Tribuna Sibiului, septembrie 1970 (Anul 3, nr. 785-810)
1970-09-16 / nr. 798
Pag. 2 r rrMieluşelul1 Simbăta trecută, la ora 19, în momentul cînd cumpăra ceva dintr-un magazin, cetăţeanca L. Podaru, din Tălmaciu, l-a prins pe Ioan Marinescu, din Caracal, care a încercat să-i fure portmoneul din poşetă. Femeia a strigat şi mai mulţi cetăţeni l-au reţinut pe făptaş. .Nu sunt vinovat — se dezvinovăţea hoţul. N-am furat în viaţa mea. Femeia aceasta minte". Condus insă la organele de miliţie, după cercetări, s-a constatat că, de fapt, Ion Marinescu figurează în indexul alfabetic de urmărire pentru furturi auto-moto şi furturi din buzunare. Acum, îşi va primi pedeapsa cuvenită! r1Atenţie la tren In 12 septembrie, ora 18:35, pe linia ferată dintre staţiile C.F.R. Luna şi Dumbrăveni, la pasajul nepăzit al unui drum de cîmp (kilometrul 315+400) trenul personal 3001, care circulă pe ruta Bucureşti — Cluj, alovit 1 8 vaci şi 4 bivoliţe. Animalele erau ale locuitorilor din satul Hoghilag. Rudi Stoica, paznicul acestor animale, atrecut“ turma peste calea ferată fără să se asigure dacă vine sau nu vreun tren. Consecinţele le-am relatat... Să nu ne jucăm cu focul! Duminică după amiază la restaurantul ,împăratul romanilor" din Sibiu a izbucnit un incendiu. Anunţaţi, au sosit la faţa locului pompierii. Şi, la fel ca şi altă dată, aceştia şi-au făcut din plin datoria. Dar cum a izbucnit incendiul? Lîngă geamul de aerisire din spălătorie au fost lăsate jos, niște fete de masă. Un (iresponsabil) fumător de pe stradă, trecind pe acolo, a aruncat un capăt de țigară aprins. Rezultatul? Au ars vreo 40—50 de fete de masă ... Urmările neglijentei puteau fi și mai grave. Un „fra-la-la* care costă In noaptea de 12—13 septembrie, pe la ora 23:30, după ce au consumat băuturi alcoolice, numiţii Ion Filimon, Nicolae Zbircea şi fraţii Cornel şi Ionel Iron din Sibiu au pornit spre casă. Pe strada General Magheru au început să cânte cu voce tare conturbând în acest fel liniştea publică. Prinşi de organele de miliţie ei au fost amendate după cum urmează: Ion Filimon şi Cornel Iron cu cite 500 lei, Nicolae Zbircea şi Ionel Iron cu cite 300 lei. Le va fi, sperăm, spre învăţătură! Drum bun! Serviciul Miliţiei municipiului Sibiu ne informează că, în ziua de 6 septembrie, conducătorul auto cu gestiune Gheorghe Maier din Sibiu, angajat la întreprinderea de transporturi auto Sibiu a fost prins în flagrant delict după ce a încasat contravaloarea a 6 bilete de călătorie pentru autobuzul pe care-l conducea, fără a elibera bilete de călătorie. Se pare că în urma acestei stări de fapt, i se va da și lui un bilet de drum... AL. SOMEȘANU iii azi -- ‘ tem mm -Vr>. jj? azi... azi m Centrul meteorologic Sibiu comunică: Vreme in general călduroasă, dar ușor instabilă. Cerul va fi temporar acoperit după-amiaza cînd se vor semnala averse locale de ploaie. Vîntul va sufla slab din sectorul vestic. Minimele vor fi cuprinse între 9 și 12 grade, iar maximele vor oscila intre 21 şi 24 grade. Dimineaţa ceaţă pe văi. 3P deschiderea emisiunii. Fotbal: Dinamo Bucureşti— R.A.O.R. Salonic, în cadrul competiţiei „Cupa europeană a oraşelor tîrguri“. Transmisiune de la stadionul Dinamo. Mîbroavanpremieră. Momente folclorice, cu Maria Schifor, Ana Bălăci, Violeta Romanescu, Ionel Banu. 18.30 Cabinetul economic TV. Asigurarea şi controlul calităţii produselor. 19.15 Anunţuri — publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Baletul „Lacul lebedelor". 20.50 Cronica literară. 21,05 Actul al II-lea al baletului „Lacul lebedelor". 22,00 Telejurnalul de noapte. 22,15 Actul al Ill-lea al baletului „Lacul lebedelor". 23,00 închiderea emisiunii. LA SIBIU: PACEA: întoarcerea dr. Marusse (orele 9,00; 11,30; 14,00; 10,30- 19,00; 21,00); ARTA: Aventurile lui Joan (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); TINERETULUI: Misteriosul X din cosmos (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); MEDIAȘ: PROGRESUL: Jandarmul se Însoară (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Misteriosul X din cosmos (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). UNIREA: Splendoare în Iarbă (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNADIE: POPULAR: Cei 1000 de ochi ai dr. Mabusse (orele 11,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Castelul condamnaţilor (orele 10,00; 16,00 şi 18,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Joc dublu in serviciu secret (orele 18,00 şi 20,00). COPŞA MICĂ: POPULAR: Bărbaţii în deplasare (orele 17,00 şi 19,00). BAZNA-BĂI: Un cuib de nobili (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Visul domnului Gentil (orele 17,00 şi 19,00). APOLDU DE SUS, 23 AUGUST: Noapte cu ceață (orele 17,00 și 19,00). ytwyif*. ### Cadru din filmul: Misteriosul X din cosmos TRIBUNA STBIULUT La pescuit Foto: N. MOLDOVEAN Cavalerul fără pată şi prihană Amicul Mălăină, cel ce cunoaşte toate celea, mi-a trimis ieri, o misivă. Un pliculeţ trandafiriu ca oftatul dragostei dintîi. Pe o hîrtiuţă, amicul a însemnat aceste cuvinte cusute între ele cu acel ton de milă filotimă pe care Mălăină îl foloseşte in cazurile extra şi ceva: „Iubite amice. Ai grijă de dl. Vîrtop. D. şi nu-l năpăstui, că prea l-au năpăstuit alţii. Fii cu clemenţă". Urma semnătura lăbărţată a amicului, mare amator de grafologie. Ia să văd, mi-am zis. Drept urmare scot dintr-o mapă voluminoasă, sosită ca însoţitoare a plicului, un memoriu pe o hîrtie albăstruie (ca anume situaţii). Memoriul se întindea pe nouă sute nouăzeci şi nouă virgulăcincisprezece file bătute la maşină la un rînd şi patruzeci şi cinci de centimetri. Citesc şi mă înduioşez. Iar citesc şi... oftez. Mai citesc o dată şi... transcriu. (Transcriu parţial, conducerea ziarului neputindu-mi asigura cantitatea de cincisutepatruzecişinouă de metri de hîrtie strict necesară pentru copierea integrală a inscripţiilor de pe hîrtia albastră (ca anume situaţii). (Aici ar trebui să dublez paranteza dar fac economie în folosul memoriului). „Nu-i adevărată chestia cu puii de găină pe care i-aş fi transportat pe undeva spre Vîlcea pentru o nuntă combinată că nunta nu a fost combinată şi la urma urmei ce-s eu de vină că dl. doctor a consimţit la afacere, pe piaţa Sibiului nefiind nevoie de pui sau sibienilor neplăcindu-le să-i jumulească. Punct. Aşa că articolul mincinos din gazetă cu titulusul „Nababii din Sibiu" apărut la 29 aprilie curent nu este adevărat şi am trimis o rudă a mea să protesteze pe lîngă redacţiune. Punct. Nu ştiu dacă o fi protestat cum trebuieşte ori cum se nimereşte că eu nu am timp de protesturi şi de alte alea că eu am multe pe cap şi tot felul de duşmani care mă macină la nervi şi la sănătate că uite de-un exemplu cu treaba cu puii s-au apucat unii să mă critice in şedinţă de partid şi de aceea eu l-am acţionat pe Ghiţă Gîrlean în comisie de judecată că a fost cel mai botos şi m-a calomniat, şi cu puii şi cu nişte doamne ori domnişoare de la o uzină unde zicea el că mi-am făcut de cap şi am vrut să profit. Punct. Puncte, puncte. Acum vine altă treabă că la comisie nimic şi m-am dus la Tribunal dar pînă la urma cred că-l las in plata domnului... casier. Dar alta e că tovarăşii din conducerea pazei civile contractuale unde funcţionam mi-au desfăcut contractul de muncă pentru tot felul de vini imaginare şi m-au dat afară din pază ca să-mi caut servici că cu ei nu mai merge dar de ce să nu meargă că nu vreau dumnealor? Apoi am plecat şi m-am angajat la I.H.R. că acolo sper să nu mai dau peste oameni aşa răi şi negri la inimă de parcă-s plini cu cătran. Dar unde dai şi unde crapă că mai deunăzi mă trezesc că mă cheamă şefii sus cum că cei de la „Berea Sibiului" au trimis o adresă oficială şi nişte procese verbale că mi-ar fi găsit la ieşirea pe poartă dar înainte de a ieşi camionul pe poartă şapte sticle cu bere şi servieta proprietatea mea ce era aşezată foarte frumos şi corect pe bancheta maşinii. Punct. Numai că eu ştiu precis că acolo s-a făcut teatru din situaţia mea că eu nu am văzut sticlele în servietă că pe cînd mi le-a arătat erau scoase, de aceea eu cred că vreun duşman careva mi le-a pus acolo ca să mă acuze pe nedrept. Puncte, puncte. Acum eu vin şi vă rog să mă apăraţi cum că e o duşmănie şi eu nu am făcut nici un furt. Puncte, puncte. Vă rog să luați aminte că subsemnatul Dumitru Vîrtopeanu nu-i dirept nici în chestia cu puii nici cucritica, nici cu desfacerea contractului nici cu berea că este sigur vorba de o lucrătură că cei ce m-au lucrat la întreprindere au sticle cu bere la îndemînă și le pun în servietele oamenilor cinstiţi. Eu ori pe unde am fost, am fost corect şi nu înţeleg să pătimesc pentru că unii tovarăşi sunt răi şi negri la inimă (ca unşi cu catran)“. Punct definitiv. Mai ales pentru că-mi dau seama că amicul a comis o nouă şoţie. Căci, toate acestea nu pe mine mă interesau ci pe cei care nu încap de D.V. Drept pentru care le remitem memoriul... V. CALNEANU P.S. Mai sussemnatul admite cum că memoriul n-a existat niciodată, că forma și punctuația sunt simple artificii ale autorului. Ceea ce nu înseamnă că faptele sunt imaginate... vvvvvvwwvwvwv SPORIREA EFICIENTEI ECONOMICE (Urmare din pag. I) livrate de unităţi şi respinse de beneficiari. Aceste refuzuri de calitate la finele celor 8 luni de activitate totalizează peste 14 milioane lei, ponderea inregistrîndu-se la Combinatul textil Sibiu, U.P.A.S., Combinatul de pielărie şi încălţăminte Sibiu, „Emailul roşu" Mediaş şi altele. Aspectul de mai sus reflectă slaba preocupare în exercitarea atribuţiilor controlului de calitate. Nu este permis ca efortul productiv al unei fabrici să fie umbrit de neatenţie sau indulgenţă in aprecierea modului cum se realizează, într-o fază intermediară, un produs. Dacă se pătrunde cu analiza în multitudinea cauzelor ce au generat pierderile prin cheltuieli neproductive se constată că la marea majoritate a unităţilor care au înregistrat aceste pierderi au acţionat factorii subiectivi. Peste 25 la sută din totalul cheltuielilor neproductive pe judeţ se datoresc dobînzilor plătite pentru împrumuturi restante. Bunăoară, in prima jumătate a anului curent Combinatul textil Sibiu a plătit dobinzi pentru credite restante in sumă de 583 mii lei. Uzina mecanică Sibiu 404 mii lei, Uzina mecanică Mirşa 308 mii lei etc. In grupa acestor factori subiectivi au acţionat şi pierderile prin amenzi şi penalizări, datorită nerealizării în termen a contractelor economice. Ca urmare uzina „Independenţa" Sibiu şi-a încărcat preţul de cost cu 132 mii lei, Combinatul textil Sibiu cu 56 mii lei, C.E.I.L. Sibiu 61 mii lei etc. Dobînzile plătite de unităţi pentru împrumuturi restante sunt generate, in marea lor majoritate de perturbările in executarea ritmică a planului de producţie. Din datele statistice rezultă că nu toate întreprinderile au reuşit să respecte realizarea întocmai a graficului de producţie, dind naştere la stagnări şi apoi la salturi pentru realizarea prevederilor de plan, la sfirşit de perioadă. Acest mod de lucru defectuos, generat la rindul lui de o aprovizionare necorespunzătoare, de o slabă organizare a activităţii in unele secţii, a influenţat negativ rezultatele financiare ale economiei judeţului. Asupra acestor aspecte vor trebui orientate energiile specialiştilor, ale tuturor colectivelor de muncă, în vederea eliminării lor intr-un termen cit mai scurt. Numai în felul acesta industria îşi va aduce o tot mai importantă contribuţie la impulsionarea sporirii eficienţei economice, la dezvoltarea economică şi socială a judeţului nostru. IX* î X VN I sIsIs \s Is IN s* N IN IN INIsINI SINISIxIsIXIs IXIX* NIS sIsIs►** sIsIN ^ v». w. n.;Q tiuiuuxiiC. ff opi ' miuu uvuiuiuiui vw vpu cngiui v,'. iwi cuio * XVJALL VVJV-LJ Intre Mexico City si Sofia... Dr. C. Cherebetiu se confesează la Sibiu Antrenorul lotului naţional de volei al României dr. Gabriel Cherebetiu, face parte din categoria celor care nu se pricep să pună distanţa între ei şi ceilalţi. Revenit din Mexic, unde s-a ocupat timp de cinci ani de pregătirea echipelor naţionale de volei (masculin şi feminin) dr. Cherebetiu a preluat timona primei garnituri de volei a tării noastre într-un moment decisiv. Înaintea campionatelor mondiale care vor avea loc luna aceasta în Bulgaria. O discuţie cu „Gabi“ intr-unul din apartamentele hotelului Bulevard din Sibiu, face să cadă toate distantele, în afară de una: Sibiu—Sofia... Dar să ne întoarcem înainte de această nouă plecare, cu cinci ani în urmă... — Să începem, deci, cu Mexicul... — După cum știți, în martie 1965 am preluat conducerea echipelor mexicane. După o ședere de 5 ani în patria aztecilor mi se pare firesc să încep cu o succintă caracterizare a acestei țări. Mexicul numără o populaţie de 45 milioane de locuitori, dintre care jumătate sunt tineri sub 20 de ani. Este ţara unui popor cu temperament prin excelenţă latin, cu o istorie milenară, ţara unor oameni care preţuiesc dragostea şi prietenia, pe care le oferă generos fără să ceară în schimb altceva decit... prietenie și dragoste. — Care a fost impresia dv. despre voleiul mexican? — Firește, nu la fel de entuziastă. înainte de J. O. așa numitele „sporturi minore", între care și voleiul, erau socotite drept pur recreative in Mexic. La volei nu se făceau antrenamente, se juca pur şi simplu. Cînd i-am spus preşedintelui federaţiei mexicane că intenţionez să fac două ore de antrenament pe zi mi-a replicat direct: „Nu se poate! Aici nu e creată obişnuinţa necesară; vreţi să spuneţi două ore pe săptămînă!" A intervenit însă la scurtă vreme un eveniment care a salvat punctul meu de vedere. A sosit în Mexic naţionala feminină de volei a Japoniei care în mod obişnuit efectuează 6 ore de antrenament pe zi. Entuziasmat de jocul acestora, preşedintele federaţiei mi-a spus: „Faci 6 ore de antrenament pe zi!" De data aceasta i-am servit replica: „Nu se poate!" Am explicat că la un volum de muncă așa de mare se ajunge progresiv si că, deocamdată, trebuie să începem cu două ore... După trei ani de pregătire s-a ajuns intr-adevăr la 6 ore pe zi. — Nu știu dacă vă surîde să încheiem capitolul mexican cu o întrebare despre... fotbal. Cum se explică simpatia de care s-a bucurat „11 "-le român în ţara sombreroului? — Evident, această simpatie nu poate fi pusă doar pe seama comunităţii romanice. La turneul final al „El Mundialului" au participat şi alte echipe din ţări de limbă neolatină. Vă spuneam la început că mexicanii îşi investesc sentimentele numai în echivalente identice... — Atunci am ghicit: băieţii lui Angelo Niculescu au fost prietenoşi... — ... prietenoşi şi modeşti, pentru că ei n-au sosit la mondiale ca vedete, ci ca sportivi. Or, un adevărat sportiv trebuie să coboare în stradă, între oameni, cu conştiinţa că face parte din această uriaşă masă, nu că se situează deasupra ei. Dacă fotbaliştii noştri n-au reuşit să învingă Anglia (deşi cu mai multă încredere ar fi tot posibil!) au reuşit să fie întru totul sportivi, ceea ce, la urma urmei, nu se ştie dacă nu are o , importantă chiar mai mare decit o victorie plătită cu simpatia... — Din punctul acesta, v-aş ruga să comutăm discuţia în miezul problemelor dv. actuale. De ce ati ales Sibiul pentru verificarea echipei nationale, acum înaintea mondialelor din Bulgaria? — Desigur, nu pot crede în basmul care spune — pentru handbal rămîne fermecător de adevărat — că Sibiul este locul in care trebuie să joci înainte de o mare confruntare sportivă, dacă vrei să cîștigi. E o legendă într-adevar frumoasă, dar eu sînt rational, nu mă pot baza pe noroc. Totuşi, norocul pe care poate să-l poarte Sibiul celor care vin aici să găsească şi să ia cu el cheia succesului, are şanse să rămînă o chestiune de simbol care se poate traduce astfel: condiţii excelente pentru antrenamente. E locul să mulţumesc C.J.E.F.S. Sibiu pentru condiţiile excelente create lotului nostru în timpul partidelor pe care le-am susţinut aici. — Sună ca un fel de rămas bun, înainte de plecare spre Sofia. Dacă v-ati pregătit intr-adevăr bine la Sibiu, ce rezultate credeţi că veţi înregistra la mondiale? — Vom juca primele partide în seria de la Hoscovo în ordine cu Franţa, Japonia, R.P.D. Coreeană, Olanda sau R.F.G. (depinde care din aceste două echipe se va califica la turneul de precalificare...) şi Venezuela. Avem în grupă doi adversari redutabili: Japonia şi R.P.D. Coreeană. Ţinînd cont de rezultatele din ultimii ani, Japonia şi România ar trebui să se califice in turneul final, unde vor întîlni, după opinia mea, formaţiile U.R.S.S., R.D.G., Bulgariei, Iugoslaviei (Italiei), Cehoslovaciei, Poloniei (Braziliei). Primul pas pentru noi rămîne însă Hascovo, deci nu mă pot pronunţa deocamdată despre turneul final. — Credeţi că au vreo şansă? — Vă feriţi de pronosticuri. Atunci să dorim succes dr. G. Cherebellu în noua sa calitate de antrenor al echipei naţionale a României şi de fost antrenor al naţionalei Mexicului! , Interviu consemnat de VIOREL CUCU În exclusivitate pentru „TRIBUNA SIBIIILIII“ IXIî* X IX II» XI 5 î î i î *î X5» VESTIRI DOMIILE U. T. C. ţV. Cu acest prilej tinerii au vizitat expoziţia a 26 de ani de activitate „Sub Arini“, la statuia lui Emi- rodnică în municipiul Mediaş Odesnescu. Comitetul municipal al U.T.C. Sibiu, împreună cu clubul „7 Noiembrie“ au organizat o plăcută seară de muzică şi poezie lirică. Versurile poeziilor lui Eminescu, Blaga, Topîrceanu şi Labiş s-au împletit armonios cu ilustraţia muzicală susţinută de formaţia „Andromeda“. Recitatori: Angela Rotar, Laura Mareş, Viorica Dogaru; solişti: Augustin Baloş, Sorin Costea. O seară plăcută pe care am dori-o reeditată. • Inscriindu-ne în ciclul de acţiuni închinate semicentenarului creării P.C.R., recent la clubul Tineretului din municipiul Mediaş a avut loc o intilnire a tinerilor din localitate cu comunista Elisabeta Comnacu, care a relevat momente legate de activitatea sa ca ilegal îschisă la clubul Tineretului. • Tinerii din municipiul Mediaș şi-au propus ca prin prestarea de muncă patriotică să dea pînă la sfîrşitul acestei luni în folosinţă terenul de sport de la stadionul „Sparta“. Fină în prezent, în aproximativ 1 200 ore muncă patriotică, ei au descongestionat terenurile de pietre şi cărămizi şi au executat lucrări de nivelări şi taluzare. Tinerii din comuna Birghiş au prezentat sâmbătă şi duminică patru spectacole pentru localnicii din Ighişul Vechi, Vecerd, Pelişor, Birghiş. Programul artistic format din dansuri şi cântece populare, melodii de muzică uşoară şi o piesă de teatru s-a bucurat de o caldă primire din partea publicului. • Duminică seara, în decorul pregătit pentru toamnă al parcului Asigurarea bazei furajere lantă, practică dăunătoare care se cere de urgenţă curmată. Condiţii de realizare a unor cantităţi îndestulătoare de furaje există mai mult ca oricînd. Iar dacă ele nu sunt valorificate aşa cum trebuie întreaga răspundere revine conducerii unităţii.. Situaţia întîlnită la cooperativa agricolă din Alţîna nu diferă prea mult de cea de la Cornăţel. Doar că suprafaţa de pe care a mai rămas de recoltat finul ajunge la circa 300 hectare. S-ar mai putea aminti faptul că în lunca Hîrtibaciului am întilnit cîţiva cooperatori la coasă. Cu o parte din atelaje se transporta final recoltat, în rest, aceeaşi linişte. O linişte care la iarnă ar putea să dezlănţuie... furtună. Furtuna celor peste 700 tone fibroase care se mai află pe lunci şi a celor 170 tone furaje neinsilozate. Ba, să nu greşim, au fost însilozate 120 tone masă verde, nutreţ care, nefiind bine tasat şi acoperit, s-a stricat Incit, nu mai poate fi dat în consumul animalelor. Unul din cooperatori ne spunea că la ei nu s-a mai pomenit să se recolteze fîneţele în luna septembrie. Cum de s-a ajuns totuşi aici? Desigur cauze sunt mai multe. Ne vom referi la una singură pe care o considerăm principală. Preşedintele Ovidiu Demian, care este şi inginerul şef al unităţii, a lipsit din cooperativă mai mult timp. Chiar şi în prezent el se află plecat, la examene.. Dar, aproximativ în aceeaşi perioadă a fost plecat în concediu şi al doilea specialist al unităţii, ing. Ioan Mayhem, iar al treilea, şeful fermei zootehnice, medicul veterinar Constantin Barbu, este prezent mai mult fizic. In lipsa îndrumării şi controlului fiecare a făcut după cum l-a tăiat capul. Nu ne putem explica după ce criterii s-au condus organele agricole judeţene cînd au admis o asemenea situaţie, cunoscută fiind lipsa de activitate a şefului de fermă. Consecinţele sunt evidente. Din cele relatate se desprinde pregnant obligativitatea factorilor de răspundere de a acţiona cu toate forţele şi mijloacele la recoltarea furajelor. (Urmare din pag. I) ze (??!) ar putea fi tot atât de bine insilozată. Mașinile de recoltat masă verde pentru siloz stăteau nefolosite. „De luni intrăm la recoltatul porumbului siloz“ — zicea ing. Nicolae Rucăreanu. Mereu se amină de la o zi la alta lucrări de vitală impor Anulur nr. 738 1. Uzina de piese auto Sibiu ANGAJEAZĂ DE URGENȚĂ: — strungari — frezori — un mecanic locomotivă. Uzina de reparaţii Sibiu str. Constituţiei nr. 23 ANGAJEAZĂ URGENT: — lăcătuşi — strungari — frezori — rectificatori — alezatori — honuitori — tinichigii auto — electricieni auto — şoferi — şoferi automacara — muncitori necalificaţi. întreprinderea pentru industrializarea vinului și băuturilor alcoolice Sibiu angajeaza: GESTIONARI întreprinderea de hoteluri si restaurante Sibiu I angajeaza: — UN INGINER CONSTRUCTOR SAU ELECTROMECANIC pentru funcţia de sef serviciu investiţii. — O DACTILOGRAFĂ. Informaţii suplimentare la biroul personal. S ^ftiiiiîiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiWHt»tti^imB»TaăSiaa^wwmniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii.l mm.m.mmm.wm Cedez apartament 2 camere Ploieşti, contra similar Sibiu. Informaţii precise Sibiu, str. Xenopol nr. 1, Lutsch Elisabeta. Vînd 20 000 buc. cărămidă. Tălmaciu, str. Sadului 571. Preț convenabil. Vind cactus. Sibiu, str. Margaretelor 67. Caut femeie pentru îngrijit copil. Sibiu, Piața Republicii 12, telefon 234 60, familia Lalu. Vind lămîi pe rod, frumos dezvoltat. Vizibil Sibiu, str. Săliştei 10.