Tribuna Sibiului, septembrie 1970 (Anul 3, nr. 785-810)

1970-09-16 / nr. 798

Pag. 2 r­ rrMieluşelul1 Simbăta trecută, la ora 19, în momentul cînd cumpăra ceva dintr-un magazin, cetă­­ţeanca L. Podaru, din Tălmaciu, l-a prins pe Ioan Marinescu, din Caracal, care a încercat să-i fure portmoneul din po­şetă. Femeia a strigat şi mai mulţi cetăţeni l-au reţinut pe făptaş. .Nu sunt vinovat — se dezvinovăţea hoţul. N-am furat în viaţa mea. Femeia aceasta minte". Condus insă la orga­nele de miliţie, după cercetări, s-a constatat că, de fapt, Ion Marinescu figurează în indexul alfabetic de urmărire pentru furturi auto-moto şi furturi din buzunare. Acum, îşi va primi pedeapsa cuvenită! r1Atenţie la tren­ In 12 septembrie, ora 18:35, pe linia ferată dintre staţiile C.F.R. Luna şi Dumbrăveni, la pasajul nepăzit al unui drum de cîmp (kilometrul 315+400) trenul personal 3001, care cir­culă pe ruta Bucureşti — Cluj, a­­lovit 1 8 vaci şi 4 bivoliţe. Animalele erau ale locuitori­lor din satul Hoghilag. Rudi Stoica, paznicul acestor anima­le, a­­trecut“ turma peste ca­lea ferată fără să se asigure dacă vine sau nu vreun tren. Consecinţele le-am relatat... Să nu ne jucăm cu focul! Duminică după amiază la restaurantul ,împăratul roma­nilor" din Sibiu a izbucnit un incendiu. Anunţaţi, au sosit la faţa locului pompierii. Şi, la fel ca şi altă dată, aceştia şi-au făcut din plin datoria. Dar cum a izbucnit incendiul? Lîngă geamul de aerisire din spălătorie au fost lăsate jos, niște fete de masă. Un (ires­ponsabil) fumător de pe stra­dă, trecind pe acolo, a aruncat un capăt de țigară aprins. Re­zultatul? Au ars vreo 40—50 de fete de masă ... Urmările neglijentei puteau fi și mai grave. Un „fra-la-la* care costă In noaptea de 12—13 sep­tembrie, pe la ora 23:30, după ce au consumat băuturi alcoolice, numiţii Ion Filimon, Nicolae Zbircea şi fraţii Cornel şi Ionel Iron din Sibiu au por­nit spre casă. Pe strada Ge­neral Magheru au început să cânte cu voce tare contur­­bând în acest fel liniştea pu­blică. Prinşi de organele de miliţie ei au fost amendate după cum urmează: Ion Fili­mon şi Cornel Iron cu cite 500 lei, Nicolae Zbircea şi Ionel Iron cu cite 300 lei. Le va fi, sperăm, spre învăţătură! Drum bun! Serviciul Miliţiei municipiu­lui Sibiu ne informează că, în ziua de 6 septembrie, conducă­torul auto cu gestiune Gheor­­ghe Maier din Sibiu, angajat la întreprinderea de transpor­turi auto Sibiu a fost prins în flagrant delict după ce a în­casat contravaloarea a 6 bi­lete de călătorie pentru auto­buzul pe care-l conducea, fără a elibera bilete de călătorie. Se pare că în urma acestei stări de fapt, i se va da și lui un bilet de drum... AL. SOMEȘ­ANU iii azi -- ‘ tem mm -Vr>. jj? azi... azi m Centrul meteorologic Sibiu comu­nică: Vreme in general călduroasă, dar ușor instabilă. Cerul va fi tem­porar acoperit după-amiaza cînd se vor semnala averse locale de ploaie. Vîntul va sufla slab din sectorul vestic. Minimele vor fi cuprinse în­tre 9 și 12 grade, iar maximele vor oscila intre 21 şi 24 grade. Diminea­ţa ceaţă pe văi. 3P deschiderea emisiunii. Fotbal: Dinamo Bucureşti— R.A.O.R. Salonic, în cadrul competiţiei „Cupa europeană a oraşelor tîrguri“. Transmisiune de la stadio­nul Dinamo. Mîb­roavanpremieră. Momente folclorice, cu Maria Schifor, Ana Bă­lăci, Violeta Romanescu, Io­nel Banu. 18.30 Cabinetul economic TV. Asigurarea şi controlul cali­tăţii produselor. 19.15 Anunţuri — publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Baletul „Lacul lebedelor". 20.50 Cronica literară. 21,05 Actul al II-lea al baletului „Lacul lebedelor". 22,00 Telejurnalul de noapte. 22,15 Actul al Ill-lea al baletului „Lacul lebedelor". 23,00 închiderea emisiunii. LA SIBIU: PACEA: întoarcerea dr. Ma­russe (orele 9,00; 11,30; 14,00; 10,30- 19,00; 21,00); ARTA: Aventurile lui Joan (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); TINERETULUI: Miste­riosul X din cosmos (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); MEDIAȘ: PROGRESUL: Jandarmul se Însoară (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Misteriosul X din cosmos (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). UNIREA: Splendoare în Iarbă (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNADIE: POPULAR: Cei 1000 de ochi ai dr. Mabusse (orele 11,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Castelul condam­naţilor (orele 10,00; 16,00 şi 18,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Joc dublu in serviciu­ secret (orele 18,00 şi 20,00). COPŞA MICĂ: POPULAR: Bărba­ţii în deplasare (orele 17,00 şi 19,00). BAZNA-BĂI: Un cuib de nobili (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Visul domnului Gentil (orele 17,00 şi 19,00). APOLDU DE SUS, 23 AUGUST: Noapte cu ceață (orele 17,00 și 19,00). ytwyif*­. ### Cadru din filmul: Misteriosul X din cosmos TRIBUNA STBIULUT La pescuit Foto: N. MOLDOVEAN Cavalerul fără pată şi prihană Amicul Mălăină, cel ce cunoaşte toate celea, mi-a trimis ieri, o mi­sivă. Un pliculeţ trandafiriu ca ofta­tul dragostei dintîi. Pe o hîrtiuţă, amicul a însemnat aceste cuvinte cusute între ele cu acel ton de milă filotimă pe care Mălăină îl foloseşte in cazurile extra şi ceva: „Iubite amice. Ai grijă de dl. Vîrtop. D. şi nu-l năpăstui, că prea l-au năpăstuit alţii. Fii cu clemenţă". Urma semnă­tura lăbărţată a amicului, mare a­­mator de grafologie. Ia să văd, mi-am zis. Drept urmare scot dintr-o mapă voluminoasă, so­sită ca însoţitoare a plicului, un me­moriu pe o hîrtie albăstruie (ca a­­nume situaţii). Memoriul se întindea pe nouă sute nouăzeci şi nouă virgulă­­cincisprezece file bătute la maşină la un rînd şi patruzeci şi cinci de cen­timetri. Citesc şi mă înduioşez. Iar citesc şi... oftez. Mai citesc o dată şi... transcriu. (Transcriu parţial, conducerea ziarului neputindu-mi asigura cantitatea de cincisutepatru­­zecişinouă de metri de hîrtie strict necesară pentru copierea integrală a inscripţiilor de pe hîrtia albastră (ca anume situaţii). (Aici ar trebui să dublez paranteza dar fac economie în folosul memoriului). „Nu-i adevărată chestia cu puii de găină pe care i-aş fi transportat pe undeva spre Vîlcea pentru o nun­tă combinată că nunta nu a fost combinată şi la urma urmei ce-s eu de vină că dl. doctor a consimţit la afacere, pe piaţa Sibiului nefiind ne­voie de pui sau sibienilor neplăcin­­du-le să-i jumulească. Punct. Aşa că articolul mincinos din gazetă cu ti­tulusul „Nababii din Sibiu" apărut la 29 aprilie curent nu este adevărat şi am trimis o rudă a mea să pro­­testeze pe lîngă redacţiune. Punct. Nu ştiu dacă o fi protestat cum tre­buieşte ori cum se nimereşte că eu nu am timp de protesturi şi de alte alea că eu am multe pe cap şi tot felul de duşmani care mă macină la nervi şi la sănătate că uite de-un exemplu cu treaba cu puii s-au apu­cat unii să mă critice in şedinţă de partid şi de aceea eu l-am acţionat pe Ghiţă Gîrlean în comisie d­e ju­decată că a fost cel mai botos şi m-a calomniat, şi cu puii şi cu niş­te doamne ori domnişoare de la o uzină unde zicea el că mi-am făcut de cap şi am vrut să profit. Punct. Puncte, puncte. Acum vine altă trea­bă că la comisie nimic şi m-am dus la Tribunal dar pînă la urma cred că-l las in plata domnului... casier. Dar alta e că tovarăşii din conduce­rea pazei civile contractuale unde funcţionam mi-au desfăcut contractul de muncă pentru tot felul de vini imaginare şi m-au dat afară din pază ca să-mi caut servici că cu ei nu mai merge dar de ce să nu meargă că nu vreau dumnealor? Apoi am plecat şi m-am angajat la I.H.R. că acolo sper să nu mai dau peste oa­meni aşa răi şi negri la inimă de parcă-s plini cu cătran. Dar unde dai şi unde crapă că mai deunăzi mă trezesc că mă cheamă şefii sus cum că cei de la „Berea Sibiului" au trimis o adresă oficială şi nişte pro­cese verbale că mi-ar­ fi găsit la ie­şirea pe poartă dar înainte de a ieşi camionul pe poartă şapte sticle cu bere şi servieta proprietatea mea ce era aşezată foarte frumos şi corect pe bancheta maşinii. Punct. Nu­mai că eu ştiu precis că acolo s-a făcut teatru din situaţia mea că eu nu am văzut sticlele în servietă că pe cînd mi le-a arătat erau scoase, de aceea eu cred că vreun duşman careva mi le-a pus acolo ca să mă acuze pe nedrept. Puncte, puncte. Acum eu vin şi vă rog să mă apăraţi cum că e o duşmănie şi eu nu am făcut nici un furt. Puncte, puncte. Vă rog să luați aminte c­ă subsemna­tul Dumitru Vîrtopeanu nu-i dirept nici în chestia cu puii nici cu­­cri­tica, nici cu desfacerea contractului nici cu berea că este sigur vorba de o lucrătură că cei ce m-au lucrat la întreprindere au sticle cu bere la îndemînă și le pun în servietele oa­menilor cinstiţi. Eu ori pe unde am fost, am fost corect şi nu înţeleg să pătimesc pentru că unii tovarăşi sunt răi şi negri la inimă (ca unşi cu ca­tran)“. Punct definitiv. Mai ales pen­tru că-mi dau seama că amicul a comis o nouă şoţie. Căci, toate a­­cestea nu pe mine mă interesau ci pe cei care nu încap de D.V. Drept pentru care le remitem memoriul... V. CALNEANU P.S. Mai sussemnatul admite cum că memoriul n-a existat niciodată, că forma și punctuația sunt simple ar­tificii ale autorului. Ceea ce nu în­seamnă că faptele sunt imaginate... vvvvvvwwvwvwv SPORIREA EFICIENTEI ECONOMICE (Urmare din pag. I) livrate de unităţi şi respinse de be­­neficiari. Aceste refuzuri de calitate la finele celor 8 luni de activitate totalizează peste 14 milioane lei, ponderea inregistrîndu-se la Combi­natul textil Sibiu, U.P.A.S., Combi­natul de pielărie şi încălţăminte Si­biu, „Emailul roşu" Mediaş şi altele. Aspectul de mai sus reflectă sla­ba preocupare în exercitarea atribu­ţiilor controlului de calitate. Nu este permis ca efortul productiv al unei fabrici să fie umbrit de neatenţie sau indulgenţă in aprecierea modu­lui cum se realizează, într-o fază in­termediară, un produs. Dacă se pătrunde cu analiza în multitudinea cauzelor ce au generat pierderile prin cheltuieli neproducti­ve se constată că la marea majori­tate a unităţilor care au înregistrat aceste pierderi au acţionat factorii subiectivi. Peste 25 la sută din to­talul cheltuielilor neproductive pe judeţ se datoresc dobînzilor plătite pentru împrumuturi restante. Bună­oară, in prima jumătate a anului cu­rent Combinatul textil Sibiu a plă­tit dobinzi pentru credite restante in sumă de 583 mii lei. Uzina mecani­că Sibiu 404 mii lei, Uzina mecanică Mirşa 308 mii lei etc. In grupa a­cestor factori subiectivi au acţionat şi pierderile prin amenzi şi penali­zări, datorită nerealizării în termen a contractelor economice. Ca urma­re uzina „Independenţa" Sibiu şi-a încărcat preţul de cost cu 132 mii lei, Combinatul textil Sibiu cu 56 mii lei, C.E.I.L. Sibiu 61 mii lei etc. Dobînzile plătite de unităţi pentru împrumuturi restante sunt generate, in marea lor majoritate de pertur­bările in executarea ritmică a pla­nului de producţie. Din datele sta­tistice rezultă că nu toate întreprin­derile au reuşit să respecte realiza­rea întocmai a graficului de produc­ţie, dind naştere la stagnări şi apoi la salturi pentru realizarea prevede­rilor de plan, la sfirşit de perioadă. Acest mod de lucru defectuos, ge­nerat la rindul lui de o aproviziona­re necorespunzătoare, de o slabă or­ganizare a activităţii in unele secţii, a influenţat negativ rezultatele fi­nanciare ale economiei judeţului. Asupra acestor aspecte vor trebui orientate energiile specialiştilor, ale tuturor colectivelor de muncă, în ve­derea eliminării lor intr-un termen cit mai scurt. Numai în felul acesta industria îşi va aduce o tot mai im­portantă contribuţie la impulsionarea sporirii eficienţei economice, la dez­voltarea economică şi socială a ju­deţului nostru. I­X* î X VN I sIsIs \s Is IN s* N IN IN INIsINI­­ SINISIxIsIXIs IXIX* NIS sIsIs►** sIsIN ^ v». w. n.;Q tiuiuuxiiC. ff opi ' miuu uvuiuiuiui vw vpu cngiui v,'. iwi cuio * XVJALL V­VJV-LJ­­ Intre Mexico City si Sofia... Dr. C. Cherebetiu se confesează la Sibiu Antrenorul lotului na­ţional de volei al Româ­niei dr. Gabriel Chere­betiu, face parte din ca­tegoria celor care nu se pricep să pună distanţa între ei şi ceilalţi. Revenit din Mexic, un­de s-a ocupat timp de cinci ani de pregătirea echipelor naţionale de volei (masculin şi femi­nin) dr. Cherebetiu a preluat timona primei garnituri de volei a tă­rii noastre într-un mo­ment decisiv. Înaintea campionatelor mondiale care vor avea loc luna aceasta în Bulgaria. O discuţie cu „Gabi“ in­tr-unul din apartamente­le hotelului Bulevard din Sibiu, face să cadă toate distantele, în afa­ră de una: Sibiu—So­fia... Dar să ne întoar­cem înainte de această nouă plecare, cu cinci ani în urmă... — Să începem, deci, cu Mexicul... — După cum știți, în martie 1965 am preluat conducerea echipelor mexicane. După o șede­re de 5 ani în patria az­tecilor mi se pare firesc să încep cu o succintă caracterizare a acestei țări. Mexicul numără o populaţie de 45 milioa­­ne de locuitori, dintre care jumătate sunt ti­neri sub 20 de ani. Este ţara unui popor cu tem­perament prin excelenţă latin, cu o istorie mile­nară, ţara unor oameni care preţuiesc dragostea şi prietenia, pe care le oferă generos fără să ceară în schimb altceva decit... prietenie și dra­goste. — Care a fost impre­sia dv. despre voleiul mexican? — Firește, nu la fel de entuziastă. înainte de J. O. așa numitele „spor­turi minore", între care și voleiul, erau socotite drept pur recreative in Mexic. La volei nu se făceau antrenamente, se juca pur şi simplu. Cînd i-am spus preşedintelui federaţiei mexicane că intenţionez să fac două ore de antrenament pe zi mi-a replicat direct: „Nu se poate! Aici nu e creată obişnuinţa ne­cesară; vreţi să spuneţi două ore pe săptămînă!" A intervenit însă la scurtă vreme un eveni­ment care a salvat punc­tul meu de vedere. A sosit în Mexic naţionala feminină de volei a Ja­poniei care în mod o­­bişnuit efectuează 6 ore de antrenament pe zi. Entuziasmat de jocul a­­cestora, preşedintele fe­deraţiei mi-a spus: „Faci 6 ore de antrenament pe zi!" De data aceasta i-am servit replica: „Nu se poate!" Am explicat că la un volum de mun­că așa de mare se ajun­ge progresiv si că, deo­camdată, trebuie să în­cepem cu două ore... După trei ani de pregă­tire s-a ajuns intr-ade­văr la 6 ore pe zi. — Nu știu dacă vă surîde să încheiem ca­pitolul mexican cu o în­trebare despre... fotbal. Cum se explică simpatia de care s-a bucurat „11 "-le român în ţara sombreroului? — Evident, această simpatie nu poate fi pu­să doar pe seama comu­nităţii romanice. La tur­neul final al „El Mun­­dialului" au participat şi alte echipe din ţări de limbă neolatină. Vă spu­neam la început că me­xicanii îşi investesc sen­timentele numai în echi­valente identice... — Atunci am ghicit: băieţii lui Angelo Nicu­­lescu au fost priete­noşi... — ... prietenoşi şi mo­deşti, pentru că ei n-au sosit la mondiale ca ve­dete, ci ca sportivi. Or, un adevărat sportiv tre­buie să coboare în stra­dă, între oameni, cu conştiinţa că face parte din această uriaşă ma­să, nu că se situează deasupra ei. Dacă fot­baliştii noştri n-au reuşit să învingă Anglia (deşi cu mai multă încredere ar fi tot posibil!) au reu­şit să fie întru totul spor­tivi, ceea ce, la urma urmei, nu se ştie dacă nu are o , importantă chiar mai mare decit o victorie plătită cu sim­patia... — Din punctul acesta, v-aş ruga să comutăm discuţia în miezul pro­blemelor dv. actuale. De ce ati ales Sibiul pen­tru verificarea echipei nationale, acum înaintea mondialelor din Bulga­ria? — Desigu­r, nu pot crede în basmul care spune — pentru hand­bal rămîne fermecător de adevărat — că Sibiul este locul in care tre­buie să joci înainte de o mare confruntare sportivă, dacă vrei să cîștigi. E o legendă într-adevar frumoasă, dar eu sînt rational, nu mă pot baza pe noroc. Totuşi, norocul pe care poate să-l poar­te Sibiul celor care vin aici să găsească şi să ia cu el cheia succe­sului, are şanse să ră­­mînă o chestiune de simbol care se poate traduce astfel: condiţii excelente pentru antre­namente. E locul să mulţumesc C.J.E.F.S. Si­biu pentru condiţiile ex­celente create lotului nostru în timpul parti­delor pe care le-am sus­ţinut aici. — Sună ca un fel de rămas bun, înainte de plecare spre Sofia. Da­că v-ati pregătit intr-a­devăr bine la Sibiu, ce rezultate credeţi că veţi înregistra la mondiale? — Vom juca primele partide în seria de la Hoscovo în ordine cu Franţa, Japonia, R.P.D. Coreeană, Olanda sau R.F.G. (depinde care din aceste două echipe se va califica la turneul de precalificare...) şi Vene­zuela. Avem în grupă doi adversari redutabili: Japonia şi R.P.D. Coreea­nă. Ţinînd cont de re­zultatele din ultimii ani, Japonia şi România ar trebui să se califice in turneul final, unde vor întîlni, după opinia mea, formaţiile U.R.S.S., R.D.G., Bulgariei, Iugo­slaviei (Italiei), Ceho­slovaciei, Poloniei (Bra­ziliei). Primul pas pentru noi rămîne însă Hasco­vo, deci nu m­ă pot pro­nunţa deocamdată despre turneul final. — Credeţi că au vreo şansă? — Vă feriţi de pro­nosticuri. Atunci să do­rim succes dr. G. Che­rebellu în noua sa ca­litate de antrenor al e­­chipei naţionale a Ro­mâniei şi de fost antre­nor al naţionalei Mexi­cului! , Interviu consemnat de VIOREL CUCU În exclusivitate pentru „TRIBUNA SI­BIIILIII“ IXIî* X IX II» XI­ 5 î î i î *î X5» VESTI­RI­ DOMIILE U. T. C. ţV. Cu acest prilej tinerii au vizitat expoziţia a 26 de ani de activitate „Sub Arini“, la statuia lui Emi- rodnică în municipiul Mediaş O­des­nescu. Comitetul municipal al U.T.C. Sibiu, împreună cu clubul „7 Noiembrie“ au organizat o plă­cută seară de muzică şi poezie li­rică. Versurile poeziilor lui Emi­­nescu, Blaga, Topîrceanu şi Labiş s-au împletit armonios cu ilustra­ţia muzicală susţinută de formaţia „Andromeda“. Recitatori: Angela Rotar, Laura Mareş, Viorica Do­­garu; solişti: Augustin Baloş, So­rin Costea. O seară plăcută pe care am do­ri-o reeditată. • Inscriindu-ne în ciclul de ac­ţiuni închinate semicentenarului creării P.C.R., recent la clubul Ti­neretului din municipiul Mediaş a avut loc o intilnire a tinerilor din localitate cu comunista Elisabeta Comnacu, care a relevat momente legate de activitatea sa ca ilegal îs­chisă la clubul Tineretului. • Tinerii din municipiul Me­diaș şi-au propus ca prin prestarea de muncă patriotică să dea pînă la sfîrşitul acestei luni în folosin­ţă terenul de sport de la stadionul „Sparta“. Fină în prezent, în a­­proximativ 1 200 ore muncă pa­triotică, ei au descongestionat te­renurile de pietre şi cărămizi şi au executat lucrări de nivelări şi ta­­luzare.­­ Tinerii din comuna Birghiş au prezentat sâmbătă şi duminică patru spectacole pentru localnicii din Ighişul Vechi, Vecerd, Pelişor, Birghiş. Programul artistic format din dansuri şi cântece populare, melodii de muzică uşoară şi o piesă de teatru s-a bucurat de o caldă primire din partea publicu­lui. • Duminică seara, în decorul pregătit pentru toamnă al parcului Asigurarea bazei furajere lantă, practică dăunătoare care se cere de urgenţă curmată. Condiţii de realizare a unor cantităţi îndestulă­toare de furaje există mai mult ca oricînd. Iar dacă ele nu sunt valori­ficate aşa cum trebuie întreaga răs­pundere revine conducerii unităţii.. Situaţia întîlnită la cooperativa a­­gricolă din Alţîna nu diferă prea mult de cea de la Cornăţel. Doar că suprafaţa de pe care a mai rămas de recoltat finul ajunge la circa 300 hectare. S-ar mai putea aminti faptul că în lunca Hîrtibaciului am întil­­nit cîţiva cooperatori la coasă. Cu o parte din atelaje se transporta final recoltat, în rest, aceeaşi linişte. O linişte care la iarnă ar putea să dezlănţuie... furtună. Furtuna celor peste 700 tone fibroase care se mai află pe lunci şi a celor­­ 170 tone furaje neinsilozate. Ba, să nu greşim, au fost însilozate 120 tone masă verde, nutreţ care, nefiind bine tasat şi acoperit, s-a stricat Incit, nu mai poate fi dat în consumul animalelor. Unul din cooperatori ne spunea că la ei nu s-a mai pomenit să se re­colteze fîneţele în luna septembrie. Cum de s-a ajuns totuşi aici? Desigur cauze sunt mai multe. Ne vom referi la una singură pe care o considerăm principală. Preşedintele Ovidiu De­­mian, care este şi inginerul şef al unităţii, a lipsit din cooperativă mai mult timp. Chiar şi în prezent el se află plecat, la examene.. Dar, aproxi­mativ în aceeaşi perioadă a fost ple­cat în concediu şi al doilea specia­list al unităţii, ing. Ioan Mayhem, iar al treilea, şeful fermei zootehni­ce, medicul veterinar Constantin Barbu, este prezent mai mult fizic. In lipsa îndrumării şi controlului fiecare a făcut după cum l-a tăiat capul. Nu ne putem explica după ce criterii s-au condus organele agricole jude­ţene cînd au admis o asemenea si­tuaţie, cunoscută fiind lipsa de acti­vitate a şefului de fermă. Consecin­ţele sunt evidente. Din cele relatate se desprinde pregnant obligativitatea factorilor de răspundere de a acţiona cu toate forţele şi mijloacele la recoltarea furajelor. (Urmare din pag. I) ze (??!) ar putea fi tot atât de bine insilozată. Mașinile de recoltat masă verde pentru siloz stăteau nefolosite. „De luni intrăm la recoltatul porum­bului siloz“ — zicea ing. Nicolae Rucăreanu. Mereu se amină de la o zi la alta lucrări de vitală impor­ Anul­ur nr. 738 1. Uzina de piese auto Sibiu ANGAJEAZĂ DE URGENȚĂ: — strungari — frezori — un mecanic locomotivă. Uzina de reparaţii Sibiu str. Constituţiei nr. 23 ANGAJEAZĂ URGENT: — lăcătuşi — strungari — frezori — rectificatori — alezatori — honuitori — tinichigii auto — electricieni auto — şoferi — şoferi automacara — muncitori necalificaţi. întreprinderea pentru industrializarea vinului și băuturilor alcoolice Sibiu angajeaza: GESTIONARI întreprinderea de hoteluri­­ si restaurante Sibiu I angajeaza: — UN INGINER CONSTRUCTOR SAU ELECTROMECANIC pentru funcţia de sef serviciu investiţii. — O DACTILOGRAFĂ.­­ Informaţii suplimentare la biroul personal. S ^ftiiiiîiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii­iiWHt»tti^imB»TaăSiaa^ww­mniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii.l mm.m.mmm.wm Cedez apartament 2 camere Ploieşti, contra similar Sibiu. Informaţii precise Sibiu, str. Xenopol nr. 1, Lutsch Elisabeta. Vînd 20 000 buc. cărămidă. Tălmaciu, str. Sadului 571. Preț conve­nabil. Vind cactus. Sibiu, str. Margaretelor 67. Caut femeie pentru îngrijit copil. Sibiu, Piața Republicii 12, telefon 2­34 60, familia Lalu. Vind lămîi pe rod, frumos dezvoltat. Vizibil Sibiu, str. Săliştei 10.

Next