Tribuna Sibiului, septembrie 1970 (Anul 3, nr. 785-810)

1970-09-27 / nr. 808

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN La filatura cardată a fabricii de covoare „Dumbrava“ Sibiu, tine­rele Elisabeta Orean, Soriţa Albu şi Maria Buzdughină se numără în permanenţă printre muncitoarele cu bune rezultate în produc­ţie, asigurind o calitate ireproşabilă firelor Citiţi în pag. a 3-a­­­ r*l Manifestări I Cifainium 701 wiiiBS—wg——BwwiiwiiwIi— ii« hwiiiii ni« în decursul perioadei care s-a scurs, o serie de unităţi economice şi-au desfăşurat activitatea în sal­turi, ca urmare a nerespectării rit­micităţii. Nu ne-am propus ca în materialul de faţă să le enumerăm arătînd în dreptul fiecăreia cîte pro­cente şi-a realizat faţă de cît era planificat, ci dorim ca prin prisma rezultatelor obţinute în prima deca­dă a lunii septembrie să analizăm complexitatea cauzelor care au de­terminat nerealizările. Considerăm oportună această analiză, dat fiind faptul că luna septembrie este ultima lună a trimestrului IIi, iar pînă la sfîrșitul anului nu a mai rămas mult. Apoi, anul '70 încheiat înseamnă un cincinal încheiat, el constituind su­portul realizărilor viitoare. Analiza am întreprins-o la o veche uzină sibiană, „Balanţa", ale cărei produse au contribuit din plin la consolidarea prestigiului Sibiului. Colectivul acestei uzine, deşi în fi­nal îşi îndeplineşte toţi indicatorii economici, în primele decade reu­şeşte cu greu să atingă circa 20 pro­cente din sarcinile lunare, pe cînd în altele (la sfîrşit de lună) nu nu­mai că le realizează, dar chiar le depăşeşte. De pildă, media pe cele şapte luni a decadei întîi nu a de­păşit 27 la sută. Cu toate acestea, atît în iulie cît şi în august toţi in­dicatorii au fost realizaţi. Această situaţie are deci unele cauze pro­funde şi de durată. Şi cele 11 pro­cente cît reprezintă realizările din decada I a lunii în curs demon­strează aceste neajunsuri. Or, din­­tr-o analiză cît de sumară se poate observa că, în realitate, sarcina a­­cestei decade putea fi realizată și chiar depășită. Cele 65 de poduri de 15—25 tone care sînt gata produse, dar care nu puteau fi înregistrate ca produse finite deoarece le lipseau platformele ce trebuiau să vină de la Lipova, reprezintă ca valoare un sfert din decadă. Un alt sfert îl con­stituie cele 20 de războaie automate care n-au putut fi înregistrate ca produse finite ci au fost trecute la producţie neterminată, ca urmare a lipsei rulmenţilor. Deci, cu toate că uzina şi-a terminat la timp produ­sele, faptul că ceilalţi colaboratori ai săi nu au livrat subansamblele la timpul necesar a atras după sine un şir întreg de neajunsuri. Şi nu este prima dată cînd C.E.I.L. Arad, respectiv întreprinderea forestieră Lipova şi unitatea ei din Bîrzava creează greutăţi uzinei sibiene. A­­cest lucru se întîmplă de multă vre­me şi ne întrebăm de ce uzina „Ba­lanţa“ nu întreprinde nimic pentru a schimba situaţia. Nu este suficientă la „Balanţa Sibiu doar trimiterea de delegaţi lunar care să impulsioneze livrările. Se impune luarea de către uzina sibiană a unor măsuri severe, cu mai mult simţ de răspundere. Nu trebuie să ne mulţumim doar cu faptul că pro­blema a ajuns să fie cunoscută de însăși conducerea ministerului, că la fața locului s-au deplasat consi­lieri ai forului tutelar. Oare acest ajutor şi-a găsit într-adevăr concre­teţea? Rezultatele obţinute pînă a­­cum dovedesc că nu! La realizările aritmice ale uzinei contribuie în suficient de mare mă­sură şi greutăţile intîmpinate cu turnarea pieselor. „Balanţa* neavînd turnătorie, primește prin colaborări toate piesele aparatelor produse de ea. Dar, paradoxul apare în momen­tul încheierii contractului de cola­borare. Conform spuselor directoru­lui uzinei, Al. Pocol, un asemenea contract nu se poate încheia decit cu întreprinderi posesoare de turnă­torii ce aparţin de M.I.C.M., minis­ter din care face parte şi uzina si­biană. In felul acesta, pe anul In curs „Balanţa" primeşte piese tur­nate doar pentru 50 la sută din ne­cesar. Restul de piese sunt turnate prin accept, în limita posibilităţilor de plan ale întreprinderii la care se apelează. Aceasta este cu atît mai dificilă cu cît produsele uzinei recla­mă o turnare în pereţi foarte subţiri, dată fiind fineţea şi gradul lor mare de precizie. Fiind foarte complexe, aceste piese nu se încadrează nu nu­mai în tehnologiile turnătoriilor M.I.C.M.-ului, dar nici ale altor în­treprinderi. De pildă, pentru piesele care intră în componenta capetelor automate de cîntărit, piese ce se toar­nă din alamă, nu există nici un plan de colaborare. Acest lucru o­­bligă uzina să se asigure prin... mi­ca înțelegere cu alte întreprinderi. Or, circa 70 la sută din cîntarele uzinei sunt dotate cu asemenea ca­pete automate. O parte din aceste piese sunt folosite şi la dozatoare, alt produs al uzinei, iar din totalul producţiei circa 80 la sută o repre­zintă cîntarele şi dozatoarele. In a­­semenea situaţie, vă daţi seama ce înseamnă aminarea de la o zi la alta a turnării acestor piese. Apoi, între­prinderile care au turnătorii refuză uzina şi pe considerentul că piesele ei, avînd o greutate cu mult mai mică decît cele care se toarnă o­­bişnuit, există riscul nerealizării pla­nului în tonaj. In consecință se nasc o serie de aspecte negative. Este su­(continuare In pag. a II-a) V. BARBU Neritmicitatea dereglează mecanismul producţiei ANUL la nr. 808 Duminică 27 septembrie 1970 4 pagini 30 bani mmmmmmmme '«7 ' • 'CW'"'«“'''''' W/t . Cadru din expoziţia Uzinei textile Cisnădie Foto: Fred M­SS Aplicarea îngrăşămintelor nu este sarcină facultativă Asigurarea unui agrofond bogat con­stituie una din principalele verigi în complexul măsurilor menite să valo­rifice superior capacitatea productivă a soiurilor intensive folosite în agri­cultură. în acest sens, unităţile agri­cole socialiste din judeţul nostru şi-au asumat sarcini importante. Numai în această toamnă în cooperativele agri­cole se vor aplica 8 700 tone îngrăşă­minte chimice pe o suprafaţă de 29 000 hectare şi 61 000 tone îngrăşăminte naturale pe 2 800 hectare. Conform situaţiei operative a Direcţiei agri­cole, pînă la data de 25 septembrie a. c. din aceste­ sarcini a fost reali­zată doar aplicarea a 2 539 tone în­grăşăminte chimice şi 27 730 tone în­grăşăminte naturale. Deşi cooperativa agricolă din Topîr­­cea a realizat în acest an o produc­ţie medie de numai 428 kg grîu la hectar, deşi terenurile agricole au o fertilitate foarte scăzută, în această toamnă nu se vor aplica, pentru grîu,­­ îngrăşăminte naturale. După cum ne relatează inginerul Radu Vartolomei, preşedintele unităţii, în planul de fer­tilizări pentru culturile de toamnă nu s-a prevăzut a se aplica nici o tonă de îngrăşăminte naturale. Motivul? „Nu avem braţe de muncă, nu avem mijloace de transport, afirmă pre­şedintele unităţii. In aceste condiţii, ce rost avea să-mi prevăd executa­rea unei lucrări imposibil de ... efec­tuat“? Nu se poate face afirmaţia că la Topîrcea prisosesc braţele de muncă în cooperativa agricolă.. Există în a­­ceastă unitate o serie de greutăţi, care însă’ nu ar trebui să demobili­zeze pe cei ce conduc destinele colec­tivului, ci din contră, să le sporească ambiţia şi să le întărească hotărîrea de a organiza cît mai exemplar acti­vitatea de campanie. Pentru că la Topîrcea, înainte de a intra în sat, eşti întîmpinat de o pseudoplatformă de îngrăşăminte naturale depozitate acolo de cîţiva ani de zile. Şi este mai bine ca aceste materiale fertili­­zante să fie duse în cîmp, să fie in­troduse sub brazdă, decît să putre­zească fără nici un rost. „Sunt acolo peste 1 000 tone îngrăşăminte natu­rale", estimează inginerul Radu Var­tolomei. Cantitate suficientă pentru fertilizarea, în bune condiţiunî, a unei suprafeţe de 50 hectare destinate cul­turii griului, adăugăm noi. Nici în privinţa materializării pre­vederilor de aplicare a îngrăşăminte­lor chimice situaţia nu este mai stră­lucită. Faţă de indicatorul planificat, de 54 tone, din care 30 tone azotoase pe 150 hectare şi 24 tone fosfatice pe 80 hectare, s-au realizat la zi doar 10 tone fosfatice pe 30 hectare. In magazia unităţii nu erau decît încă 10 tone azotoase şi 6 tone superfos­fate. în ziua raidului nu se lucra la fertilizări, din cauză că nu se crease ■ front de lucru pentru maşina de apli­cat îngrăşăminte chimice. Şi încă un aspect: faţă de indicatorul planificat, de 240 hectare grîu pentru semănat în această toamnă, inginerul Radu Vartolomei afirmă că se va însămînţa o suprafaţă de numai 150 hectare. Şi aceasta pe motiv că „nu există tere­nuri propice culturii griului“. Iată că la Topîrcea sunt o serie de probleme de campanie care aşteaptă o rezolvare eficientă, motiv bine în­temeiat pentru ca organele agricole judeţene să-şi intensifice sprijinul dat consiliului de conducere pentru orga­nizarea activităţilor de campanie. Planul de fertilizări a rămas pînă acum, doar în filele dosarelor şi la cooperativa agricolă din Ocna Sibiu­lui. Din cele 133 tone azotoase şi 30 tone fosfatice destinate fertilizării te­renurilor ce se vor cultiva în acest an cu grîu (480 hectare) şi orz (100 hectare), pînă în ziua raidului nu se aplicase nimic, din cauză că nu există front de lucru pentru agregat. O si­tuaţie Sparte prezintă aplicarea în­grăşămintelor naturale. Secţia de me­canizare a fost dotată cu un greifer, construit de Uzina de utilaj minier din Oraşul Petru Groza. Deşi s-a lu­crat la montarea acestei maşini timp de aproape , o săptămînă, greifend nu... vrea să funcţioneze. Este fabricat cu serioase deficienţe. Şi iată cum spe­ranţele cooperatorilor din Ocna Sibiului de a transporta în cîmp cantităţi cît mai mari de îngrăşăminte naturale sunt spulberate. Iar timpul aplicării îngrăşămintelor trece. Oricîtă bună­voinţă ar arăta mecanizatorii şi con­ducerea I.M.A. Sibiu, nu se va rea­liza planul de aplicare a îngrăşă­mintelor naturale la Ocna Sibiului decît prin detaşarea unui greifer din altă parte. Trebuie însă ca şi con­siliul de conducere al cooperativei să mobilizeze atelajele , în această ac­ţiune. GH. GRADINARU Salt spre o nouă personalitate Pe drurnul de lingă rîu, mer­­gând spre centrul comunei simt Înţepăturile brizei de toamnă ca­re coboară din creasta căruntă a Buteanului şi din căldarea de la Birea Lac spre Olt. De departe, de către Calea cu Brazi, dinspre Roghină, şi de peste Olt, din pă­durea de aluni a Golbavului, cu­lorile se amestecă intr-un evantai verde deschis, peste care sep­tembrie a lăsat să cadă pete de galben ruginiu. Clţiva turişti care ştiu să preţuiască frumuseţea ce­lor mai, Înalte etaje ale Carpaţi­­lor In acest anotimp, mă urmează bine dispuşi la clţiva paşi, dis­­cutînd despre stabilitatea vremii. Mă Întreb — ca de-atltea ori de altfel — ce altceva poate să în­semneze pentru ei numele acesta topic ,Arpaş“. In­ afară de... un­deva, o gară în Ţara Făgăraşului, in care trebuie să cobori dacă vrei s-o porneşti către Bicea“... S-ar zice că pe o vreme minuna­tă, intr-un decor de toamnă in care luxuria peisajului Iţi obligă privirea­ să cate pe înaltele pita­a­mide ale Negoiului şi Moldovea­nului buna dispoziţie trebuie să fie molipsitoare. Şi totuşi ceva mă stinjeneşte in hohotele de rîs stenic ale tinerilor. Drumul a­­cesta care duce de la gară spre centrul comunei, la sediul con­siliului popular, îmi sfirneşte mai degrabă un sentiment ciudat, acea bucurie gravă pe care o simţim cu toţii numai atunci cînd ne În­toarcem acasă... Aşezare temeinică, de oameni gospodari, care se trezesc la miez de noapte pentru a băga coasa in otavă sau securea In trunchiul­ ­JUU dt vtp&t­ tai stejarului din Podeiu, comuna Arpaşu de Jos face parte din salba de localităţi ce se înşiră pe malul Oltului între Făgăraş şi Avrig, cărora Lucian Blaga Ie-a dat un nume Încărcat de legendă şi poezie: „satele albastre“. A­­cum, din metafora blagiană a mai rămas legenda. Casele albastre, făcute din bîrne de lemn stropite cu vineţeală de var, au dispărut şi în lacul lor s-au ridicat mul­ticolore case mari din cărămidă, cu ferestre late în trei canaturi, cu porţi înalte in curcubeu, in­crustate, după un vechi meşteşug, cu semne magice, al căror înţeles se pierde în uitare. O prefacere nobilă —■ Încărcată de umanismul anilor socialismului — a dat con­tur unei noi civilizaţii cu alte rezonanţe, cu alte culori... Poate că de aceea miturile contempo­rane, nu sunt altceva decit reali­tate: muncă însufleţită, uriaş e­­fort colectiv, cărămidă, mortar şi edificii noi ridicîndu-se in soare... Toamna — marele socotitor al (Continuare în pag. a Il-a) VIOREL CUCU FEDERAŢIEI DEN­TARE INTEMTIONLE Simbătă dimineaţa, în sala Pala­tului Republicii Socialiste România din Capitală s-au deschis lucrările celei de-a 58-a sesiuni anuale a Fe­deraţiei Dentare Internaţionale, ma­nifestare ştiinţifică de mare presti­giu, ce reuneşte personalităţi de frunte ale ştiinţei şi practicii stoma­tologice din 46 de ţări, din toate continentele. Reuniunea îşi desfăşoară lucrările sub înaltul patronaj al preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. Sesiunea, care va dura şase zile, îşi axează lucrările pe probleme de cea mai vie actualitate ştiinţifică şi practică, marcînd noi etape pe dru­mul progresului acestei discipline medicale. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de prof. dr. Valerian Popescu, mem­bru corespondent al Academiei, pre­şedintele Comitetului de organizare a sesiunii. Primit cu aplauze, a luat cuvîntul preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer. Cuvîntarea a fost ascultată cu atenţie şi sublinia­tă cu vii şi îndelungi aplauze. In numele F.D.I., al participanţi­lor, dr. Jack Stork, preşedintele a­­cestei organizaţii, a mulţumit preşe­dintelui Consiliului de Miniştri, sta­tului român pentru condiţiile create desfăşurării acestei reuniuni. In continuare, participanţii au fost salutaţi de dr. Dan Enăchescu, mi­nistrul sănătăţii, Mircea Maliţa, mi­nistrul învăţămîntului, acad. prof. dr. Aurel Moga, preşedintele Acade­miei de Ştiinţe Medicale şi Ion Cos­­ma, prim-vicepreşedinte al Consiliu­lui popular al municipiului Bucureşti. * Cu prilejul celei de-a 58-a sesiuni anuale a Federaţiei Dentare Interna­ţionale, In foaierul sălii Palatului a fost organizată o expoziţie internaţio­nală de material şi aparataj dentar, la care participă 21 de firme de specia­litate din Austria, Cehoslovacia, Elveţia, Italia, R.D. Germană, R.F. a Germaniei, S.U.A. Ungaria şi Ro­mânia. Preşedintele Consiliului de Miniş­tri, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de organizatorii reuniunii, a vizitat standurile expoziţiei şi a apreciat realizările obţinute în domeniul teh­nicii dentare. (Agerpres) Salutul adresat de preşedin­tele Consiliului de Miniştri, ION GHEORGHE MAURER DOAMNELOR ŞI DOMNILOR, In numele guvernului Republicii Socialiste România adresez un cor­dial salut reprezentanţilor de seamă al ştiinţei stomatologice, reuniţi in cea de-a 58-a sesiune anuală a Fe­deraţiei Dentare Internaţionale. Găzduind această reuniune ştiinţi­fică, guvernul român manifestă, o dată mai mult, inalta preţuire pe care o acordă ştiinţei, dorinţa de a contribui la progresul ei, de a spri­jini strîngerea legăturilor intre oa­menii de ştiinţă din diferite ţări ale lumii. Această atitudine decurge în mod necesar din importanţa pe care a do­­bîndit-o ştiinţa în zilele noastre, ca forţă de impulsie de prim rang a progresului societăţii. Ştiinţa, — este bine ştiut, — sporeşte din ce în ce mai mult capacitatea omului de a stăpiui natura, îi dă posibilitatea să valorifice mereu mai bine bogăţiile ei, să-şi îmbunătăţească rapid şi con­siderabil condiţiile materiale de viaţă. Însuşindu-şi ştiinţa, oamenii îşi ridică, în acelaşi timp, nivelul de cultură, îşi dezvoltă puterea de cu­noaştere şi de înţelegere a fenome­nelor din natură şi­­societate. Prin toate acestea, ştiinţa acţio­nează ca un factor de eliberare a omului, de promovare a participării sale la deciderea destinelor colecti­vităţii şi ale lui însuşi ca individ. In măsura în care dezvoltarea ştiinţei şi introducerea în practică a cuceririlor geniului uman sunt de­grevate de piedicile pe care le creează tendinţele de exploatare şi asuprire a omului de către om, şti­inţa devine şi un factor de promo­vare a unor relaţii noi d­intre oa­meni, ca şi între naţiuni — relaţii guvernate de raţiune, de spiritul dreptăţii şi al respectului reciproc, de principiile egalităţii, libertăţii şi demnităţii umane şi naţionale. Trans­formarea din ce în ce mai mult a ştiinţei intr-un instrument de dez­voltare a înţelegerii şi colaborării internaţionale, este un semn al vre­murilor noastre, semn care îl con­feră din ce în ce mai mult caracte­rul de bun universal, determină un interes acut pentru dezvoltarea ei din partea tuturor popoarelor lumii, fără excepţie. Conştientă de întreaga însemnă­tate a ştiinţei, România a înscris dezvoltarea cercetărilor ştiinţifice ca un obiectiv primordial al construc­ţiei sale sociale, în cadrul programu­lui naţional de cercetări ştiinţifice, se acordă atenţia cuvenită ştiinţelor medicale şi biologice, menite să a­­ducă o importantă contribuţie la ocrotirea sănătăţii oamenilor. Grija pentru sănătatea acestora constituie o preocupare­ centrală a partidului şi statului nostru, o latură importantă a procesului multilateral de dezvol­tare şi inflorire a întregii naţiuni. Este evident că progresul ştiinţe­lor medicale, confruntate în zilele noastre cu probleme deosebit de complexe, ce-şi aşteaptă o urgentă soluţionare, nu poate fi conceput iară participarea unor forţe, intelec­tuale din ce în ce mai numeroase şi fără o strînsă cooperare între sa­vanţii tuturor ţărilor. Congresul dumneavoastră, care reuneşte oameni de ştiinţă valoroşi dintr-un mare număr de ţări, va contribui la sta­bilirea unor concluzii de importanţă şi utilitate deosebită pentru rezol­varea unor probleme de sănătate pu­blică în domeniul odontostomatolo­­giei, va deschide, desigur, noi per­spective de viitor acestei importante ramuri a medicinei. Vă rog să-mi permiteţi, stimaţi oaspeţi, să vă spun tradiţionalul "Bun venit în România" şi să adre­sez Congresului dumneavoastră urări de deplin succes. Masa oferită de Comitetul Executiv al C.C.al P.C.R. cu prilejul împlinirii a 60 de ani de către tov. Vasile Vilcu Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., a oferit, simbătă la amia­ză, o masă tovărăşească cu prile­jul celei de-a 60-a aniversări a zilei de naştere a tovarăşului Va­sile Vilcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vice­preşedinte al Consiliului de Stat. Au luat parte tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Druigă­­nescu, Janos Fazekas, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Miron Con­­stantinescu, Ion Iliescu, Ion Ioni­­ţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, Chi­­vu Stoica, Constantin Pîrvul,eseu, Gheorghe Vasilichi. Conducătorii de partid şi de stat l-au felicitat călduros pe to­varăşul Vasile Vilcu, urîndu-i să­nătate, viaţă lungă şi noi succese în îndeplinirea sarcinilor încre­dinţate de partid, de statul nostru socialist. In timpul prînzului a toastat pentru sărbătorit tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Referindu-se la munca vastă şi la succesele obţinute de partidul nostru în traducerea în viaţă a măreţului program de înflorire multilaterală a patriei elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R., la politica ex­ternă a partidului şi statului nos­tru de prietenie şi alianţă cu ţă­rile socialiste,, de solidaritate şi unitate cu mişcarea comunistă, de destindere, colaborare şi pace în lume, secretarul general al partidului a arătat că, alături de întreaga conducere de partid şi de stat, la toate acestea şi-a adus şi-şi aduce contribuţia şi tovară­şul Vasile Vilcu. Relevind sar­cinile mari pe care le are de­­re­­zolvat în continuare poporul ro­mân în construcţia societăţii so­cialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a urat tovarăşului Va­­sile Vîlcu sănătate şi putere de muncă pentru a-şi putea aduce şi pe mai departe contribuţia la activitatea partidului şi statului. A răspuns tovarăşul Vasile Vilcu. Arătînd că întreaga sa viaţă şi-a consacrat-o partidului, sărbătoritul a mulţumit pentru a­­precierile calde făcute la adresa sa de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru urările ce i-au fost adre­sate şi s-a angajat să depună toate eforturile pentru a fi cit mai de folos partidului, construc­ţiei socialismului în patria noas­tră. Tovarăşul Vasile Vîlcu şi-a exprimat încrederea fermă că par­tidul nostru în frunte cu secreta­rul său general ca un conducător marxist-leninist încercat, profund devotat poporului, cauzei socia­lismului — îşi va îndeplini cu cinste şi în viitor măreaţa misiu­ne istorică ce-i revine în asigura­rea prosperităţi României. Masa s-a desfăşurat, intr-o at­mosferă caldă, tovărăşească. (Agerpres)

Next