Tribuna Sibiului, octombrie 1970 (Anul 3, nr. 811-837)
1970-10-18 / nr. 826
Pâ£. 2 Redescoperireabăilor „Felix“ Deşi există mărturii scrise care le atestă utilizarea încă din 1221, apele renumitei staţiuni balneoclimaterice din vestul ţării, ,Felix“, situată in preajma Oradei, par a fi redescoperite şi puse in evidenţă la adevărata lor valoare, abia acum. Mai precis, anul acesta cînd s-au tras o parte din concluziile unor studii îndelungate făcute de Institutul de balneologie din Bucureşti, în colaborare cu medicii de aci şi chiar cu unele foruri ştiinţifice din străinătate. S-a elucidat, de pildă, provenienţa acestor ape termale. Pe seama lor s-au făcut pînă acum tot felul de supoziţii, majoritatea inclinind spre o origine de natură vulcanică. Dar, studiindu-se adîncurile cu metode moderne, s-a constatat — spre stupoarea unora — că nu-i nici urmă de vulcani pe aceste meleaguri. Este pur şi simplu o zonă carstică cu fundament de calcar uşor ciuruit de apele provenite din ploi. Iar în preajma Oradei zona carstică respectivă prezintă o fisură de dimensiuni mai mari, de-a lungul căreia ies apele sub formă de izvoare calde. Căci apelîndu-se la ajutorul laboratorului de geochimie al Facultăţii de Ştiinţe din Bordeaux, care a folosit în cercetări carbon — C14 — radioactiv, acesta a determinat că în fond, noi cei care ne tratăm laFelix" facem baie în apa de... ploaie de acum 24 000 de ani. Vedeţi, atîta i-a trebuit apei să se infiltreze în profunzime, să ia parte la diferite procese fizice şi chimice şi să se întoarcă la suprafaţă înnobilată cu diverse substanţe tămăduitoare şi încălzită la 48 grade Celsius. Odată stabilit acest circuit, a dispărut complet teama epuizării cîndva a apelor termale de laFelix". Ploile o alimentează continuu şi revin la suprafaţă în debite impresionabile. Izvorul .Bálint", de exemplu, forat în 1885, are o vînă de nu mai puţin 17 milioane litri de apă în 24 de ore, iar ultimul — denumit deocamdată „Sonda 4003" —■ forat în anul trecut, în apropiere, are un debit de 120 litri pe secundă. Ce s-a mai aflat cu prilejul cercetărilor recente de la „Felix“? Că apa, pe lingă o uşoară radioactivitate, are în primele ore de la ieşire din izvor proprietăţi antibiotice comparabile cu streptomicina şi penicilina, ceea ce reduce la zero posibilităţile de răspîndire în bazine a infecţiilor. Apoi s-a dovedit —■ şi e o altă noutate pentru „Felix“ — că paralel cu folosirea apelor în cura externă prin băi, în cura internă este la fel de eficientă. Băută caldă înainte de masă în doze indicate de medic de la caz la caz, calmează spasmele tubului digestiv şi ale căilor biliare, normalizează secreţia gastrică, măreşte fluxul bilei şi favorizează extraordinar digestia. Ca să nu mai spunem că spală literalmente rinichii de nisip. Iată de ce ea se indică acum şi în tratamentul gastritelor cronice, boala ulceroasă, unele maladii ale căilor biliare, constipaţia şi nisipul urinar. Pe de altă parte, pornindu-se de la proprietatea bacteriostatică nou descoperită, s-a şi prevăzut ca bazele de tratament în curs de construcţie să fie dotate cu aparatură care să permită o nouă cale de utilizare a apei termale, sub formă de aerosoli. Se vor amplifica astfel cele 32 de tratamente aplicate în prezent laFelix" și între care unele au fost aci premiere (elongatiile subacvale de mare răsunet în lumea medicală, prin eficienta lor), tratamente completate cu un regim alimentar în curs de elaborare pe baza a tot ce a cucerit ştiinţa mondială mai nou şi în acest domeniu. Cercetările continuă, şi ele vor dezlega şi alte enigme ale „Felixului". Cert e că rezultatele de pînă acum au determinat un reviriment total şi în materie de dotări. Un complex senatorial ultramodern cu 1 000 de locuri, un complex terapeutic cu 300 de locuri şi un hotel O.N.T. de 150 locuri sunt pe terminate. Complexul sanatorial şi cel terapeutic sunt prevăzute cu baze de tratament după ultima expresie a balneologiei. De asemenea, alte două bazine în aer liber şi unul acoperit vor fi date în folosinţă anul viitor. Se va mai ridica un sanatoriu la secţia „1 Mai", un amplu complex comercial, sală de cinematograf etc., toate ridicind într-un viitor apropiat „Felixul“ la nivelul uneia dintre cele mai dotate şi frumoase staţiuni din Europa. VIRGIL LAZAR !iiiiiiiiiiiini!iiiii!!!!ii;i:uiii!iiiiiiiiiiiiiiin!!iiiiiiii!!iinnnn!ii;ii;!miii;i!iiiiniiiiiuiimi!!iiiiui[iniiiummiiinit Cîteva din modelele prezentate la parada modei, vineri seara, în sala Teatrului de stat, în fata unui numeros public m . cuvinte încrucişate ORIZONTAL: 1. Te trag pe sfoară la jocul de cărţi. 2. Un tot armonios, atrăgător... în perspectivă (inf.) — Puţin... tras la cap! 3. Trasă pe cale. 4. Tras cu zarurile la table — Trase din sport! — Tu le faci şi tu te tragi. 5. ... din infinit! — Ştanţat la cap! — Tras cu mătura. 6. Preţ fix... tras la produse — Trasă cu broderie. 7. Te trage din drum — Sfori de edec! — Felie de parmezan! 8. Vale rîpoasă ... atrăgătoare de curiozităţi — Ultimele trase din sfori! 9. Atras de gesturi alese, distinse. 10. Expresie, pe graiul motanului (interjecţia aici.) — Atras de îngîmfare şi arogantă. 11. Atras în vals — Te trage la rele. VERTICAL: 1. Tras în ritm — Capete de morcov! 2. Atras în combinaţie — Trase din greşeală! 3. Fire trase-n cap — Atras de toate relele. 4. început de c erupţie — Cu tragere de inimă. 5. Atrasă de pămînt. 6.Niculae! — Sfori de iţă — Trase din confete! 7. Fire de nisip! — La poziţia iniţială. 8. Cameră mică... atrăgătoare de odihnă — Tras sub aripa ocrotirii, Protecţiei etc. 9. Trase din daltă şi ciocan — Tras din escuţit! 10. Jucărie mică ce se trage din degete — Volan tras la mijloc. 11. Centrul, atracţiilor - Gaze ce trag la strănutat (sing.). 12. Draci ce te trag la rele D!nSS’ VI OREL O ANCE A Tras... pe sfoară 1 2 3 4 8 fi 7 8 9 IO M 12 1 2 . 4 5 6 7 8 9 10 11 9 i§ — • — — — • 96 9 $ # m m 9 # TRIBUNĂ sibiului Asociaţiunea şi marca culturală in folosul in găsirea unui Izvor de bani pentru scopurile culturale ale „Asociatiunii“ Astra, Dr. Ştefan Erdeni din Orăştie a pus la dispoziţia „Asociatiunii", In anul 1906, o „marcă culturală“ specială. Ideea acestei mărci a fost popularizată de ziarul „Libertatea* din Orăştie Încă din anul 1905, „In ajunul deschiderii Expoziţiei Asociaţiunii (1905) ţi a festivităţilor din jurul lor, s-a făcut propunerea: Comitetul Central să aducă hotărlrea de a Introduce ţi la noi românii, din Ardeal ţi Ungaria, o marcă specială, pe care să o numim „Marca culturală a Asociaţiunii" de 2 filieri, care marcă să se introducă a fi pusă ca bijutor, peste preţul de intrare la petreceri, lipindu-se pe bilet şi aranjatorii având a trimite sumele Încasate la comitetul despărţămlntului pe terenul căruia s-a făcut petrecerea. Veniturile strinse prin marca culturală urmînd să răzuind jumătate la despărtăminte, iar jumătate să se trimită centrului la Sibiu. Această marcă culturală a Asociațiunii pe care cu drag o va plăti tot românul și de la miile de români ce vor trece prin Sibiu, multe mii de banuri vor rămlne, din care se vor putea edita cărţi de folos pentru a fi răsplndite în popor, duclnd cultură prin ele In sinul lui, căci iacă ,Asociafiunea* a făcut pentru intelectuali şcoală de fete superioară, Enciclopedie, Muzeu cu casă naţională proprie etc.“ începutul folosirii acestei mărci culturale l-a făcut artistul Zaharia Birsan la Sibiu cînd. In anul 1906, a aplicat pe biletele de intrare la teatru cile o marcă culturală de 5 filieri. Apoi s-a făcut popularizarea mărcii ca să fie Întrebuinţată pe corespondenţă şi de către societăţile româneşti de orice fel, bănci, birouri advocatiale, oficii parohiale etc., urmărindu-se mai ales să nu lipsească de la spectacolele de concerte, teatru, serate, Indeplinindu-ţi astfel ţelul In ajutorarea acestor societăţi Mărcile au fost puse In vînzare la redacţia revistei „Luceafărul" din Sibiu, str. Schewis nr. 2 şi la alte redacţii ale ziarelor româneşti din Sibiu. Tirajul a fost de 50 000 de bucăţi. CAROL COMȘA 39 C.P.QR~l wmwmmm Ca dintr-o spaimă, frunzele îngălbenite sînt spulberate-n vîntul rece al toamnei. Pe lacul din Dumbravă, „ultimii mohicani" mai vor să guste putinele clipe frumoase dinaintea iernii ce dă semne de amenințare... 1 TURNUL CHINDIEI 9 ,0 ziduri I rămăşiţă din slava strămoşească" (Eliade Râdulescu] Tirgovişte, vechea capitali a Ţării Româneşti, păstrează In ea vestigii importante ale trecutului nostru istoric. Alături de Curtea Domnească cu toate anexele ei, alături de biserici, există aici vestitul Turn Chindia, despre care au scris mai mulţi călători străini şi români. Este amintit bunăoară in Însemnările sale de Paul din Alep (1654—1659). Turnul a fost construit In secolul al XV-lea de Vlad Ţepeţ. Se găseşte In zona Curţii Domneşti, fiind ridicat pe pronaosul primei biserici pe care a avut-o Curtea. Turnul, cu o Înălţime de 27 metri, are bază sub forma unui trunchi depiramidă, iar corpul este cilindric, având un diametru de 9 m. Sus se termină cu o platformă (cea superioară), dar o alta există ceva mai jos (cea inferioară). De pe platforma superioară, gărzile supravegheau Împrejurimile pentru a observa apropierea duşmanului. Prin aceasta se atestă funcţia sa de observaţie. Tot de sus se putea trage şi cu tunurile. Platforma interioară, prevăzută cu creneluri, era folosită pentru apărarea incintei Curţii Domneşti, iar jos era Întrebuinţat pentru Închisoare. Numele li vine de la faptul că pe la chindii, din el se anunţa Închiderea porţilor cetăţii, interzicerea circulaţiei şi stingereafocurilor noaptea. In turn existau patru tunulete cu care se trăgea In fiecare dimineaţă şi seara. Pe vremea lui Matei Basarab exista aici un fanai care lumina, iar atîta timp cit era aprins nu se circula pe străzi. Dimineaţa — aşa cum Însemnează Paul din Alep —, ca şi seara, iarăşi băteau tobele şi stingindu-se tanaiul se zbatea cu tunurile de se auzea pină departe, de către toți locuitorii. Acesta era semnalul că se poate circula. Turnul Chindiei din Tirgovişte, construcţie masivă de piatră, este un remarcabil monument istoric. Funcţiile sale complexe, de observaţie, de apărare, de efectuarea pedepselor, arată că a jucat un rol important in ansamblul construcţiilor medievale ale oraşului. Rolul său funcţional a făcut ca mai mulţi domnitori să-l păstreze in incinta Curţii Domneşti, ajungind astfel pină azi. VICTOR VOICU VEDEA Succesul pavilionului românesc la Expoziţia agroalimentară maghiară impresia dominantă pe care am avut-o vizitlnd cu citeva zile In urmă expoziţia-trig de agriculturi şi alimentaţie a R.P. Ungare, aflănd la a 67-a ediţie, este tendinţa spre modern, spre industrializarea acestei ramuri vitale in economia oricărei tări. Progresul in această direcţie se realizează foarte diversificat. Privind gama largă de maşini şi utilaje expuse aici de cele peste 550 de unităţi agricole şi de industrie alimentară maghiare, vizitatorul, chiar nespecializat fiind, poate distinge căile, tendinţele, orientările existente la ora actuală in această atit de importantă ramură a producţiei materiale. Simpla parcurgere a zecilor de pavilioane şi standuri, amenajate pe o suprafaţă de mai bine de 35 hectare, iff relevă cit se poate mai bine aceste orientări, expoziţia în ansamblul său prefigurină agricultura de mline. Şi trebuie spus că, atlt pavilioanele şi standurile ţării-gazdă, cît şi cele ale ţărilor invitate: Bulgaria, Cehoslovacia, R.D. Germană, Iugoslavia, Mongolia, Polonia, România, şi U.R.S.S. — precum şi ale unui apreciabil număr de firme străine, pun in evidenţă distinct tendinţa comună existentă la ora actuală spre industrializarea proceselor de producţie din agricultură, spre intensificarea acţiunilor de mecanizare şi chimizare. — Având un caracter jubiliar — ne spunea tovarăşul Szőke Mátyás, directorul expoziţiei — caracter conferit de faptul că este deschisă in anul care marchează scurgerea unui sfert de veac de la eliberarea Ungariei, expoziţia oglindeşte convingător realizările obţinute de agricultura socialistă ungară. De altfel, vizitind şi celelalte pavilioane ale ţărilor socialiste, printre care şi al României, mi-am putut da seama că tendinţa spre progres ne este comună. Personal, apreciez foarte mult realizările agriculturii ţării dumneavoastră şi consider că expoziţia noastră este un prilej cît se poate de nimerit pentru un schimb de experienţă fructuos In acest domeniu, pentru Întărirea relaţiilor de colaborare statornicite Intre specialiştii din agricultura maghiară şi cea românească. Numeroase aprecieri similare, referitoare la pavilionul ţării noastre din cadrul expoziţiei, la agricultura României In general, au făcut şi alte oficialităţi maghiare, specialişti şi vizitatori. De altfel, merită consemnat faptul că pavilionul României a fost vizitat In ziua deschiderii expoziţiei de către Jenő Fock, preşedintele Guvernului Revoluţionar Muncitoresc-Ţărănesa Ungar, precum şi de alţi conducători de partid şi de stat maghiari, cărora tovarăşul Angelo Miculescu, ministrul agriculturii şi silviculturii Republicii Socialiste România — aflat la Budapesta cu prilejul intilnirii miniştrilor agriculturii din ţările membre ale C.A.E.R., Ie-a prezentat o schiţă a dezvoltării agriculturii româneşti. In general, pavilionul românesc oglindind sintetic dezvoltarea agriculturii noastre socialiste a plăcut cunoscind un aflux permanent de vizitatori. Peste 800 000 de oameni au păşit pragul pavilionului nostru manifestind un interes deosebit faţă de nivelul atins în mecanizarea lucrărilor diversificarea producţiei, creşterea eficienţei economice a activităţii din agricultura României, perfecţionarea conducerii şi organizării acestei ramuri. O notă aparte a fost atribuită modului de organizare a pavilionului românesc, concepţiei de prezentare a exponatelor. Nu Intîmplător, juriul expoziţiei şi tîrgului agroalimentar de la Budapesta a distins pavilionul nostru cu Medalia de aur şi a acordat o Distincție specială pentru modul de prezentare a exponatelor. Dr. Ing. TEODOR MARIAN Ştiaţi că ■IR ITAPONIA îşi schimbă contururile? La această concluzie a ajuns cunoscutul seismolog japonez Tuney Rikitake; potrivit lui, insula Honshu se micşorează în diametru cu ciţiva cm pe an, mărindu-se în acelaşi timp în lungime de la nord la sud. Omul de ştiinţă japonez presupune că schimbările sunt legate de mişcările tectonice din scoarţa terestră. IN CURSUL anului 1969 pe globul pămîntesc au avut loc 16 erupţii vulcanice şi 19 cutremure, iar pe suprafaţa Pămîntului au căzut 19 meteoriţi, dintre care zece pe teritoriul S.U.A.? In cinci cazuri s-au observat depuneri de substanţe ce făceau parte din componenţa meteoriţilor. EXISTA o legătură între Egiptul antic şi America de Sud? Această ipoteză a fost recent confirmată de arheologii din Chile, care au descoperit în ţara lor mumii şi amulete preţioase, foarte asemănătoare cu amuletele faraonilor egipteni. . EXISTĂ peşti care trăiesc în apă fierbinte? Existenţa unei asemenea varietăţi de peşti a fost semnalată de membrii unei expediţii, cu apele fierbinţi ale unor mici lacuri din oazele pustiului australian Simpson. Neobişnuiţii peştişori măsoară 10—15 cm lungime. ELEFANTINI, aceste uriașe ierbivore din Africa, suferă de sclerozarea vaselor sanguine? Pînă la această descoperire, se considera că principala cauză a sclerozei ar consta în consumul excesiv de grăsimi. CURIOZITĂŢI DESPRE DELFINI Despre aceste blinde vietăţi marine — delfinii — se povestesc o sumedenie de lucruri interesante. Prin natura lor, diferită de cea a celorlalţi „peşti", delfinii prezintă un interes deosebit pentru om. Dacă pină nu de mult, delfinii erau urmăriţi şi exterminaţi numai pentru grăsimea lor, de calitate inferioară de altfel. în prezent oamenii i-au transformat în ajutoare preţioase. Dar ce sunt de fapt aceşti delfini? Delfinii au fost cîndva mamifere terestre, care în procesul dezvoltării lor s-au mutat în mare. Specialiştii consideră că una din cauzele acestor „mutaţii" ar consta în hrana abundentă existentă în mediul marin în mai mare măsură decit pe uscat. O demonstraţie a faptului că delfinii au fost mamifere terestre este aceea că, deşi au fost supuşi, de-a lungul timpului, unor modificări morfologice, anatomice şi fiziologice, ei respiră aerul din atmosferă, au singe cald, iar femela-delfin naşte pui vii şi îi alăptează. După îndelungate studii şi cercetări, profesorul american John Leely a stabilit că volumul creierului delfinului este aproape egal cu cel al omului şi are o construcţie la fel de complexă ca a acestuia. Acum deja se ştie, şi nu de puţină vreme, că delfinii sînt fiinţe extrem de agile şi înţelegătoare, putînd fi mult mai uşor de dresat decit orice alt animal. Pe treapta capacităţii intelectuale ei se situează imediat după om, fiind urmaţi de elefanţi şi abia în al treilea rînd de maimuţă. Urmărindu-i, oamenii au stabilit că delfinii „discută" între ei, fac schimb de informaţii, îşi împărtăşesc unul altuia „date" despre găsirea hranei, adîncimea apei, distanţele de ţărm, îşi comunică semnele de ajutor sau se orientează împreună în perioadele de migraţie. Anumite specii de delfini, chiar şi cel comun care trăieşte în Marea Neagră, dispun de 32 de semnale diferite, unele foarte complicate. Izolaţi în bazine diferite, ei manifestă interes unii faţă de alţii; cînd un delfin „vorbeşte“, toţi ceilalţi îl ascultă şi nu ii întrerup. O serie de experienţe au dovedit că aceste animale marine înţeleg graiul omenesc şi chiar pot „rosti" unele cuvinte. Deosebitele calităţi, ale acestor locuitori ai mărilor au determinat pe oameni să încerce sa-i folosească. De pe acum oamenii au constatat că delfinii domesticiţi pot fi folosiţi pentru culegerea datelor privind salinitatea, temperatura şi radioactivitatea apei; oamenii vor putea lua probe de pe fundul mărilor şi descoperire epave ale unor vase naufragiate, precum şi locurile pe unde trec bancurile de pești. Anulm nr. S26 Programul săptăminal al televiziunii LUNI, 19 octombrie In jurul orei 16,45: transmisiune directă la posturile noastre de radio şi televiziune, a cuvîntării preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, la Sesiunea Jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite. 13.00 Deschiderea emisiunii. 18.05 Student la politehnică. Transmisiune directă de la Institutul politehnic din Bucureşti. 13.35 Panoramic ştiinţific. 13.00 Actualitatea în economie. 19.20 1 001 de seri. Emisiune pentru cei mici.19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Roman foileton. Punct şi contrapunct. Sfîrşitul serialului. 20.45 Steaua fără nume. Prefaţă la o nouă ediţie a acestei emisiuni. 21.35 Teleglob. Itinerar polonez: Cracovia, Poronin, Zakopane. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.15 Muzică populară. 22.30 Rampa. 23.00 închiderea emisiunii. MARȚI, 20 octombrie MIERCURI, 21 octombrie 13.00 Deschiderea emisiunii. 18.05 Universal șotron. Enciclopedie pentru cei mici. 18.30 Cabinetul economic TV. 19,20 001 de seri. Emisiune pentru cei mici.. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20,15 Telecinemateca. Dragoste neîmplinită. 21,55 Actualitatea literară. 22,15 Bucuriile muzicii. Uverturi celebre. 22,45 Telejurnalul de noapte. 23,00 închiderea emisiunii. JOI, 22 octombrie 17,30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. Multe dulce şi frumoasă. Ateneu. Emisiune de actualitate muzicală. Cadran internaţional. 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. Telejurnalul de seară. Film serial. Noile aventuri ale lui Huckleberry Finn. Rezonanţe de sonet. Serenade, canţonete, romanţe. Viaţa literari. Posta TV. Aplauze pentru români. Ansamblul folcloric „Poieniţa" din Braşov. Telejurnalul de noapte. Varietăţi pe peliculă, închiderea emisiunii. VINERI, 23 octombrie SILVIRATA, 24 octombrie 15,45—17,00 Derbiul campionat de handbal masculin. Steaua — Dinamo, Transmisiune de la Stadii „Dinamo“. 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germ 18.15 Bună seara, fete! Bună ta, băieţii 19.20 1 001 de seri. Emisiunetru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Tele-enciclopedia. 21.00 Instantanee. Trei generaţi 21.15 Film serial. Incoruptibilii Prăbușirea. 22,05 Recital Angela Similea. 22,35 Telejurnalul de noapte. 27,50 Campionatul mondial de dobal. (imagini înregistr. la Praga). 23,30 închiderea emisiunii . 18,00 18,25 18,40 19,20 19,30 20,00 20,30 21,10 21,40 21,55 18,00 18,05 38,45 19,20 19,30 20,00 20,15 21,50 22,20 22,40 23,00 22,25 22,40 23,00 18,00 18,20 19,20 19,30 20,00 20,15 21,45 22,45 23,00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremieră. Copiii cîntă. Actualitatea în economie. 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. Telejurnalul de seară. Reflector. Seară de teatru. Iertarea — de Ion Băieșu. Prim plan: Compozitorul Filaret Barbu. Divertisment muzical pe teme folclorice cu orchestra Electrecord. Telejurnalul de noapte, închiderea emisiunii. Deschiderea emisiunii. La volan — emisiune pentru conducătorii auto. Căminul. 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. Telejurnalul de seară. Reflector. Film artistic: Temerarii — premieră pe ţară. Mai aveţi o întrebare? O ştiinţă mai puţin cunoscut! — criminalistica. Telejurnalul de noapte, închiderea emisiunii. I /