Tribuna Sibiului, octombrie 1970 (Anul 3, nr. 811-837)

1970-10-18 / nr. 826

Pâ£. 2 Redescoperirea­­băilor „Felix“­ Deşi există mărturii scrise care le atestă utilizarea încă din 1221, apele renumitei staţiuni balneo­climaterice din vestul ţării, ,Fe­lix“, situată in preajma Oradei, par a fi redescoperite şi puse in evidenţă la adevărata lor va­loare, abia acum. Mai precis, a­­nul acesta cînd s-au tras o parte din concluziile unor studii înde­lungate făcute de Institutul de balneologie din Bucureşti, în co­laborare cu medicii de aci şi chiar cu unele foruri ştiinţifice din străinătate. S-a elucidat, de pildă, prove­nienţa acestor ape termale. Pe seama lor s-au făcut pînă acum tot felul de supoziţii, majoritatea inclinind spre o origine de natură vulcanică. Dar, studiindu-se a­­dîncurile cu metode moderne, s-a constatat — spre stupoarea unora — că nu-i nici urmă de vulcani pe aceste meleaguri. Este pur şi simplu o zonă carstică cu fun­dament de calcar uşor ciuruit de apele provenite din ploi. Iar în preajma Oradei zona carstică res­pectivă prezintă o fisură de di­mensiuni mai mari, de-a lungul căreia ies apele sub formă de izvoare calde. Căci apelîndu-se la ajutorul laboratorului de geo­­chimie al Facultăţii de Ştiinţe din Bordeaux, care a folosit în cer­cetări carbon — C14 — ra­dioactiv, acesta a determinat că în fond, noi cei care ne tratăm la­­Felix" facem baie în apa de... ploaie de acum 24 000 de ani. Vedeţi, atîta i-a trebuit apei să se infiltreze în profunzime, să ia parte la diferite procese fizice şi chimice şi să se întoarcă la su­prafaţă înnobilată cu diverse sub­stanţe tămăduitoare şi încălzită la 48 grade Celsius. Odată stabilit acest circuit, a dispărut complet teama epuizării cîndva a apelor termale de la­­Felix". Ploile o alimentează continuu şi revin la suprafaţă în debite impresiona­bile. Izvorul .Bálint", de exem­plu, forat în 1885, are o vînă de nu mai puţin 17 milioane litri de apă în 24 de ore, iar ultimul — denumit deocamdată „Sonda 4003" —■ forat în anul trecut, în apropiere, are un debit de 120 litri pe secundă. Ce s-a mai aflat cu prilejul cercetărilor recente de la „Fe­lix“? Că apa, pe lingă o uşoară radioactivitate, are în primele ore de la ieşire din izvor proprietăţi antibiotice comparabile cu strep­­tomicina şi­­ penicilina, ceea ce reduce la zero posibilităţile de răspîndire în bazine a infecţiilor. Apoi s-a dovedit —■ şi e o altă noutate pentru „Felix“ — că pa­ralel cu folosirea apelor în cura externă prin băi, în cura internă este la fel de eficientă. Băută caldă înainte de masă în doze indicate de medic de la caz la caz, calmează spasmele tubului digestiv şi ale căilor biliare, nor­malizează secreţia gastrică, mă­reşte fluxul bilei şi favorizează extraordinar digestia. Ca să nu mai spunem că spală literalmente rinichii de nisip. Iată de ce ea se indică acum şi în tratamentul gastritelor cronice, boala ulce­roasă, unele maladii ale căilor bi­liare, constipaţia şi nisipul urinar. Pe de altă parte, pornindu-se de la proprietatea bacteriostatică nou descoperită, s-a şi prevăzut ca bazele de tratament în curs de construcţie să fie dotate cu aparatură care să permită o nouă cale de utilizare a apei ter­male, sub formă de aerosoli. Se vor amplifica astfel cele 32 de tratamente aplicate în prezent la­­Felix" și între care unele au fost aci premiere (elongatiile sub­­acvale de mare răsunet în lumea medicală, prin eficienta lor), tra­tamente completate cu un regim alimentar în curs de elaborare pe baza a tot ce a cucerit ştiin­ţa mondială mai nou şi în acest domeniu. Cercetările continuă, şi ele vor dezlega şi alte enigme ale „Fe­­lixului". Cert e că rezultatele de pînă acum au determinat un re­viriment total şi în materie de dotări. Un complex senatorial ul­tramodern cu 1 000 de locuri, un complex terapeutic cu 300 de locuri şi un hotel O.N.T. de 150 locuri sunt pe terminate. Com­plexul sanatorial şi cel terapeu­tic sunt prevăzute cu baze de tra­tament după ultima expresie a balneologiei. De asemenea, alte două bazine în aer liber şi unul acoperit vor fi date în folosinţă anul viitor. Se va mai ridica un sanatoriu la secţia „1 Mai", un amplu complex comercial, sală de cinematograf etc., toate ridicind într-un viitor apropiat „Felixul“ la nivelul uneia dintre cele mai dotate şi frumoase staţiuni din Europa. VIRGIL LAZAR­ ­!iiiiiiiiiiiini!iiiii!!!!ii;i:uiii!iiiiiiiiiiiiiiin!!iiiiiiii!!iinnnn!ii;ii;!miii;i!iiiiniiiiiuiimi!!iiiiui[iniiiummiiinit Cîteva din modelele prezentate la parada modei, vineri seara, în sala Teatrului de stat, în fata unui numeros public m . cuvinte încrucişate ORIZONTAL: 1. Te trag pe sfoară la jocul de cărţi. 2. Un tot armonios, atrăgător... în perspectivă (inf.) — Puţin... tras la cap! 3. Trasă pe cale. 4. Tras cu zarurile la table — Trase din sport! — Tu le faci şi tu te tragi. 5. ... din infinit! — Ştanţat la cap! — Tras cu mătura. 6. Preţ fix... tras la produse — Trasă cu broderie. 7. Te trage din drum — Sfori de edec! — Felie de parmezan! 8. Vale rîpoasă ... atrăgătoare de curiozităţi — Ultimele trase din sfori! 9. Atras de ges­turi alese, distinse. 10. Expresie, pe graiul motanului (interjecţia aici.) — Atras de îngîmfare şi arogantă. 11. Atras în vals — Te trage la rele. VERTICAL: 1. Tras în ritm — Capete de morcov! 2. Atras în combinaţie — Trase din greşeală! 3. Fire trase-n cap — Atras de toate relele. 4. început de c e­­rupţie — Cu tragere de inimă. 5. Atrasă de pămînt. 6.­­Niculae! — Sfori de iţă — Trase din confete! 7. Fire de nisip! — La poziţia iniţială. 8. Cameră mică... atrăgătoare de odihnă — Tras sub aripa ocrotirii, Pro­­tecţiei etc. 9. Trase din daltă şi ciocan — Tras din escuţit! 10. Jucărie mică ce se trage din degete — Volan tras la mijloc. 11. Centrul, atracţiilor - Gaze ce trag la strănutat (sing.). 12. Draci ce te trag la rele D!nSS’ VI OREL O ANCE A Tras... pe sfoară 1 2 3 4 8 fi 7 8 9 IO M 12 1 2 .­ 4 5 6 7 8 9 10 11 9 i§ — • — — — • 96 9 $ # m m 9 # TRIBUNĂ sibiului A­soci­aţi­unea şi marca culturală in folosul in găsirea unui Izvor de bani pen­tru scopurile culturale ale „Asocia­­tiunii“ Astra, Dr. Ştefan Erdeni din Orăştie a pus la dispoziţia „Aso­­ciatiunii", In anul 1906, o „marcă culturală“ specială. Ideea acestei mărci a fost popu­larizată de ziarul „Libertatea* din Orăştie Încă din anul 1905, „In a­­junul deschiderii Expoziţiei Asocia­­ţiunii­ (1905) ţi a festivităţilor din jurul lor, s-a făcut propunerea: Co­mitetul Central să aducă hotărlrea de a Introduce ţi la noi românii, din Ardeal ţi Ungaria, o marcă spe­cială, pe care să o numim „Marca culturală a Asociaţiunii" de 2 fil­ieri, care marcă să se introducă a fi pusă ca bij­utor, peste preţul de intrare la petreceri, lipindu-se pe bilet şi aranjatorii având a trimite sumele Încasate la comitetul des­­părţămlntului pe terenul căruia s-a făcut petrecerea. Veniturile strinse prin marca culturală urmînd să­ ră­zuind jumătate la despărtăminte, iar jumătate să se trimită centrului la Sibiu. Această marcă culturală a Asociațiunii pe care cu drag o va plăti tot românul și de la miile de români ce vor trece prin Sibiu, mul­te mii de banuri vor rămlne, din care se vor putea edita cărţi de folos pentru a fi răsplndite în po­por, duclnd cultură prin ele In si­nul lui, căci iacă ,Asociafiunea* a făcut pentru intelectuali şcoală de fete superioară, Enciclopedie, Mu­zeu cu casă naţională proprie etc.“ începutul folosirii acestei mărci culturale l-a făcut artistul Zahar­ia Birsan la Sibiu cînd. In anul 1906, a aplicat pe biletele de intrare la teatru cile o marcă culturală de 5 filieri. Apoi s-a făcut popularizarea mărcii ca să fie Întrebuinţată pe corespondenţă şi de către societăţile româneşti de orice fel, bănci, bi­rouri advocatiale, oficii parohiale etc., urmărindu-se mai ales să nu lipsească de la spectacolele de con­certe, teatru, serate, Indeplinindu-ţi astfel ţelul In ajutorarea acestor so­cietăţi­ Mărcile au fost puse In vînzare la redacţia revistei „Luceafărul" din Sibiu, str. Schewis nr. 2 şi la alte redacţii ale ziarelor româneşti din Sibiu. Tirajul a fost de 50 000 de bucăţi. CAROL COMȘA 39 C­­.P.QR~l wmwmmm Ca dintr-o spaimă, frunzele în­gălbenite sînt spulberate-n vîn­­tul rece al toamnei. Pe lacul din Dumbravă, „ultimii mohi­cani" mai vor să guste putinele clipe frumoase dinaintea iernii ce dă semne de amenințare... 1 TURNUL CHINDIEI 9 ,0 ziduri I rămăşiţă din slava strămoşească" (Eliade Râdulescu] Tirgovişte, vechea capitali a Ţării Româneşti, păstrează In ea vestigii importante ale trecutului nostru istoric. Alături de Curtea Domnească cu toate anexele ei, a­­lături de biserici, există aici vesti­tul Turn Chindia, despre care au scris mai mulţi călători străini şi ro­mâni. Este amintit bunăoară in În­semnările sale de Paul din Alep (1654—1659). Turnul a fost construit In secolul al XV-lea de Vlad Ţepeţ. Se găseşte In zona Curţii Domneşti, fiind ridi­cat pe pronaosul primei biserici pe care a avut-o Curtea. Turnul, cu o Înălţime de 27 metri, are bază sub forma unui trunchi de­­piramidă, iar corpul este cilindric, având un dia­metru de 9 m. Sus se termină cu o platformă (cea superioară), dar o alta există ceva mai jos (cea infe­rioară). De pe platf­orma superioară, gărzile supravegheau Împrejurimile pentru a observa apropierea duşma­nului. Prin aceasta se atestă funcţia sa de observaţie. Tot de sus se pu­tea trage şi cu tunurile. Platforma interioară, prevăzută cu creneluri, era folosită pentru apărarea incintei Curţii Domneşti, iar jos era Întrebu­inţat pentru Închisoare. Numele li vine de la faptul că pe la chindii, din el se anunţa În­chiderea porţilor cetăţii, interzice­rea circulaţiei şi stingerea­­focurilor noaptea. In turn existau patru tu­­nulete cu care se trăgea In fiecare dimineaţă şi seara. Pe vremea lui Matei Basarab exista aici un fanai care lumina, iar atîta timp cit era aprins nu se circula pe străzi. Di­mineaţa — aşa cum Însemnează Paul din Alep —, ca şi seara, iarăşi băteau tobele şi stingindu-se tanaiul se z­batea cu tunurile de se auzea pină departe, de către toți locuitorii. A­­cesta era semnalul că se poate cir­cula. Turnul Chindiei din Tirgovişte, construcţie masivă de piatră, este un remarcabil monument istoric. Funcţiile sale complexe, de obser­vaţie, de apărare, de efectuarea pe­depselor, arată că a jucat un rol important in ansamblul construcţiilor medievale ale oraşului. Rolul său funcţional a făcut ca mai mulţi dom­nitori să-l păstreze in incinta Curţii Domneşti, ajungind astfel pină azi. VICTOR VOICU VEDEA Succesul pavilionului românesc la Expoziţia agroalimentară maghiară impresia dominantă pe care am avut-o vizitlnd cu citeva zile In ur­mă expoziţia-trig de agriculturi şi alimentaţie a R.P. Ungare, aflănd la a 67-a ediţie, este tendinţa spre modern, spre industrializarea aces­tei ramuri vitale in economia ori­cărei tări. Progresul in această direcţie se realizează foarte diver­sificat. Privind gama largă de ma­şini şi utilaje expuse aici de cele peste 550 de unităţi agricole şi de industrie alimentară maghiare, vi­zitatorul, chiar nespecializat fiind, poate distinge căile, tendinţele, orientările existente la ora actuală in această atit de importantă ra­mură a producţiei materiale. Simpla parcurgere a zecilor de pavilioane şi standuri, amenajate pe o suprafaţă de mai bine de 35 hectare, iff rele­vă cit se poate mai bine aceste orientări, expoziţia în ansamblul său prefigurină agricultura de mline. Şi trebuie spus că, atlt pavilioanele şi standurile ţării-gazdă, cît şi cele ale ţărilor invitate: Bulgaria, Ceho­slovacia, R.D. Germană, Iugoslavia, Mongolia, Polonia, România, şi U.R.S.S. — precum şi ale unui apre­ciabil număr de firme străine, pun in evidenţă distinct tendinţa comună existentă la ora actuală spre indus­trializarea proceselor de producţie din agricultură, spre intensificarea acţiunilor de mecanizare şi chimi­zare. — Având un caracter jubiliar — ne spunea tovarăşul Szőke Mátyás, directorul expoziţiei — caracter conferit de faptul că este deschisă in anul care marchează scurgerea unui sfert de veac de la eliberarea Ungariei, expoziţia oglindeşte con­vingător realizările obţinute de a­­gricultura socialistă ungară. De altfel, vizitind şi celelalte pa­vilioane ale ţărilor socialiste, prin­tre care şi al României, mi-am pu­tut da seama că tendinţa spre pro­gres ne este comună. Personal, a­­preciez foarte mult realizările agri­culturii ţării dumneavoastră şi con­sider că expoziţia noastră este un prilej cît se poate de nimerit pentru un schimb de experienţă fructuos In acest domeniu, pentru Întărirea relaţiilor de colaborare statornicite Intre specialiştii din agricultura­­ ma­ghiară şi cea românească. Numeroase aprecieri similare, re­­feritoare la pavilionul ţării noastre din cadrul expoziţiei, la agricultura României In general, au făcut şi alte oficialităţi maghiare, specialişti şi vizitatori. De altfel, merită consem­nat faptul că pavilionul României a fost vizitat In ziua deschiderii expo­ziţiei de către Jenő Fock, preşedin­tele Guvernului Revoluţionar Mun­citoresc-Ţărănesa Ungar, precum şi de alţi conducători de partid şi de stat maghiari, cărora tovarăşul An­gelo Miculescu, ministrul agriculturii şi silviculturii Republicii Socialiste România — aflat la Budapesta cu prilejul intilnirii miniştrilor agricul­turii din ţările membre ale C.A.E.R.,­­ Ie-a prezentat o schiţă a dezvol­tării agriculturii româneşti. In general, pavilionul românesc oglindind sintetic dezvoltarea agri­culturii noastre socialiste a plăcut cunoscind un aflux permanent de vi­zitatori. Peste 800 000 de oameni au păşit pragul pavilionului nostru mani­­festind un interes deosebit faţă de ni­velul atins în mecanizarea lucrărilor diversificarea producţiei, creşterea e­ficienţei economice a activităţii din agricultura României, perfecţionarea conducerii şi organizării­ acestei ra­muri. O notă aparte a fost atribuită mo­dului de organizare a pavilionului românesc, concepţiei de prezentare a exponatelor. Nu Intîmplător, juriul expoziţiei şi tîrgului agroali­­mentar de la Budapesta a distins pa­vilionul nostru cu Medalia de aur şi a acordat o Distincție specială pentru modul de prezentare a expo­natelor. Dr. Ing. TEODOR MARIAN Ştiaţi că ■­IR­ ITAPONIA îşi schimbă conturu­rile? La această concluzie a ajuns cunoscutul seismolog japonez Tu­­ney Rikitake; potrivit lui, insula Honshu se micşorează în diametru cu ciţiva cm pe an, mărindu-se în acelaşi timp în lungime de la nord la sud. Omul de ştiinţă japonez presupune că schimbările sunt le­gate de mişcările tectonice din scoarţa terestră. IN CURSUL anului 1969 pe glo­bul pămîntesc au avut loc 16 erupţii vulcanice şi 19 cutremure, iar pe suprafaţa Pămîntului au căzut 19 meteoriţi, dintre care zece pe te­ritoriul S.U.A.? In cinci cazuri s-au observat depuneri de substan­ţe ce făceau parte din componenţa meteoriţilor. EXISTA o legătură între Egiptul antic şi America de Sud? Această ipoteză a fost recent confirmată de arheologii din Chile, care au descoperit în ţara lor mumii şi a­­mulete preţioase, foarte asemănă­toare cu amuletele faraonilor e­­gipteni. . EXISTĂ peşti care trăiesc în apă fierbinte? Existenţa unei aseme­nea varietăţi de peşti a fost sem­nalată de membrii unei expediţii, cu apele fierbinţi ale unor mici lacuri din oazele pustiului austra­lian Simpson. Neobişnuiţii peşti­şori măsoară 10—15 cm lungime. ELEFANTINI, aceste uriașe ier­­bivore din Africa, suferă de scle­rozarea vaselor sanguine? Pînă la această descoperire, se considera că principala cauză a sclerozei ar consta în consumul excesiv de gră­simi. CURIOZITĂŢI DESPRE DELFINI Despre aceste blinde vietăţi ma­rine — delfinii — se povestesc o su­medenie de lucruri interesante. Prin natura lor, diferită de cea a celor­lalţi „peşti", delfinii prezintă un in­teres deosebit pentru om. Dacă pină nu de mult, delfinii erau urmăriţi şi exterminaţi numai pentru grăsi­mea lor, de calitate inferioară de altfel. în prezent oamenii i-au trans­format în ajutoare preţioase. Dar ce sunt de fapt aceşti delfini? Delfinii au fost cîndva mamifere terestre, care în procesul dezvoltă­rii lor s-au mutat în mare. Specia­liştii consideră că una din cauzele acestor „mutaţii" ar consta în hrana abundentă existentă în mediul marin în mai mare măsură decit pe uscat. O demonstraţie a faptului că delfinii au fost mamifere terestre este aceea că, deşi au fost supuşi, de-a lungul timpului, unor modificări morfolo­gice, anatomice şi fiziologice, ei res­piră aerul din atmosferă, au singe cald, iar femela-delfin naşte pui vii şi îi alăptează. După îndelungate studii şi cerce­tări, profesorul american John Leely a stabilit că volumul creierului delfinului este aproape egal cu cel al omului şi are o construcţie la fel de complexă ca a acestuia. Acum deja se ştie, şi nu de puţină vreme, că delfinii sînt fiinţe extrem de a­­gile şi înţelegătoare, putînd fi mult mai uşor de dresat decit orice alt animal. Pe treapta capacităţii in­telectuale ei se situează imediat după om, fiind urmaţi de elefanţi şi abia în al treilea rînd de maimu­ţă. Urmărindu-i, oamenii au stabilit că delfinii „discută" între ei, fac schimb de informaţii, îşi împărtă­şesc unul altuia „date" despre gă­sirea hranei, adîncimea apei, distan­ţele de ţărm, îşi comunică semnele de ajutor sau se orientează împreu­nă în perioadele de migraţie. Anu­mite specii de delfini, chiar şi cel comun care trăieşte în Marea Nea­gră, dispun de 32 de semnale dife­rite, unele foarte complicate. Izolaţi în bazine diferite, ei manifestă in­teres unii faţă de alţii; cînd un del­fin „vorbeşte“, toţi ceilalţi îl ascul­tă şi nu ii întrerup. O serie de ex­perienţe au dovedit că aceste ani­male marine înţeleg graiul omenesc şi chiar pot „rosti" unele cuvinte. Deosebitele calităţi, ale acestor locuitori ai mărilor au determinat pe oameni să încerce sa-i folosească. De pe acum oamenii au constatat că delfinii domesticiţi pot fi folosiţi pentru culegerea datelor privind sa­­linitatea, temperatura şi radioacti­vitatea apei; oamenii vor putea lua probe de pe fundul mărilor şi des­coperire epave ale unor vase naufra­giate, precum şi locurile pe unde trec bancurile de pești. Anul­m nr. S26 Programul săptăminal al televiziunii LUNI, 19 octombrie In jurul orei 16,45: transmisiune directă la posturile noastre de ra­dio şi televiziune, a cuvîntării pre­şedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, la Sesiunea Ju­biliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite. 13.00 Deschiderea emisiunii. 18.05 Student la politehnică. Transmisiune directă de la Institutul politehnic din Bucureşti. 13.35 Panoramic ştiinţific. 13.00 Actualitatea în economie. 19.20 1 001 de seri. Emisiune pen­tru cei mici.­­19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Roman foileton. Punct şi contrapunct. Sfîrşitul seria­lului. 20.45 Steaua fără nume. Prefaţă la o nouă ediţie a acestei emi­siuni. 21.35 Teleglob. Itinerar polonez: Cracovia, Poronin, Zakopane. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.15 Muzică populară. 22.30 Rampa. 23.00 închiderea emisiunii. MARȚI, 20 octombrie MIERCURI, 21 octombrie 13.00 Deschiderea emisiunii. 18.05 Universal șotron. Enciclope­die pentru cei mici. 18.30 Cabinetul economic TV. 19,20­­ 001 de seri. Emisiune pen­tru cei mici.. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20,15 Tele­cinemateca. Dragoste neîmplinită. 21,55 Actualitatea literară. 22,15 Bucuriile muzicii. Uverturi celebre. 22,45 Telejurnalul de noapte. 23,00 închiderea emisiunii. JOI, 22 octombrie 17,30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. Mult­e dulce şi frumoasă. Ateneu. Emisiune de actuali­tate muzicală. Cadran internaţional. 1001 de seri. Emisiune pen­tru cei mici. Telejurnalul de seară. Film serial. Noile aventuri ale lui Huckleberry Finn. Rezonanţe de sonet. Serena­de, canţonete, romanţe. Viaţa literari. Posta TV. Aplauze pentru români. An­samblul folcloric „Poieniţa" din Braşov. Telejurnalul de noapte. Varietăţi pe peliculă, închiderea emisiunii. VINERI, 23 octombrie SILVIRATA, 24 octombrie 15,45—17,00 Derbiul campionat­ de handbal masculin. Steaua — Dinamo, Transmisiune de la Stadii „Dinamo“. 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germ 18.15 Bună seara, fete! Bună ta, băieţii 19.20 1 001 de seri. Emisiune­­­tru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Tele-enciclopedia. 21.00 Instantanee. Trei generaţi 21.15 Film serial. Incoruptibilii Prăbușirea. 22,05­ Recital Angela Similea. 22,35 Telejurnalul de noapte. 27,50 Campionatul mondial de d­obal. (imagini înregistr. la Praga). 23,30 închiderea emisiunii . 18,00 18,25 18,40 19,20 19,30 20,00 20,30 21,10 21,40 21,55 18,00 18,05 38,45 19,20 19,30 20,00 20,15 21,50 22,20 22,40 23,00 22,25 22,40 23,00 18,00 18,20 19,20 19,30 20,00 20,15 21,45 22,45 23,00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremieră. Copiii cîntă. Actualitatea în economie. 1001 de seri. Emisiune pen­tru cei mici. Telejurnalul de seară. Reflector. Seară de teatru. Iertarea — de Ion Băieșu. Prim plan: Compozitorul Filaret Barbu. Divertisment muzical pe te­me folclorice cu orchestra Electrecord. Telejurnalul de noapte, închiderea emisiunii. Deschiderea emisiunii. La volan — emisiune pentru conducătorii auto. Căminul. 1001 de seri. Emisiune pen­tru cei mici. Telejurnalul de seară. Reflector. Film artistic: Temerarii — premieră pe ţară. Mai aveţi o întrebare? O ştiinţă mai puţin cunoscut! — criminalistica. Telejurnalul de noapte, închiderea emisiunii. I /

Next