Tribuna Sibiului, septembrie 1970 (Anul 3, nr. 785-810)
1970-09-27 / nr. 808
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN La filatura cardată a fabricii de covoare „Dumbrava“ Sibiu, tinerele Elisabeta Orean, Soriţa Albu şi Maria Buzdughină se numără în permanenţă printre muncitoarele cu bune rezultate în producţie, asigurind o calitate ireproşabilă firelor Citiţi în pag. a 3-a r*l Manifestări I Cifainium 701 wiiiBS—wg——BwwiiwiiwIi— ii« hwiiiii ni« în decursul perioadei care s-a scurs, o serie de unităţi economice şi-au desfăşurat activitatea în salturi, ca urmare a nerespectării ritmicităţii. Nu ne-am propus ca în materialul de faţă să le enumerăm arătînd în dreptul fiecăreia cîte procente şi-a realizat faţă de cît era planificat, ci dorim ca prin prisma rezultatelor obţinute în prima decadă a lunii septembrie să analizăm complexitatea cauzelor care au determinat nerealizările. Considerăm oportună această analiză, dat fiind faptul că luna septembrie este ultima lună a trimestrului IIi, iar pînă la sfîrșitul anului nu a mai rămas mult. Apoi, anul '70 încheiat înseamnă un cincinal încheiat, el constituind suportul realizărilor viitoare. Analiza am întreprins-o la o veche uzină sibiană, „Balanţa", ale cărei produse au contribuit din plin la consolidarea prestigiului Sibiului. Colectivul acestei uzine, deşi în final îşi îndeplineşte toţi indicatorii economici, în primele decade reuşeşte cu greu să atingă circa 20 procente din sarcinile lunare, pe cînd în altele (la sfîrşit de lună) nu numai că le realizează, dar chiar le depăşeşte. De pildă, media pe cele şapte luni a decadei întîi nu a depăşit 27 la sută. Cu toate acestea, atît în iulie cît şi în august toţi indicatorii au fost realizaţi. Această situaţie are deci unele cauze profunde şi de durată. Şi cele 11 procente cît reprezintă realizările din decada I a lunii în curs demonstrează aceste neajunsuri. Or, dintr-o analiză cît de sumară se poate observa că, în realitate, sarcina acestei decade putea fi realizată și chiar depășită. Cele 65 de poduri de 15—25 tone care sînt gata produse, dar care nu puteau fi înregistrate ca produse finite deoarece le lipseau platformele ce trebuiau să vină de la Lipova, reprezintă ca valoare un sfert din decadă. Un alt sfert îl constituie cele 20 de războaie automate care n-au putut fi înregistrate ca produse finite ci au fost trecute la producţie neterminată, ca urmare a lipsei rulmenţilor. Deci, cu toate că uzina şi-a terminat la timp produsele, faptul că ceilalţi colaboratori ai săi nu au livrat subansamblele la timpul necesar a atras după sine un şir întreg de neajunsuri. Şi nu este prima dată cînd C.E.I.L. Arad, respectiv întreprinderea forestieră Lipova şi unitatea ei din Bîrzava creează greutăţi uzinei sibiene. Acest lucru se întîmplă de multă vreme şi ne întrebăm de ce uzina „Balanţa“ nu întreprinde nimic pentru a schimba situaţia. Nu este suficientă la „Balanţa Sibiu doar trimiterea de delegaţi lunar care să impulsioneze livrările. Se impune luarea de către uzina sibiană a unor măsuri severe, cu mai mult simţ de răspundere. Nu trebuie să ne mulţumim doar cu faptul că problema a ajuns să fie cunoscută de însăși conducerea ministerului, că la fața locului s-au deplasat consilieri ai forului tutelar. Oare acest ajutor şi-a găsit într-adevăr concreteţea? Rezultatele obţinute pînă acum dovedesc că nu! La realizările aritmice ale uzinei contribuie în suficient de mare măsură şi greutăţile intîmpinate cu turnarea pieselor. „Balanţa* neavînd turnătorie, primește prin colaborări toate piesele aparatelor produse de ea. Dar, paradoxul apare în momentul încheierii contractului de colaborare. Conform spuselor directorului uzinei, Al. Pocol, un asemenea contract nu se poate încheia decit cu întreprinderi posesoare de turnătorii ce aparţin de M.I.C.M., minister din care face parte şi uzina sibiană. In felul acesta, pe anul In curs „Balanţa" primeşte piese turnate doar pentru 50 la sută din necesar. Restul de piese sunt turnate prin accept, în limita posibilităţilor de plan ale întreprinderii la care se apelează. Aceasta este cu atît mai dificilă cu cît produsele uzinei reclamă o turnare în pereţi foarte subţiri, dată fiind fineţea şi gradul lor mare de precizie. Fiind foarte complexe, aceste piese nu se încadrează nu numai în tehnologiile turnătoriilor M.I.C.M.-ului, dar nici ale altor întreprinderi. De pildă, pentru piesele care intră în componenta capetelor automate de cîntărit, piese ce se toarnă din alamă, nu există nici un plan de colaborare. Acest lucru obligă uzina să se asigure prin... mica înțelegere cu alte întreprinderi. Or, circa 70 la sută din cîntarele uzinei sunt dotate cu asemenea capete automate. O parte din aceste piese sunt folosite şi la dozatoare, alt produs al uzinei, iar din totalul producţiei circa 80 la sută o reprezintă cîntarele şi dozatoarele. In asemenea situaţie, vă daţi seama ce înseamnă aminarea de la o zi la alta a turnării acestor piese. Apoi, întreprinderile care au turnătorii refuză uzina şi pe considerentul că piesele ei, avînd o greutate cu mult mai mică decît cele care se toarnă obişnuit, există riscul nerealizării planului în tonaj. In consecință se nasc o serie de aspecte negative. Este su(continuare In pag. a II-a) V. BARBU Neritmicitatea dereglează mecanismul producţiei ANUL la nr. 808 Duminică 27 septembrie 1970 4 pagini 30 bani mmmmmmmme '«7 ' • 'CW'"'«“'''''' W/t . Cadru din expoziţia Uzinei textile Cisnădie Foto: Fred MSS Aplicarea îngrăşămintelor nu este sarcină facultativă Asigurarea unui agrofond bogat constituie una din principalele verigi în complexul măsurilor menite să valorifice superior capacitatea productivă a soiurilor intensive folosite în agricultură. în acest sens, unităţile agricole socialiste din judeţul nostru şi-au asumat sarcini importante. Numai în această toamnă în cooperativele agricole se vor aplica 8 700 tone îngrăşăminte chimice pe o suprafaţă de 29 000 hectare şi 61 000 tone îngrăşăminte naturale pe 2 800 hectare. Conform situaţiei operative a Direcţiei agricole, pînă la data de 25 septembrie a. c. din aceste sarcini a fost realizată doar aplicarea a 2 539 tone îngrăşăminte chimice şi 27 730 tone îngrăşăminte naturale. Deşi cooperativa agricolă din Topîrcea a realizat în acest an o producţie medie de numai 428 kg grîu la hectar, deşi terenurile agricole au o fertilitate foarte scăzută, în această toamnă nu se vor aplica, pentru grîu, îngrăşăminte naturale. După cum ne relatează inginerul Radu Vartolomei, preşedintele unităţii, în planul de fertilizări pentru culturile de toamnă nu s-a prevăzut a se aplica nici o tonă de îngrăşăminte naturale. Motivul? „Nu avem braţe de muncă, nu avem mijloace de transport, afirmă preşedintele unităţii. In aceste condiţii, ce rost avea să-mi prevăd executarea unei lucrări imposibil de ... efectuat“? Nu se poate face afirmaţia că la Topîrcea prisosesc braţele de muncă în cooperativa agricolă.. Există în această unitate o serie de greutăţi, care însă’ nu ar trebui să demobilizeze pe cei ce conduc destinele colectivului, ci din contră, să le sporească ambiţia şi să le întărească hotărîrea de a organiza cît mai exemplar activitatea de campanie. Pentru că la Topîrcea, înainte de a intra în sat, eşti întîmpinat de o pseudoplatformă de îngrăşăminte naturale depozitate acolo de cîţiva ani de zile. Şi este mai bine ca aceste materiale fertilizante să fie duse în cîmp, să fie introduse sub brazdă, decît să putrezească fără nici un rost. „Sunt acolo peste 1 000 tone îngrăşăminte naturale", estimează inginerul Radu Vartolomei. Cantitate suficientă pentru fertilizarea, în bune condiţiunî, a unei suprafeţe de 50 hectare destinate culturii griului, adăugăm noi. Nici în privinţa materializării prevederilor de aplicare a îngrăşămintelor chimice situaţia nu este mai strălucită. Faţă de indicatorul planificat, de 54 tone, din care 30 tone azotoase pe 150 hectare şi 24 tone fosfatice pe 80 hectare, s-au realizat la zi doar 10 tone fosfatice pe 30 hectare. In magazia unităţii nu erau decît încă 10 tone azotoase şi 6 tone superfosfate. în ziua raidului nu se lucra la fertilizări, din cauză că nu se crease ■ front de lucru pentru maşina de aplicat îngrăşăminte chimice. Şi încă un aspect: faţă de indicatorul planificat, de 240 hectare grîu pentru semănat în această toamnă, inginerul Radu Vartolomei afirmă că se va însămînţa o suprafaţă de numai 150 hectare. Şi aceasta pe motiv că „nu există terenuri propice culturii griului“. Iată că la Topîrcea sunt o serie de probleme de campanie care aşteaptă o rezolvare eficientă, motiv bine întemeiat pentru ca organele agricole judeţene să-şi intensifice sprijinul dat consiliului de conducere pentru organizarea activităţilor de campanie. Planul de fertilizări a rămas pînă acum, doar în filele dosarelor şi la cooperativa agricolă din Ocna Sibiului. Din cele 133 tone azotoase şi 30 tone fosfatice destinate fertilizării terenurilor ce se vor cultiva în acest an cu grîu (480 hectare) şi orz (100 hectare), pînă în ziua raidului nu se aplicase nimic, din cauză că nu există front de lucru pentru agregat. O situaţie Sparte prezintă aplicarea îngrăşămintelor naturale. Secţia de mecanizare a fost dotată cu un greifer, construit de Uzina de utilaj minier din Oraşul Petru Groza. Deşi s-a lucrat la montarea acestei maşini timp de aproape , o săptămînă, greifend nu... vrea să funcţioneze. Este fabricat cu serioase deficienţe. Şi iată cum speranţele cooperatorilor din Ocna Sibiului de a transporta în cîmp cantităţi cît mai mari de îngrăşăminte naturale sunt spulberate. Iar timpul aplicării îngrăşămintelor trece. Oricîtă bunăvoinţă ar arăta mecanizatorii şi conducerea I.M.A. Sibiu, nu se va realiza planul de aplicare a îngrăşămintelor naturale la Ocna Sibiului decît prin detaşarea unui greifer din altă parte. Trebuie însă ca şi consiliul de conducere al cooperativei să mobilizeze atelajele , în această acţiune. GH. GRADINARU Salt spre o nouă personalitate Pe drurnul de lingă rîu, mergând spre centrul comunei simt Înţepăturile brizei de toamnă care coboară din creasta căruntă a Buteanului şi din căldarea de la Birea Lac spre Olt. De departe, de către Calea cu Brazi, dinspre Roghină, şi de peste Olt, din pădurea de aluni a Golbavului, culorile se amestecă intr-un evantai verde deschis, peste care septembrie a lăsat să cadă pete de galben ruginiu. Clţiva turişti care ştiu să preţuiască frumuseţea celor mai, Înalte etaje ale Carpaţilor In acest anotimp, mă urmează bine dispuşi la clţiva paşi, discutînd despre stabilitatea vremii. Mă Întreb — ca de-atltea ori de altfel — ce altceva poate să însemneze pentru ei numele acesta topic ,Arpaş“. In afară de... undeva, o gară în Ţara Făgăraşului, in care trebuie să cobori dacă vrei s-o porneşti către Bicea“... S-ar zice că pe o vreme minunată, intr-un decor de toamnă in care luxuria peisajului Iţi obligă privirea să cate pe înaltele pitaamide ale Negoiului şi Moldoveanului buna dispoziţie trebuie să fie molipsitoare. Şi totuşi ceva mă stinjeneşte in hohotele de rîs stenic ale tinerilor. Drumul acesta care duce de la gară spre centrul comunei, la sediul consiliului popular, îmi sfirneşte mai degrabă un sentiment ciudat, acea bucurie gravă pe care o simţim cu toţii numai atunci cînd ne Întoarcem acasă... Aşezare temeinică, de oameni gospodari, care se trezesc la miez de noapte pentru a băga coasa in otavă sau securea In trunchiul JUU dt vtp&t tai stejarului din Podeiu, comuna Arpaşu de Jos face parte din salba de localităţi ce se înşiră pe malul Oltului între Făgăraş şi Avrig, cărora Lucian Blaga Ie-a dat un nume Încărcat de legendă şi poezie: „satele albastre“. Acum, din metafora blagiană a mai rămas legenda. Casele albastre, făcute din bîrne de lemn stropite cu vineţeală de var, au dispărut şi în lacul lor s-au ridicat multicolore case mari din cărămidă, cu ferestre late în trei canaturi, cu porţi înalte in curcubeu, incrustate, după un vechi meşteşug, cu semne magice, al căror înţeles se pierde în uitare. O prefacere nobilă —■ Încărcată de umanismul anilor socialismului — a dat contur unei noi civilizaţii cu alte rezonanţe, cu alte culori... Poate că de aceea miturile contemporane, nu sunt altceva decit realitate: muncă însufleţită, uriaş efort colectiv, cărămidă, mortar şi edificii noi ridicîndu-se in soare... Toamna — marele socotitor al (Continuare în pag. a Il-a) VIOREL CUCU FEDERAŢIEI DENTARE INTEMTIONLE Simbătă dimineaţa, în sala Palatului Republicii Socialiste România din Capitală s-au deschis lucrările celei de-a 58-a sesiuni anuale a Federaţiei Dentare Internaţionale, manifestare ştiinţifică de mare prestigiu, ce reuneşte personalităţi de frunte ale ştiinţei şi practicii stomatologice din 46 de ţări, din toate continentele. Reuniunea îşi desfăşoară lucrările sub înaltul patronaj al preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. Sesiunea, care va dura şase zile, îşi axează lucrările pe probleme de cea mai vie actualitate ştiinţifică şi practică, marcînd noi etape pe drumul progresului acestei discipline medicale. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de prof. dr. Valerian Popescu, membru corespondent al Academiei, preşedintele Comitetului de organizare a sesiunii. Primit cu aplauze, a luat cuvîntul preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer. Cuvîntarea a fost ascultată cu atenţie şi subliniată cu vii şi îndelungi aplauze. In numele F.D.I., al participanţilor, dr. Jack Stork, preşedintele acestei organizaţii, a mulţumit preşedintelui Consiliului de Miniştri, statului român pentru condiţiile create desfăşurării acestei reuniuni. In continuare, participanţii au fost salutaţi de dr. Dan Enăchescu, ministrul sănătăţii, Mircea Maliţa, ministrul învăţămîntului, acad. prof. dr. Aurel Moga, preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale şi Ion Cosma, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular al municipiului Bucureşti. * Cu prilejul celei de-a 58-a sesiuni anuale a Federaţiei Dentare Internaţionale, In foaierul sălii Palatului a fost organizată o expoziţie internaţională de material şi aparataj dentar, la care participă 21 de firme de specialitate din Austria, Cehoslovacia, Elveţia, Italia, R.D. Germană, R.F. a Germaniei, S.U.A. Ungaria şi România. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de organizatorii reuniunii, a vizitat standurile expoziţiei şi a apreciat realizările obţinute în domeniul tehnicii dentare. (Agerpres) Salutul adresat de preşedintele Consiliului de Miniştri, ION GHEORGHE MAURER DOAMNELOR ŞI DOMNILOR, In numele guvernului Republicii Socialiste România adresez un cordial salut reprezentanţilor de seamă al ştiinţei stomatologice, reuniţi in cea de-a 58-a sesiune anuală a Federaţiei Dentare Internaţionale. Găzduind această reuniune ştiinţifică, guvernul român manifestă, o dată mai mult, inalta preţuire pe care o acordă ştiinţei, dorinţa de a contribui la progresul ei, de a sprijini strîngerea legăturilor intre oamenii de ştiinţă din diferite ţări ale lumii. Această atitudine decurge în mod necesar din importanţa pe care a dobîndit-o ştiinţa în zilele noastre, ca forţă de impulsie de prim rang a progresului societăţii. Ştiinţa, — este bine ştiut, — sporeşte din ce în ce mai mult capacitatea omului de a stăpiui natura, îi dă posibilitatea să valorifice mereu mai bine bogăţiile ei, să-şi îmbunătăţească rapid şi considerabil condiţiile materiale de viaţă. Însuşindu-şi ştiinţa, oamenii îşi ridică, în acelaşi timp, nivelul de cultură, îşi dezvoltă puterea de cunoaştere şi de înţelegere a fenomenelor din natură şisocietate. Prin toate acestea, ştiinţa acţionează ca un factor de eliberare a omului, de promovare a participării sale la deciderea destinelor colectivităţii şi ale lui însuşi ca individ. In măsura în care dezvoltarea ştiinţei şi introducerea în practică a cuceririlor geniului uman sunt degrevate de piedicile pe care le creează tendinţele de exploatare şi asuprire a omului de către om, ştiinţa devine şi un factor de promovare a unor relaţii noi dintre oameni, ca şi între naţiuni — relaţii guvernate de raţiune, de spiritul dreptăţii şi al respectului reciproc, de principiile egalităţii, libertăţii şi demnităţii umane şi naţionale. Transformarea din ce în ce mai mult a ştiinţei intr-un instrument de dezvoltare a înţelegerii şi colaborării internaţionale, este un semn al vremurilor noastre, semn care îl conferă din ce în ce mai mult caracterul de bun universal, determină un interes acut pentru dezvoltarea ei din partea tuturor popoarelor lumii, fără excepţie. Conştientă de întreaga însemnătate a ştiinţei, România a înscris dezvoltarea cercetărilor ştiinţifice ca un obiectiv primordial al construcţiei sale sociale, în cadrul programului naţional de cercetări ştiinţifice, se acordă atenţia cuvenită ştiinţelor medicale şi biologice, menite să aducă o importantă contribuţie la ocrotirea sănătăţii oamenilor. Grija pentru sănătatea acestora constituie o preocupare centrală a partidului şi statului nostru, o latură importantă a procesului multilateral de dezvoltare şi inflorire a întregii naţiuni. Este evident că progresul ştiinţelor medicale, confruntate în zilele noastre cu probleme deosebit de complexe, ce-şi aşteaptă o urgentă soluţionare, nu poate fi conceput iară participarea unor forţe, intelectuale din ce în ce mai numeroase şi fără o strînsă cooperare între savanţii tuturor ţărilor. Congresul dumneavoastră, care reuneşte oameni de ştiinţă valoroşi dintr-un mare număr de ţări, va contribui la stabilirea unor concluzii de importanţă şi utilitate deosebită pentru rezolvarea unor probleme de sănătate publică în domeniul odontostomatologiei, va deschide, desigur, noi perspective de viitor acestei importante ramuri a medicinei. Vă rog să-mi permiteţi, stimaţi oaspeţi, să vă spun tradiţionalul "Bun venit în România" şi să adresez Congresului dumneavoastră urări de deplin succes. Masa oferită de Comitetul Executiv al C.C.al P.C.R. cu prilejul împlinirii a 60 de ani de către tov. Vasile Vilcu Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., a oferit, simbătă la amiază, o masă tovărăşească cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a zilei de naştere a tovarăşului Vasile Vilcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat. Au luat parte tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Druigănescu, Janos Fazekas, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Miron Constantinescu, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, Chivu Stoica, Constantin Pîrvul,eseu, Gheorghe Vasilichi. Conducătorii de partid şi de stat l-au felicitat călduros pe tovarăşul Vasile Vilcu, urîndu-i sănătate, viaţă lungă şi noi succese în îndeplinirea sarcinilor încredinţate de partid, de statul nostru socialist. In timpul prînzului a toastat pentru sărbătorit tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Referindu-se la munca vastă şi la succesele obţinute de partidul nostru în traducerea în viaţă a măreţului program de înflorire multilaterală a patriei elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R., la politica externă a partidului şi statului nostru de prietenie şi alianţă cu ţările socialiste,, de solidaritate şi unitate cu mişcarea comunistă, de destindere, colaborare şi pace în lume, secretarul general al partidului a arătat că, alături de întreaga conducere de partid şi de stat, la toate acestea şi-a adus şi-şi aduce contribuţia şi tovarăşul Vasile Vilcu. Relevind sarcinile mari pe care le are derezolvat în continuare poporul român în construcţia societăţii socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a urat tovarăşului Vasile Vîlcu sănătate şi putere de muncă pentru a-şi putea aduce şi pe mai departe contribuţia la activitatea partidului şi statului. A răspuns tovarăşul Vasile Vilcu. Arătînd că întreaga sa viaţă şi-a consacrat-o partidului, sărbătoritul a mulţumit pentru aprecierile calde făcute la adresa sa de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru urările ce i-au fost adresate şi s-a angajat să depună toate eforturile pentru a fi cit mai de folos partidului, construcţiei socialismului în patria noastră. Tovarăşul Vasile Vîlcu şi-a exprimat încrederea fermă că partidul nostru în frunte cu secretarul său general ca un conducător marxist-leninist încercat, profund devotat poporului, cauzei socialismului — îşi va îndeplini cu cinste şi în viitor măreaţa misiune istorică ce-i revine în asigurarea prosperităţi României. Masa s-a desfăşurat, intr-o atmosferă caldă, tovărăşească. (Agerpres)