Tribuna Sibiului, august 1970 (Anul 3, nr. 760-784)
1970-08-04 / nr. 762
A PROXETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-MA ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul III, nr. 762 Marţi, 4 august 1970 4 pagini 30 bani ■c Conferinţă La sediul sau din strada IVlagheru (Sala tineretului), în faţa unui numeros auditoriu, Casa de cultură a municipiului Sibiu a organizat aseară o conferinţă pe tema „23 August — ziua eliberării patriei de sub jugul fascist“, ilustrată cu o bogată serie de proiecţii color oglindind aspecte ale evenimentului și imagini ilustrind realizările României socialiste. însemnată producţie peste plan Harnicul colectiv de muncă al Uzinei metalurgice de metale neferoase din Copşa Mică întimpină marea sărbătoare a poporului nostru cu succese remarcabile în îndeplinirea angajamentelor anuale. Pînă acum au fost obţinute importante economii de metal peste plan prin utilizarea superioară a unor subproduse, suplimentîndu-se astfel cu cca 3 milioane lei valoarea producţiei globale. In acest mod, conducerea uzinei scontează pe îndeplinirea integrală a angajamentului anual — o producţie suplimentară în valoare de 25 milioane lei — pînă la 23 August. ÎN ÎNTÎMPINAREA MARII NOASTRE SĂRBĂTORI AUGUST 1044 - 1970 Angajamente sporite • In cinstea zilei de 23 August, colectivul Uzinei mecanice Sibiu, s-a angajat să realizeze peste plan o producţie marfă de 300 000 lei. In acelasi timp, la export vor fi livrate 15 bucăți fierăstraie circulare automate FCA710, în Ioc de 9 cite erau planificate. Pentru noul produs al uzinei — fierăstrăul alternativ FA 300 — va fi scurtat termenul de omologare cu circa o lună, realizîndu-se in cinstea zilei de 23 August. Cu ajutorul noului produs, se poate debita material din oțel, rotund și pătrat, pînă la dimensiuni de 300 mm. Pe seama creşterii productivităţii muncii Animaţi de dorinţa de a întîmpina marea sărbătoare cu rezultate cit mai frumoase, colectivul de salariaţi ai întreprinderii .Flamura roşie" din Sibiu şi-a luat angajamente al căror efect se concretizează in milioane lei. De exemplu, producţia globală ce se va obţine peste plan pînă la 23 August se ridică la 5,4 milioane Iei, producţia marfă la 3,5 milioane lei, iar producţia marfă vîndută şi încasată la 2,5 milioane lei. Toate acestea ca urmare a creşterii productivităţii muncii pe salariat cu 960 lei. Economiile suplimentare vor insuma 560 mii lei, iar beneficiul 1,8 milioane lei. Muncă intensă pe ogoare Duminică pe ogoare, lucrătorii din agricultură au muncit intens la recoltarea griului, efectuarea arăturilor, însămînţarea culturilor succesive, transportul şi depozitatul furajelor etc. • C.A.P. Şelimbăr. După cum ne informează inginerul Alexandru Preda, şeful fermei vegetale, aici s-a lucrat cu toate forţele la recoltarea i \ \ \\ \ îs IV Is â i Is II Is Is I grîului şi efectuarea arăturilor de vară. La brigăzile din Mohu, mecanizatorii Ion Rănjan, Toma Gödért şi Vasile Buiu au recoltat grîu în hotarul „Valea Sălciei", iar la brigăzile din Veştem au efectuat aceeaşi lucrare mecanizatorii Ion Tudor, Gheorghe Sporeanu şi Mircea Vreavu, in hotarul „La transformator". Şeful fermei apreciază că de pe această ultimă sală se va realiza o producţie medie de minimum 2 200 kg boabe la hectar. In acest fel au fost recoltate şi puse la adăpost încă 15 tone de grîu. Alţi patru mecanizatori au executat arături in hotarul „La vagoane" din satul Şelimbăr, „acoperind" o suprafaţă de cca 8 ha, astfel că pînă în prezent la Şelimbăr s-a arat miriştea pe 54 ha. • Lucrătorii întreprinderii agricole de stat Dealul Ocnei au lucrat intens la recoltarea griului, efectuarea arăturilor de vară, însămînţarea culturilor succesive. Inginerul Vaier Sasu, directorul unităţii ne relatează că la fermele din Haşag, Slimnic şi Ruşi a fost strînsă producţia de pe 40 ha, astfel că „la zi" s-a recoltat griul de pe 330 din cele 860 ha ocupate cu această cultură. De asemenea, duminică s-au efectuat arături pe 45 ha, iar 6 semănători au fost mobilizate la însămînțarea porumbului pentru (Continuare în pag. a III-a) _ I Folosind chibzuit ajutorul acordat de stat Sunt mai bine de două luni şi jumătate de atunci, dar imaginile revin pe retină cu o acuitate impresionantă. Revăd cartierele megieşe Tirnavei ieşite din matcă şi iar că nu-mi vine să cred că acolo unde nămolul părea să-şi fi zidit monumente, cresc flori în glastră şi se înalţă iarăşi însorite cerdacuri. Parcă nu-mi vine să cred că „Automecanica", „Tîrnava" şi „Emailul roşu“, alte unităţi au fost atunci pur şi simplu îngropate sub viitură. „Emailul roşu" şi „Tîrnava", „Salconserv“, „8 Mai“ şi „Automecanica“ îşi numărau pierderile de utilaje, materii prime şi materiale în zeci de milioane. Sute de case îşi numărau rănile în alte zeci de milioane pierderi. O amprentă ce părea să nu se şteargă decît în ani de eforturi şi vicisitudini. Dar, lingă hotărîrea de efort a oamenilor acestui oraş mîndru de istoria sa trecută şi de înscrisurile vredniciei prezente s-a alăturat ajutorul bănesc şi în ma- teriale de tot felul al statului, al ţării întregi. „Automecanica" şi „Emailul roşu", „Salconserv“ şi „8 Mai" sunt, cu întreaga lor capacitate, angajate în bătălia pentru recuperarea pierderilor, iar „Tîrnava" — uzina cel mai greu lovită — îşi reface cadenţa întreruptă producînd cu toate utilajele. Milioane de lei au fost acordate pentru a repune în funcţiune uzinele şi fabricile medieşene. Pentru a exemplifica, numai la „Emailul roşu" aceste cheltuieli au însemnat aproape 18 milioane lei. Aici aproape 600 mii lei valută s-au acordat numai pentru procurarea de piese de schimb din străinătate. Cartierele rănite de puhoaie își circumscriu contururi de frumusețe nouă. Zecile de milioane cit însumează cecurile cu sumele acordate populaţiei sinistrate au fost cheltuite tocmai pentru a reconstrui aceste contururi. Şi se poate spune cu siguranţă că preocupările medieşenilor au fost pe măsura hotărîrii lor pline de optimism. Pe şantier la... „Tîrnava*" Uzina textilă îşi vindecă rănile graţie unui efort susţinut, impresionant prin amploare şi emoţionant prin dăruirea oamenilor. Circa 300 de specialişti şi muncitori de la diferite combinate şi (Continuare în pag a IlI-a) VICTOR DOMŞA ’f'rm'S) Linia tije-amortizoare de la U.P.A.S. dotată cu utilaje de înaltă tehnicitate produce intr-o singură zi cca 1000 amortizoare Foto: FR. NSS ■ JURNAL DE ACTUALITĂŢI: SECERIŞ '70. Secţia de propagandă a Comitetului judeţean de partid a realizat, cu concursul unor pasionaţi membri ai cineclubului „Independenţa" un jurnal de actualităţi cuprinzînd aspecte din campania de recoltare a păioaselor. Proiectat la Retiş, sîmbătă seara, pelicula a atras în sala căminului cultural un număr record de spectatori, care au primit cu multă însufleţire filmul. Notînd reuşita deosebită a iniţiativei,reţinem şi participarea entuziastă la realizarea ei a unor tineri şi înzestraţi cineamatori ca: E. Toth, D. Cioacă şi E. Popescu. informativ I K¥aM' ITUfiTi ■ LA CLINICA DE ORTOPEDIE şi chirurgie infantilă din Tg. Mureş, a fost adus în stare de inconştienţă, fără puls şi tensiune arterială, un copil in vîrstă de 9 anii, pe nume Mathe ■ Endre, de loc dintr-o comună apropiată. Sărind peste un gard, într-o grădiniţă, copilul a căzut intr-un atac care i s-a înfipt în corp, traversind partea dreaptă a abdomenului pînă la omoplatul sting, peste 40 cm. Ţeapa de lemn a perforat abdomenul, a străpuns ficatul, diafragma, pericardul şi a intrat la baza ventriculului drept, ieşind apoi la numai un centimetru distanţă de artera pulmonară, a traversat mai departe lobului pulmonar superior stîng şi peretele toracic, oprindu-se în omoplat. Grosimea ţepei în zona ■ inimii era de circa 25 mm. După două ore de intensă muncă pe masa de operaţie, echipa de chirurgi condusă de prof. dr. Svaza Ion, şeful clinicii, a reuşit să refacă ţesut cu ţesut, să restabilească pulsul şi activitatea cardiacă regulată.La numai 7 zile după operaţie, copilul s-a putut ridica. Acum, Endre este în afara oricărui pericol: se joacă împreună cu ceilalţi copii din sat. (Agerpres) ■ COMPLEXUL FUNERAR DACIC, datind din secolul doi al erei noastre, de la „Piriul hotarului", din apropierea Sighişoarei, a atras in ultimii ani tot mai mult atenţia cercetătorilor. Cu prilejul unor săpăturirecente, au fost scoase la iveală alte 12 morminte dacice cu un bogat inventar, constind din ceramică, monede, fibuţe, precum şi un fragment de inscripţie romană. Din acest străvechi complex funerar, specialiştii muzeului au pus în evidenţă pînă în prezent 48 de asemenea ■morminte. De asemenea, Muzeul de istorie din Sighişoara a intrat în posesia a 1 500 de piese preţioase identificate pe acest şantier arheologic. Lucrătorii muzeului au redeschis recent, alte două şantiere arheologice în „Dealul Turcului" şi la „Podmoale“. ZIUA MARINEI o impresionantă demonstraţie a vigoare a marinei româneşti Jalon între jaloanele noi din calendarul epocii socialiste a României, prima duminică din august consemnează sărbătoarea consacrată oamenilor mării. Zi-simbol, ca multe altele, moment în care poporul nostru aduce un fierbinte omagiu, închină sentimentele sale cele mai nobile de gratitudine muncii fără preget a navigatorilor de pe vasele comerciale, a militarilor din forţele navale, a constructorilor de nave. In această zi, toate navele militare şi civile au arborat însemne de zile mari — Marelepavoaz — iar prin programe artistice, prin întreceri sportive şi jocuri pline de fantezie şi umor, marinarii au umplut de clocot şi farmec, porturile dunărene, cele de pe apele interioare, porturile maritime. Sărbătorirea celor care trăiesc şi muncesc pe Întinsul apelor a cunoscut însă farmec şi strălucire aparte la Mangalia, cadru devenit tradiţional pentru celebrarea Zilei Marinei. Încă de cu zori, navele flotei maritime militare aliniate în avanport, masivul dig interpus între bazinul de acostare şi largul mării au dobîndit ambianţa sărbătorească a marilor festivităţi. Pe catarguri flutură, în adierea brizei marine, mii şi mii de steguleţe multicolore. Vasul-comandant, bogat drapat In tricoloruri şi drapele purpurii purtînd stema şi iniţialele Partidului Comunist Român, aşteaptă, ancorat la chei, ca pe puntea sa să urce oaspeţi de seamă. La săr-batoare participă tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, comandant suprem al Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România. Participă, de asemenea, alţi conducători de partid şi de stat, demnitari ai ţării, oaspeţi de peste hotare, ataşaţi navali ai numeroase state. Este o atmosferă de aşteptare, în acelaşi timp şi calmă şi febrilă. Pe străzile Mangaliei, pe faleza oraşului, în balcoanele impunătoarelor clădiri ce dau spre plajă şi către bazinul avanportului, mii şi mii de localnici, turişti români şi străini aflaţi în vacanţă pe însoritul nostru litoral, ţărani veniţi din satele împrejmuitoare, aşteaptă începerea festivităţilor. Este în această masivă prezenţă umană, constatată plenar şi pe întreg parcursul drumului, viu exprimată dorinţa, bucuria de a-l vedea şi saluta pe secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a cărui tonifiantă prezenţă în mijlocul maselor este totdeauna prilej de mişcătoare manifestare, a unităţii indestructibile dintre partid şi popor. La festivităţile organizate cu prilejul Zilei Marinei participă ca invitaţi de oroare Mitra Ribicii, preşedintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Dmitri Poleanski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Eugeniusz Szyr, membru al C.C. al P.M.U.P., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P. Polone, Jean Vincent, membru al Secretariatului Colectiv al Partidului Muncii din Elveţia, Adalberto Minucci, membru al Direcţiunii P.C. Italian, Karl Heinz Notzel, membru al Prezidiului Comitetului Federal al P.C. German, Kurt Erlebach, membru al Prezidiului Comitetului Federal al P.C. German, Gustavo Espimiosa Montesimos, membru al Comisiei Politice a C.C. al P.C. Peruvian, secretar general al Confederaţiei generale a oamenilor muncii peruvieni, Harry Nicholas, secretar general al Partidului Laburist din Marea Britanie, James Stewart, membru al Comitetului Executiv Naţional şi al Secretariatului P.C. din Irlanda. Ora 10. După ce au străbătut drumul de la Neptun, tînăra şi cocheta staţiune Neptun, din constelaţia Mangalia Nord, maşinile ce compun convoiul oficial pătrund în incinta avanportului, urmînd coama digului, prirtre ziduri de trupuri bronzate şi exploded de sănătate şi voie bună. Trecerea prin mulţime a maşinii deschise în care se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi tovarăşul Emil Bodnaraş este însoţită de vii aplauze, de urale îndelungate. Se scandează în cor numele conducătorului partidului, alăturindu-se ca o indisolubilă legătură a conducătorului cu partidul, ca un simbol al unei organice simbioze, cele trei atît de cunoscute şi tot pe atît de simbolice iniţiale „P. C. R.". în întîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu vine generalul-locotenent Ion Coman, adjunct al ministrului forţelor armate. Vice-amiralul inginer Grigore Marteş, comandantul marinei militare dă raportul. Comandantul suprem al Forţelor Armate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, trece apoi în revistă compania de onoare, urcă pe puntea vasului comandant şi adresează tuturor marinarilor felicitări cu prilejul Zilei Marinei şi urări de noi succese în pregătirea de luptă şi politică. Pionieri cu feţele îmbujorate de emoţie oferă tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi soţiei sale, Elena Ceauşescu, tovarăşului Ion Gheorghe Maurer, precum şi celorlalte persoane oficiale şi invitaţilor, bogate buchete de trandafiri şi garoafe roşii. Erau prezenţi în tribuna tovarăşii Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dan Blathe, Vasile Vileu, Iosif Banc, Miron Constantinescu, Ion Iliescu, Vasile Patilinei, Ion Păţan, Corneliu Mănescu, Petre Ionescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Constanţa al P.C.R. preşedintele Consiliului popular judeţean, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., membri ai guvernului, generali şi ofiţeri superiori, începe serbarea marinărească... Vreme de o oră şi jumătate puntea vasului-comandant, punţile celorlalte vase ancorate la chei, treptele digului, digul însuși, faleza mării. (Continuare în pag. a ill-a) N. POPESCU-BOGDANEȘTI (Agerpres) I * Is Is ! Ns ! 5 » \s IV * Is \ \ s Is \s * In ultimă instanţă activitatea unei unităţi industriale este, apreciată după modul cum îşi gospodăreşte patrimoniul economic şi financiar, după cheltuielile care le face pentru realizarea producţiei. în acest sens indicatorul sintetic al cheltuielilor la mia de lei producţie marfă este cel mai reprezentativ. O analiză recentă efectuată la Combinatul textil Sibiu a scos în evidenţă faptul că pe primul semestru sarcina de cheltuială a fost realizată, obţinîndu-se şi o economie de 1,50 lei la fiecare mie de lei producţie marfă. S-ar părea deci că lucrurile se prezintă corespunzător. De asemenea, faţă de anul precedent, preţul de cost la nivelul combinatului prezintă o reducere de 0,95 la sută. Sunt aceste cifre expresia unei activităţi satisfăcătoare? S-a făcut totul pentru ridicarea eficienţei economice? Acestor întrebări am căutat să le găsim un răspuns prin investigaţiile întreprinse. Dar să dăm glas cifrelor. In preţul de cost al producţiei realizate în primul semestru s-au inclus peste 4 milioane lei cheltuieli neproductive, din care 2 956 800 lei sunt pierderi din calităţi inferioare. Aproape în exclusivitate (2 758 mii lei), aceste pierderi din calităţi inferioare (contravaloarea a 11 370 m 1 ţesături, datorită defectelor in ţesături au fost bonificate clienţilor şi 3 348 m 1 ţesături tip lină declasate pentru care diferenţa de preţ a fost trecută la pierderi) privesc fabrica „Libertatea", lată deci că apare aici tocmai ce semnalam şi cu alte ocazii, calitatea produselor acestei unităţi lasă de dorit. Din darea de seamă statistică privind realizarea planului de calitate am constatat că procentele cupoanelor şi bonificaţiilor sînt în creştere. Dacă în trimestrul I cupoanele reprezentau 1,51 la sută din totalul producţiei, in trimestrul II acestea au ajuns la 1,92 la sută. De asemenea, bonificaţiile au ajuns în trimestrul II la 0,71 la sută, faţă de 0,61 la sută în primul trimestru. Aceeaşi situaţie rezultă şi în urma comparării rezultatelor anului trecut cu cele de la finele semestrului I a.c. Am selecţionat cîteva din motivările celor cu care am stat de vorbă. Le redăm pe scurt. — Ing. Eugenia Trifan, secretara comitetului de partid, făcînd totodată parte din serviciul C.T.C.: „Anul acesta a crescut ponderea articolelor mai pretenţioase, în special a terga- urilor, spre deosebire de anii precedenţi cînd lucram mai mult semicamgari". — Tehnicianul Ion Grădinaru, de la secţia finisaj: „Cele mai multe necazuri pornesc de la filatură, unde apar multe flameuri (porţiuni de fir îngroşat). De asemenea se fac unele amestecuri de partide în bătătura la pregătirea ţesătoriei, care pînă la urmă se reflectă în volumul mare al bonificaţiilor şi al cupoanelor". — Ing. Gheorghe Nilca, directorul general al Combinatului. „Lucrări . (Continuare în pag. a IlI-a) C. DAN • 2 956 800 lei tribut al calităţii necorespunzătoare • Mijloace circulante imobilizate de peste un an • Economiile de materii prime anihilate de cheltuielile neeconomicoase La Combinatul textil Sibiu Cheltuielile neeconomicoase sunt elemente ale preţului de cost ? Tunisia la confluenţa civilizaţiilor Transparente şi calde, apele Mediteranei scaldă ţărmul Tunisiei, spulberîndu-şi valurile leneşe la picioarele palmierilor. Îmbrăţişarea cu marea este, poate, o compensaţie adusă de natură pămîntului însetat, pentru a-l face parcă să uite vitregia nisipurilor încinse şi înşelătoare ale Saharei. Dar nu numai atît. Adevărată poartă la răspîntia dintre trei lumi, Europa, Africa şi Asia. Mediterana este legată de multiseculara istorie a Tunisiei cao martoră tăcută şi sta J PEGCOn tornică a civilizaţiilor ce s-au perindat pe aceste meleaguri. Tunisia de azi apare ca o o îngemănare unică a mărturiilor veacurilor stinse cu cele ale contemporaneităţii. Ruinele legendarei cetăţi cartagineze, miza unui îndelungat război cu romanii învingători în cele din urmă, coloanele şi statuile bizantine stabilesc un dialog mut peste secole cu vestigii datînd din perioada stăpînirii otomane şi cu tradiţiile celor peste 600 de ani de cultură araba. Mai impresionante decît mărturiile trecutului sînt însă realităţile contemporane ale Tunisiei, dominate de eforturile constructive pentru modernizarea unei ţări străvechi, cu un puternic sentiment al demnităţii naţionale. Noua istorie tunisiană îşi are începutul în anul 1956, cînd a fost proclamată independenţa naţională, după un sfert de veac de luptă împotriva dominaţiei coloniale. „Marea noastră bogăţie sunt oamenii chemaţi să schimbe condiţiile propriei lor existenţe" — declara preşedintele Habib Bourguiba, referindu-se la eforturile pe care ţara trebuie să le depună pentru a se înscrie pe orbita dezvoltării contemporane. Datorită acestei mobilizări a potenţialului uman, Tunisia a obţinut în anii de independenţă rezultate remarcabile pentru o ţară care a avut de înfruntat consecinţele secularei dominaţii străine: lipsa totală a (Continuare în pag a IV-a SABINA BONDOC