Tribuna Sibiului, august 1970 (Anul 3, nr. 760-784)

1970-08-04 / nr. 762

A­ PROXETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-MA­­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul III, nr. 762 Marţi, 4 august 1970 4 pagini 30 bani ■c Conferinţă La sediul sau din strada IVla­­gheru (Sala tineretului), în fa­ţa unui numeros auditoriu, Ca­sa de cultură a municipiului Si­biu a organizat aseară o confe­rinţă pe tema „23 August — zi­ua eliberării patriei de sub ju­gul fascist“, ilustrată cu o bo­­gată serie de proiecţii color o­­glindind aspecte ale evenimen­tului și imagini ilustrind reali­zările României socialiste. însemnată producţie peste plan Harnicul colectiv de muncă al Uzinei metalurgice de metale ne­feroase din Copşa Mică întim­­pină marea sărbătoare a poporu­lui nostru cu succese remarcabile în îndeplinirea angajamentelor anuale. Pînă acum au fost obţi­nute importante economii de me­tal peste plan prin utilizarea su­perioară a unor subproduse, su­­plimentîndu-se astfel cu cca 3 mi­lioane lei valoarea producţiei glo­bale. In acest mod, conducerea uzi­nei scontează pe îndeplinirea in­tegrală a angajamentului anual — o producţie suplimentară în valoare de 25 milioane lei — pînă la 23 August. ÎN ÎNTÎMPINAREA MARII NOASTRE SĂRBĂTORI AUGUST­­ 1044 - 1970 Angajamente sporite • In cinstea zilei de 23 August, colectivul Uzinei mecanice Sibiu, s-a angajat să realizeze peste plan o producţie marfă de 300 000 lei. In acelasi timp, la export vor fi livrate 15 bucăți fierăstraie cir­culare automate FCA710, în Ioc de 9 cite erau planificate. Pentru noul produs al uzinei — fierăstrăul alternativ FA 300 — va fi scurtat termenul de omolo­gare cu circa o lună, realizîn­­du-se in cinstea zilei de 23 Au­gust. Cu ajutorul noului produs, se poate debita material din oțel, rotund și pătrat, pînă la dimen­siuni de 300 mm. Pe seama creşterii productivităţii muncii Animaţi de dorinţa de a întîm­­pina marea sărbătoare cu rezul­tate cit mai frumoase, colectivul de salariaţi ai întreprinderii .Fla­mura roşie" din Sibiu şi-a luat angajamente al căror efect se concretizează in milioane lei. De exemplu, producţia globală ce se va obţine peste plan pînă la 23 August se ridică la 5,4 mi­lioane Iei, producţia marfă la 3,5 milioane lei, iar producţia marfă vîndută şi încasată la 2,5 milioane lei. Toate acestea ca ur­mare a creşterii productivităţii muncii pe salariat cu 960 lei. Eco­nomiile suplimentare vor insuma 560 mii lei, iar beneficiul 1,8 mi­lioane lei. Muncă intensă pe ogoare Duminică pe ogoare, lucrătorii din agricultură au muncit intens la re­coltarea griului, efectuarea arături­lor, însămînţarea culturilor suc­cesive, transportul şi depozitatul fu­rajelor etc. • C.A.P. Şelimbăr. După cum ne informează inginerul Alexandru Preda, şeful fermei vegetale, aici s-a lucrat cu toate forţele la recoltarea i \ \ \\ \ î­­s IV Is â i Is II Is Is I grîului şi efectuarea arăturilor de vară. La brigăzile din Mohu, meca­nizatorii Ion Rănjan, Tom­a Gödért şi Vasile Buiu au recoltat grîu în hotarul „Valea Sălciei", iar la bri­găzile din Veştem au efectuat a­­ceeaşi lucrare mecanizatorii Ion Tu­dor, Gheorghe Sporeanu şi Mircea Vreavu, in hotarul „La transforma­tor". Şeful fermei apreciază că de pe această ultimă sală se va realiza o producţie medie de minimum 2 200 kg boabe la hectar. In acest fel au fost recoltate şi puse la adă­post încă 15 tone de grîu. Alţi patru mecanizatori au execu­tat arături in hotarul „La vagoane" din satul Şelimbăr, „acoperind" o suprafaţă de cca 8 ha, astfel că pînă în prezent la Şelimbăr s-a arat miriştea pe 54 ha. • Lucrătorii întreprinderii agricole de stat Dealul Ocnei au lucrat intens la recoltarea griului, efectuarea ară­turilor de vară, însămînţarea cultu­rilor succesive. Inginerul Vaier Sasu, directorul unităţii ne relatează că la fermele din Haşag, Slimnic şi Ruşi a fost strînsă producţia de pe 40 ha, astfel că „la zi" s-a recoltat griul de pe 330 din cele 860 ha ocupate cu această cultură. De asemenea, du­minică s-au efectuat arături pe 45 ha, iar 6 semănători au fost mobilizate la însămînțarea porumbului pentru (Continuare în pag. a III-a) _ I Folosind chibzuit ajutorul­­ acordat de stat Sunt mai bine de două luni şi jumătate de atunci, dar imaginile revin pe retină cu o acuitate im­presionantă. Revăd cartierele me­gieşe Tirnavei ieşite din matcă şi iar că nu-mi vine să cred că acolo unde nămolul părea să-şi fi zidit monumente, cresc flori în glastră şi se înalţă iarăşi înso­rite cerdacuri. Parcă nu-mi vine să cred că „Automecanica", „Tîr­­nava" şi­ „Emailul roşu“, alte u­­nităţi au fost atunci pur şi sim­plu îngropate sub viitură. „Emai­lul­ roşu" şi „Tîrnava", „Salcon­­serv“, „8 Mai“ şi „Automecani­ca“ îşi numărau pierderile de u­­tilaje, materii prime şi materiale în zeci de milioane. Sute de case îşi numărau rănile în alte zeci de milioane pierderi. O amprentă ce părea să nu se şteargă decît în ani de eforturi şi vicisitudini. Dar, lingă hotărîrea de efort a oamenilor acestui oraş mîndru de istoria sa trecută şi de înscri­surile vredniciei prezente s-a a­­lăturat ajutorul bănesc şi în ma-­­ teriale de tot felul al statului, al ţării întregi. „Automecanica" şi „Emailul roşu", „Salconserv“ şi „8 Mai" sunt, cu întreaga lor ca­pacitate, angajate în bătălia pen­tru recuperarea pierderilor, iar „Tîrnava" — uzina cel mai greu lovită — îşi reface cadenţa în­treruptă producînd cu toate uti­lajele. Milioane de lei au fost acordate pentru a repune în func­ţiune uzinele şi fabricile medie­­şene. Pentru a exemplifica, nu­mai la „Emailul roşu" aceste cheltuieli au însemnat aproape 18 milioane lei. Aici aproape 600 mii lei valută s-au acordat numai pentru procurarea de piese de schimb din străinătate. Cartierele rănite de puhoaie își circumscriu contururi de frumu­sețe nouă. Zecile de milioane cit însumează cecurile cu sumele a­­cordate populaţiei sinistrate au fost cheltuite tocmai pentru a reconstrui aceste contururi. Şi se poate spune cu siguranţă că pre­ocupările medieşenilor au fost pe măsura hotărîrii lor pline de op­timism. Pe şantier la... „Tîrnava*" Uzina textilă îşi vindecă rănile graţie unui efort susţinut, impre­sionant prin amploare şi emoţio­nant prin dăruirea oamenilor. Circa 300 de specialişti şi mun­citori de la diferite combinate şi (Continuare în pag a IlI-a) VICTOR DOMŞA ’f'rm'S)­ Linia tije-amortizoare de la U.P.A.S. dotată cu utilaje de înaltă tehnicitate produce in­tr-o singură zi cca 1000 amor­ti­zoa­re Foto: FR. N­SS ■ JURNAL DE­ ACTU­ALITĂŢI: SECERIŞ '70. Secţia de propagandă a Comitetului judeţean de partid a realizat, cu con­cursul unor pasionaţi membri ai cineclubului „Independenţa" un jur­nal de actualităţi cuprin­­zînd aspecte din campa­nia de recoltare a pă­­ioaselor. Proiectat la Retiş, sîm­­bătă seara, pelicula a a­­tras în sala căminului cultural un număr record de spectatori, care au primit cu multă însufle­ţire filmul. Notînd reuşita deose­bită a iniţiativei,reţinem şi participarea entuzias­tă la realizarea ei a u­­nor tineri şi înzestraţi cineamatori ca: E. Toth, D. Cioacă şi E. Popescu. informativ I K¥aM' ITUfiTi ■ LA CLINICA DE OR­TOPEDIE şi chirurgie infantilă din Tg. Mureş, a fost adus în stare de inconştienţă,­ fără puls şi tensiune arterială, un copil in vîrstă de 9 anii, pe nume Mathe ■ Endre, de loc dintr-o comună apropiată. Sărind peste un gard, într-o grădini­ţă, copilul a căzut in­tr-un atac care i s-a în­fipt în corp, traversind partea dreaptă a abdo­menului pînă la omopla­tul sting, peste 40 cm­. Ţeapa de lemn a perfo­rat abdomenul, a stră­puns ficatul, diafragma, pericardul şi a intrat la baza ventriculului drept, ieşind apoi la numai un centimetru distanţă de artera pulmonară, a tra­versat mai departe lobu­lui pulmonar superior stîng şi peretele toracic, oprindu-se în omoplat. Grosimea ţepei în­ zona ■ inimii era de circa 25 mm. După două ore de in­tensă muncă pe masa de operaţie, echipa de chi­rurgi condusă de prof. dr. Svaza Ion, şeful cli­nicii, a reuşit să refacă ţesut cu ţesut, să resta­bilească pulsul şi activi­tatea cardiacă regulată.­­La numai 7 zile după o­­peraţie, copilul s-a putut ridica. Acum, Endre este în afara oricărui pericol: se joacă împreună cu ceilalţi copii din sat. (Agerpres) ■ COMPLEXUL FUNE­RAR DACIC, datind din secolul doi al erei noas­tre, de la „Piriul hota­rului", din apropierea Sighişoarei, a atras in ultimii ani tot mai mult atenţia cercetătorilor. Cu prilejul unor săpă­turi­­recente, au fost scoase la­ iveală alte 12 morminte dacice cu un bogat inventar, constind din ceramică, monede, fibuţe, precum şi un fragment de inscripţie romană. Din acest stră­vechi complex funerar, specialiştii muzeului au pus în evidenţă pînă în prezent 48 de­ asemenea ■morminte. De asemenea, Muzeul de istorie din Sighişoara a intrat în posesia a 1 500 de piese preţioase identificate pe acest şantier arheologic. Lucrătorii muzeului­­ au redeschis recent, alte do­uă şantiere arheologice în „Dealul Turcului" şi la „Podmoale“. ZIUA MARINEI o impresionantă demonstraţie a vigoare a marinei româneşti Jalon între jaloanele noi din ca­lendarul epocii socialiste a Româ­niei, prima duminică din august con­semnează sărbătoarea consacrată oa­menilor mării. Zi-simbol, ca multe altele, moment în care poporul nos­tru aduce un fierbinte omagiu, în­chină sentimentele sale cele mai no­bile de gratitudine muncii fără pre­get a navigatorilor de pe vasele co­merciale, a militarilor din forţele navale, a constructorilor de nave. In această zi, toate navele mili­tare şi civile au arborat însemne de zile mari — Marele­­­pavoaz — iar prin programe artistice, prin în­treceri sportive şi jocuri pline de fantezie şi umor, marinarii au um­plut de clocot şi farmec, porturile dunărene, cele de pe apele interioa­re, porturile maritime. Sărbătorirea celor care trăiesc şi muncesc pe În­tinsul apelor a cunoscut însă farmec şi strălucire aparte la Mangalia, ca­dru devenit tradiţional pentru cele­brarea Zilei Marinei. Încă de cu zori, navele flotei ma­ritime m­ilitare aliniate în avanport, masivul dig interpus între bazinul de acostare şi largul mării au dobîndit ambianţa sărbătorească a marilor fes­tivităţi. Pe catarguri flutură, în adie­rea brizei marine, mii şi mii de ste­­guleţe multicolore. Vasul-comandant, bogat drapat In tricoloruri şi drapele purpurii purtînd stema şi iniţialele Partidului Comunist Român, aşteap­tă, ancorat la chei, ca pe puntea sa să urce oaspeţi de seamă. La săr-­­­batoare participă tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al­ par­­tidului, preşedintele Consiliului de Stat, comandant suprem al Forţelor Armate ale Republicii Socialiste Ro­mânia. Participă, de asemenea, alţi conducători de partid şi de stat, demnitari ai ţării, oaspeţi de peste hotare, ataşaţi navali ai numeroase state. Este o atmosferă de aşteptare, în acelaşi timp şi calmă şi febrilă. Pe străzile Mangaliei, pe faleza oraşu­lui, în balcoanele impunătoarelor clădiri ce dau spre plajă şi către bazinul avanportului, mii şi mii de localnici, turişti români şi străini a­­flaţi în vacanţă pe însoritul nostru litoral, ţărani veniţi din satele îm­prejmuitoare, aşteaptă începerea fes­tivităţilor. Este în această masivă prezenţă umană, constatată plenar şi pe întreg parcursul drumului, viu exprimată dorinţa, bucuria de a-l vedea şi saluta pe secretarul gene­ral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a cărui tonifiantă prezen­ţă în mijlocul maselor este totdea­una prilej de mişcătoare manifestare, a unităţii indestructibile dintre par­tid şi popor. La festivităţile organizate cu pri­lejul Zilei Marinei participă ca in­vitaţi de oroare Mitra Ribici­i, pre­şedintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Dmitri Poleanski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Eugeniusz Szyr, membru al C.C. al P.M.U.P., vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri al R.P. Polone, Jean Vincent, membru al Secretariatului Colectiv al Partidului Muncii din Elveţia, Adalberto Minucci, mem­bru al Direcţiunii P.C. Italian, Karl Heinz Notzel, membru al Prezidiu­lui Comitetului Federal al P.C. Ger­man, Kurt Erlebach, membru al Pre­zidiului Comitetului Federal al P.C. German, Gustavo Espimiosa Montesi­­mos, membru al Comisiei Politice a C.C. al P.C. Peruvian, secretar ge­neral al Confederaţiei generale a oamenilor muncii peruvieni, Harry Nicholas, secretar general al Partidu­lui Laburist din Marea Britanie, Ja­mes Stewart, membru al Comitetului Executiv Naţional şi al Secretaria­tului P.C. din Irlanda. Ora 10. După ce­ au străbătut drumul de la Neptun, tînăra şi cocheta staţiune Neptun, din constelaţia Mangalia Nord, maşinile ce compun convoiul oficial pătrund în incinta avanportu­­lui, urmînd coama digului, prir­tre ziduri de trupuri bronzate şi explo­ded de sănătate şi voie bună. Tre­cerea prin mulţime a maşinii des­chise în care se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer­ şi tovarăşul Emil Bodnaraş este însoţită de vii aplau­ze, de urale îndelungate. Se scan­dează în cor numele conducătorului partidului, alăt­urindu-se ca o indiso­lubilă legătură a conducătorului cu­ partidul, ca un simbol al unei orga­nice simbioze, cele trei atît de cu­noscute şi tot pe atît de simbolice iniţiale „P. C. R.". în întîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu vine generalul-locotenent Ion Coman, adjunct al ministrului forţelor armate. Vice-amiralul ingi­ner Grigore Marteş, comandantul marinei militare dă raportul. Coman­dantul suprem al Forţelor Armate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, trece apoi în revistă compania de onoare, urcă pe puntea vasului comandant şi adresează tuturor marinarilor feli­citări cu prilejul Zilei Marinei şi u­­rări de noi succese în pregătirea de luptă şi politică. Pionieri cu feţele îmbujorate de emoţie oferă tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi soţiei sale, Elena Ceauşescu, tovarăşului Ion Gheorghe Maurer, precum şi celorlalte persoa­ne oficiale şi invitaţilor, bogate bu­chete de trandafiri şi garoafe roşii. Erau prezenţi în tribuna tovarăşii Gheorghe Pană, Ilie V­erdeţ, Maxim Berghianu, Florian­ Dan Blathe, Vasile Vi­leu, Iosif Banc, Miron Con­stanti­­nescu, Ion Iliescu, Vasile Patilinei, Ion Păţan, Corneliu Mănescu, Petre Ionescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Constanţa al P.C.R. preşe­dintele Consiliului popular judeţean, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., mem­bri ai guvernului, generali şi ofiţeri superiori, începe serbarea marinărească... Vreme de o oră şi jumătate pun­tea vasului-comandant, punţile celor­lalte vase ancorate la chei, treptele digului, digul însuși, faleza mării. (Continuare în pag. a ill-a) N. POPESCU-BOGDANEȘTI (Agerpres) I * Is Is ! Ns ! 5 » \s IV * Is \ \ s Is \s * In ultimă instanţă activitatea unei unităţi industriale este, apreciată du­pă modul cum îşi gospodăreşte pa­trimoniul economic şi financiar, după cheltuielile care le face pentru rea­lizarea producţiei. în acest sens in­dicatorul sintetic al cheltuielilor la mia de lei producţie marfă este cel mai reprezentativ. O analiză recen­tă efectuată la Combinatul textil Si­biu a scos în evidenţă faptul că pe primul semestru sarcina de cheltu­ială a fost realizată, obţinîndu-se şi o economie de 1,50 lei la fiecare mie de lei producţie marfă. S-ar pă­rea deci că lucrurile­ se prezintă co­respunzător. De asemenea, faţă de anul precedent, preţul de cost la nivelul combinatului prezintă o re­ducere de 0,95 la sută. Sunt aceste cifre expresia unei ac­tivităţi satisfăcătoare? S-a făcut to­tul pentru ridicarea eficienţei eco­nomice? Acestor întrebări am căutat să le găsim un răspuns prin inves­tigaţiile întreprinse. Dar să dăm glas cifrelor. In preţul de cost al produc­ţiei realizate în primul semestru s-au inclus peste 4 milioane lei cheltuieli neproductive, din care 2 956 800 lei sunt pierderi­ din calităţi inferioare. Aproape în exclusivitate (2 758 mii lei), aceste pierderi din calităţi inferioare (contravaloarea a 11 370 m 1 ţesături, datorită defectelor in ţesături au fost bonificate clienţilor şi 3 348 m 1 ţesături tip lină decla­sate pentru care diferenţa de preţ a fost trecută la pierderi) privesc fabrica „Libertatea", lată deci că a­­pare aici tocmai ce semnalam şi cu alte ocazii, calitatea produselor a­­cestei unităţi lasă de dorit. Din da­rea de seamă statistică privind rea­lizarea planului de calitate am con­statat că procentele cupoanelor şi bonificaţiilor sînt în creştere. Dacă în trimestrul I cupoanele reprezen­tau 1,51 la sută din totalul produc­ţiei, in trimestrul II acestea au ajuns la 1,92 la sută. De asemenea, boni­ficaţiile au ajuns în trimestrul II la 0,71 la sută, faţă de 0,61 la sută în primul trimestru. Aceeaşi situaţie re­zultă şi în urma comparării rezulta­telor anului trecut cu cele de la fi­nele semestrului I a.c. Am selecţionat cîteva din motivă­rile celor cu care am stat de vorbă. Le redăm pe scurt. — Ing. Eugenia Trifan, secretara comitetului de partid, făcînd totoda­tă parte din serviciul C.T.C.: „Anul acesta a crescut ponderea articolelor mai pretenţioase, în special a terga-­­ urilor, spre deosebire de anii pre­cedenţi cînd lucram mai­ mult semi­­camgari". — Tehnicianul Ion Grădinaru, de la secţia finisaj: „Cele­ mai multe ne­cazuri pornesc de la filatură, unde apar multe flam­euri (porţiuni de fir îngroşat). De asemenea se fac unele amestecuri de partide în bătătura la pregătirea­­ ţesătoriei, care pînă la urmă se reflectă în volumul mare al bonificaţiilor şi al cupoanelor". — Ing. Gheorghe Nilca, directorul general al Combinatului. „Lucrări . (Continuare în pag. a IlI-a) C. DAN • 2 956 800 lei tribut al calităţii necorespunzătoare • Mijloace circulante imobilizate de peste un an • Economiile de materii prime anihilate de cheltuie­lile neeconomicoase La Combinatul textil Sibiu Cheltuielile neeconomicoase sunt elemente ale preţului de cost ? Tunisia la confluenţa civilizaţiilor Transparente şi calde, apele Me­diteranei scaldă ţărmul Tunisiei, spulberîndu-şi valurile leneşe la picioarele palmierilor. Îmbrăţişa­rea cu marea este, poate, o com­pensaţie adusă de natură pămîn­tului însetat, pentru a-l face parcă să uite vitregia nisipurilor încinse şi înşelătoare ale Saharei. Dar nu numai atît. Adevărată poartă la răspîntia dintre trei lumi, Europa, Africa şi Asia. Mediterana este le­gată de multiseculara istorie a Tu­­nisiei ca­­o martoră tăcută şi sta­ J PE­GCOn­ tornică a civilizaţiilor ce s-au pe­rindat pe aceste meleaguri. Tuni­­sia­ de azi apare ca o o îngemănare unică a­ mărturiilor veacurilor stinse cu cele ale contemporanei­tăţii. Ruinele legendarei cetăţi car­tagineze, miza unui îndelungat război cu romanii învingători în cele din urmă, coloanele şi sta­tuile bizantine stabilesc un dialog mut peste secole cu vestigii da­tînd din perioada stăpînirii oto­mane şi cu tradiţiile celor peste 600 de ani de cultură araba. Mai impresionante decît mărturiile tre­cutului sînt însă realităţile con­temporane ale Tunisiei, dominate de eforturile constructive pentru modernizarea unei ţări străvechi, cu un puternic sentiment al dem­nităţii naţionale. Noua istorie tu­nisiană îşi are începutul în anul 1956, cînd a fost proclamată inde­pendenţa naţională, după un sfert de veac de luptă împotriva domi­naţiei coloniale. „Marea noastră bogăţie sunt­­ oa­menii chemaţi să schimbe condi­ţiile propriei lor existenţe" — de­clara preşedintele Habib Bour­­guiba, referindu-se la eforturile pe care ţara trebuie să le depună pentru a se înscrie pe orbita dez­voltării contemporane. Datorită a­­cestei mobilizări a potenţialului uman, Tunisia a obţinut în anii de independenţă rezultate remarca­bile pentru o ţară care a avut de înfruntat consecinţele secularei dominaţii străine: lipsa totală a (Continuare în pag a IV-a SABINA BONDOC

Next