: Marele șarpe (orele 17,00 si 19,00). COPSA MICA: POPULAR: Pen­siune pentru holtei (orele 17,00 şi 19,00). BAZNA-BAI: Cu mine nu, madam ! (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Fecioara care-mi place (orele 17,00 şi 19,00). " • - • • -1 Deschiderea emisiunii. 1 Universal-şotron. ,1 Enciclopedie pentru copii. î. Actualitatea în economie. Centrele industriale după un an de activitate. Anunţuri — publicitate. 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. Telejurnalul de seară. Reflector. Tele­ cinemateca. Viva Villa. Ora editorului. Desene animate. Gala marilor interpreţi români. Elena Cernea. Telejurnalul de noapte, închiderea emisiunii. M *­m azi... azi... 18.00 18.05 18.30 19.15 II1,20 19.30 20.00 20.15 22.05 22.30 22.40 23.05 23.15 mm Cadru din filmul „Dreptul de a te naște“, care rulează la cinematograful PACEA din Sibiu TRIBUNA SIBIULUI Citeva din obiectele ele îmbrăcăminte şi ceramică veche donate de către cetăţenii din Boiţa pentru Muzeul sătesc, care va fi deschis în curînd în clădirea Căminului cultural din Boiţa Foto: FREI­­NUSS ­film. Poezia obişnuitului Prima zi a săptămînii este pentru cinefili un spaţiu de tatonare pru­dentă a premierelor cinematografice. Dar, la proiecţiile de după-amiază, majoritatea spectatorilor cunosc despre ce e vorba, informaţi fiind de marele număr al amatorilor de matinee. Mai rămîne o parte a pu­blicului care merge la risc, afişul, primul informator, fiind deseori alcă­tuit derutant. De aceea, vecinul meu de scaun se pregătea să savureze un film poliţist: afişul la Ultima dra­goste, altfel sobru construit, expu­nea, sub figurile protagoniştilor, un revolver. Dar, despre afişe... Filmul cehoslovac Ultima dragoste are, mai ales, însemnele de nobleţe autentică ale inteligenţei cinemato­grafice. Regizorul Jaroslav Bálik re­liefează şi adânceşte materialul unui scenariu (Juri Otcenasek şi Jaroslav Bálik) care demonstrează încă o da­tă că drurnul poate captiva şi prin obişnuit, nu neapărat prin erori (cred că cineaştii noştri ar putea în­văţa multe de aci, în acest sens). Fără această tratare foarte inteli­gentă, filmul putea rămîne o filă pe care, după ce ai citit-o apatic, o în­torci plictisit, eventual bucuros că s-a terminat. Ultima dragoste are momente care puteau deveni jenante pentru spectator, dar care devin înălţimi artistice rafinate; ameninţa­rea melodramei e înfrîntă în bene­ficiul stării de drama autentică; ceea ce poate fi bănuit de balast se do­vedeşte minuţiozitate strictă, nece­sara, încărcată de sensuri precise, iar eventuala ostentaţie e marcată sever, slujind cum se cuvine dese­nul psihologic. Există în Ultima dra­goste o fascinantă forţă a relevării lirismului difuzat în comportamente şi obiecte, realizând o expresivitate artistică de maximă comunicare şi gust­ desăvîrşit.. Există în Ultima dra­goste o imagine (semnată de Josef Ellik) care povesteşte degajat şi a­­les, câteodată voit nonşalant,, cfteo­­d­ata fugind de rigorile cursivităţii stricte, dar întotdeauna în maximul folos al comunicării gîndului. Lucruri lipsite de importanţă se vizualizează surprinzător, căpătînd o funcţionali­tate foarte precisă. Există în Ultima dragoste o muzică (Karel Mares) a­­dăugînd fidel o dimensiune inefabilă atmosferei, prezentă cu discreţie, dar imposibil de neremarcat şi executată cu puritate şi perfecţiune tehnică. Cred că filmul Ultima dragoste a fost scris, gîndit şi realizat de nişte îndrăgostiţi sinceri. RAREŞ CORNEA N IsIs V* s* s I li I * sVI VI* sIsIsVI IsIs * Terenurile de fotbal cu o lună înaintea noului campionat Vacanţa fotbaliştilor divizionari B şi C, precum şi a celor din campio­natul judeţean, municipal şi de ju­niori, va ţine pînă la începutul lu­nii august. De la 15 august se reia noua ediţie, a 52-a, a campionatului naţional. Am întreprins un raid ,an­chetă cu o lună înaintea noului cam­pionat spre a vedea ce s-a făcut­ sau ce urmează să se facă pentru ca te­renurile de fotbal sibiene să-i pri­mească aşa cum se cuvine ,­pe fot­balişti şi pe spectatori. Raidul nostru vine in continuarea unei vizite făcute cu exact un an în urmă. Despre starea terenurilor, despre măsurile care trebuiau între­prinse s-a scris atunci un articol destul de amplu. Pe atunci, trei te­renuri erau în stadiu „de proiect" privind dotările şi amenajările. Pen­tru Voinţa era alocată suma de 300 000 lei, pentru Independența — 312 000 lei, iar pentru Electrica — 150 000 lei. Așadar, această nouă vi­zită este un prilej de a constata da­că proiectele au devenit fapte, sau dacă au rămas doar simple promi­siuni. .. „Totul este gata, așteptăm comisia de omologare“ Acesta este răspunsul tovarăşului Stan Ghibu, secretarul asociaţiei sportive Voinţa. In cursul acestor zile s-a terminat definitiv construi­rea celui de-al doilea teren de fot­bal. Cu drenaj şi cu zgură neagră, peste care a fost depus un strat de nisip, noul teren de fotbal (intrat deja neoficial în folosinţa unor e­­chipe), avînd dimensiunile de 106X (1c m, este o mîndrie a asociaţiei sportive Voinţa. Pe lingă vechiul teren — care urmează să “fie în în­tregime regazonat — pista de cu­rt­­track, terenul de handbal şi cel de volei, constituie un complex sportiv modern, care în scurt timp are toate şansele să devină principalul centru de atracţie pentru mii de amatori ai sportului din Sibiu. Una-i proiectul alta-i realitatea La terenul Electrica în schimb ne­­au întâmpinat cele două... ci ale ad­ministratorului. Păşteau nestinghe­­rite iarba, tocmai pe locul unde tre­buia să fie acum terminat şi dat în folosinţă terenul de­ fotbal. Anul tre­cut, în proiectul conceput de con­ducerea asociaţiei sportive Electrica (preşedinte Nicolae Petrovici), se prevedea amenajarea terenului de fotbal, a unei piste de atletism cu 0 culoare, a unei arene de popice, a unor terenuri de volei şi baschet, precum şi împrejmuirea cu gard de sîrmă a perimetrelor de joc. Toate raid ancheta acestea ar fi fost minunate... dacă se făceau! Dar una-i proiectul şi al­­ta-i realitatea. De fapt, ce s-a fă­cut? S-a­­ înlăturat pământul depozi­tat pînă lîngă tuşa terenului de joc, s-a grăpat terenul deşi mai sunt por­ţiuni care ţin apă), s-a nivelat locul unde va fi pista de atletism, s-au pus borduri pe trei sferturi din pe­rimetrul terenului şi... cam atâta tot. Ba nu, era să uităm, s-au săpat gropile pentru stîlpii de gard, pen­tru ca în locul pământului scos să intre ... apa de ploaie! Administrato­rul terenului ne-a spus că lucrările s-au sistat, din cauza ploilor. Să fie oare acesta motivul? Dar ploile au abundat doar începînd din luna mai. Pînă atunci ce s-a făcut? Credem că, dacă se trece hotărît la treabă, timpul pierdut se mai poate întrucît­­va recupera. Mai mult decît speram La terenul asociaţiei sportive In­dependenţa, care s-a amenajat la ie­şirea din Sibiu spre Mediaş (Obor), recepţia neoficială s-a făcut încă din primăvară, cu ocazia meciurilor de pregătire. Ce­i ce au vizionat a­­tunci partidele au văzut, desigur, că aci mai trebuia limrat încă mult. Şi iată că astăzi totul este schimbat în­ bine. De asemenea, în timpul vi­zitei noastre terenul era un adevă­rat şantier, gardul de sîrmă care im­­prejm­uieşt­e spaţiul de joc este a­­proape gata, iar gardul din prefa­bricate din beton care delimitează întregul teren a fost mai dinainte terminat Se lucrează în prezent la amena­jarea porţilor de la intrare şi la ves­tiare­­— unde se finisează zidăria. Barele porţilor au fost înlocuite cu altele noi, care urmează să fie vop­site. Tribunele, pentru o capacitate de 2 000 locuri, au fost comandate la o întreprindere din Turda, spe­cializată în prefabricate. După cum ne-a declarat secretarul asociaţiei, tovarăşul Nicolae Ciupudeanu, lu­crările la montarea tribunei vor în­cepe în luna­ august. Pînă la începerea campionatului diviziei C — cînd echipa Indepen­denta va juca aici, și în meciuri o­­ficiale — acest, teren va fi total pus la punct. Se va trece în final la e­­xecutarea unui tunel din plasă de sîrmă, de la vestiare pînă la intra­rea în teren. ’ • în loc de concluzii fată de anul trecut, situaţia te­renurilor de fotbal s-a îmbunătăţit. Există acum în Sibiu cîteva tere­nuri propice pentru întâlniri de­­ori­­ce nivel. Ne gîndim însă că se pu­tea face şi mai mult. Oare cei de la Electrica sunt mulţumiţi de re­zultatele muncii lor pînă în prezent? Aşteptăm răspunsul sub forma unui angajament. In afară de răspunsul scris dorim însă şi altceva: fapte! ILIE IONE­SCU P.S. Stadionul Metalul, care n-a făcut obiectul acestui raid-anchet­ă, se prezintă, ca şi în sezonul trecut, bine amenajat. Lucrările de întreţi­nere se execută permanent. Deci nu avem nici o obiecție d­in afară de o doleanță. Este­ oare așa de greu să se asigure, la nivelul unor, modeste exigente, o masă a presei? Dar, a­­supra acestei chestiuni vom mai re­veni. Ghidul-album al Bibliotecii „ASTRA 11 ir Răsfoim un album de o îngrijită redac­tare, întocmit cu gust şi excelent lucrat — cel al Bibliotecii „As­­tra“ din Sibiu, publi­caţie care se înca­drează elocvent în şi­rul editărilor pe ca­re venerabila institu­ţie le pune la dispo­ziţia cititorilor. Pe a­­ceastă cale, se permi­te o edificare cît mai cuprinzătoare în va­riatele bogăţii spiri­tuale aflate în tezau­rul bibliotecii. Se ce­re subliniată frecven­ţa publicaţiilor iniţia­te de Biblioteca „As­tra“, ghidul-album fi­ind a patra apariţie în şirul început anul trecut. Dacă celelalte edi­tări de pînă acum a­­veau un caracter spe­cializat (Centenarul revistei „Transilva­nia", Colecţia icono­grafică „Scriitorii noş­tri", Presa româneas­că­­ sibiană, 1851— 1968), ghidul-album o­­feră o imagine globa­lă, de sinteză asupra instituţiei, subliniind în cadre fotografice aspecte fundamentale ale activităţii cotidie­ne, colecţiile mai im­portante, cadrul orga­nizatoric. După cum se subliniază în cele două preambuluri ex­plicative ale ghidu­­lui-album, acesta „va fi călăuzitorul nece­sar pentru toţi aceia care vor trece pragul bibliotecii şi se vor adăpa de la colecţiile de cărţi, de periodi- ÎNSEMNARE ce, de carte veche ro­mânească, documente, manuscrise, fotografii originale“ (prof. Ioa­­chim Crăciun), oglin­dind faptul că, în conformitate cu sco­purile pentru care a fost creată, „bibliote­că şi-a format în principal fondurile le­gat de problemele ca­re interesau viaţa po­litică, social-cultura­­lă şi economică a po­porului român, şi cu deosebire a românilor transilvăneni“ (prof. Ioan Holhoş). Fotografiile cărţii oglindesc aspecte va­riate ţinînd de viaţa complexă a instituţi­ei, de la arhitectoni­ca externă şi internă a clădirii, pină la funcţionalitatea in­strumentelor specifi­ce de deservire a ci­titorilor, la bogăţia şi diversificarea depo­zitelor, raritatea e­­xemplarelor origina­le, valoarea unicate­lor vechi. Ghidul-al­­bum este, astfel, deo­sebit de interesant, extrem de util pentru popularizarea tezau­rului bibliotecii, pu­ţind fi folosit deopo­trivă ca instrument de iniţiere. Acest din urmă aspect, neaştep­tat de obicei de la astfel de ghidaje, se sprijină pe bogăţia informativă a cărţii şi — dacă ne-am re­feri doar la un singur aspect — aceasta de­vine impresionantă în ceea ce priveşte colecţia de manuscri­se originale aflate în patrimoniul bibliote­cii. încă o dată, ni se pare deosebit de utilă această preocupare a Bibliotecii „Astra“ d­in Sibiu şi continua­rea ei nu poate decît să-i cinstească o da­tă mai mult presti­giul. T. P. li II I­­II II A întreprinderea de hoteluri si restaurante SIBIU • ^ 1 w I angajeaza de urgenta. . . \ , — un pivnicer pentru depozitul de vin. Informații suplimentare la biroul personal al între­prinderii. u \ I­I­­ II întreprinderea de reţele electrice Sibiu str. Uzinei nr. 7, ANGAJEAZĂ DE URGENȚĂ: • un proiectant constructor. I I I II I II I Ii I inw. SiBiU Afriocm ptiv • ARTICOLE DE BIROU • • AGRAFE DI BIROU ® • PIONEZE,PENITE DESCRIS« o STILOURI: fiimi-Qtcdek'Cf ica Vinci Renault 16, alb, tip 1967, stare perfectă. Tîrgu Mureș telefon 1 56 79. Cumpăr cutie viteză „Wanderer“, Sibiu, str. 13 Aprilie 47, telefon 7 26 62.I I Ofer Târgu Mureș apartament, două camere la bloc, doresc asemănător Sibiu. Informații Sibiu, telefon 2 18 67. mmm! ) Anul III, nr. 745

Next