Tribuna Sibiului, octombrie 1970 (Anul 3, nr. 811-837)

1970-10-25 / nr. 832

&Uni tv nr. 112 Importantă contribuţie la problemele vitale ale păcii şi progresului în lume prof. EUGEN KAZINCZY, preşedinte al Consiliului judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară Am citit cu mult interes cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, rostită la sesiunea jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Ea reflectă cu fide­litate consecvenţa statului nostru în problemele de politică internă şi ex­­te­rnă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de la înalta tribună a acestui for in­ternaţional, a vorbit în numele po­porului român, dornic de pace şi de prosperitate. Noi oamenii muncii de naţionalitate maghiară din judeţul Sibiu ca şi cei­lalţi din întreaga ţară ne manifestăm cu căldură ataşamentul faţă de partid — iubitul conducător al poporului ro­mân — şi adeziunea noastră la prin­cipiile care ne conduc în practica re­laţiilor interne şi internaţionale. Reflectînd asupra uneia din cele mai revelatoare idei, din contextul cuvântării, idee care afirmă poziţia ţârii noastre în problema păcii şi pro­gresului — aşezarea relaţiilor dintre state pe baze noi, de egalitate şi res­­­pect reciproc, de rezolvare a tuturor problemelor internaţionale potrivit voinţei popoarelor şi intereselor lor naţionale — am avut deosebita satis­facţie să desprind scopul final urmă­rit şi care se referă la faptul că nu­mai colaborarea şi cooperarea între naţiuni libere şi independente poate­­figura programul economic şi social al fiecărei ţări, poate garanta secu­ritatea internaţională a umanităţii. Responsabilitatea cu care au fost discutate problemele cele mai impor­tante ale vieţii internaţionale, clarita­tea ideilor şi umanismul lor profund au imprimat propunerilor un caracter realist şi totodată au subliniat poli­tica constructivă a României socia­liste. Aceste idei concordă cu cele mai generoase prevederi ale Cartei Naţiunilor Unite şi de aceea patria noastră ocupă un loc de prestigiu în concertul tuturor statelor membre ale O.N.U. Avem convingerea că partidul şi sta­tul nostru vor milita întotdeauna, neobosit pentru înfăptuirea celor mai scumpe idealuri ale omenirii: pacea, dreptatea şi progresul. Considerăm că sentimentele sincere care ne însufleţesc in aceste momente, cind autoritatea patriei noastre se reafirmă cu fermitate pe plan mon­dial, se pot materializa printr-o muncă mai susţinută şi mai devotată pusă în slujba progresului şi Înfloririi Româ­niei socialiste, a tuturor popoarelor care doresc să trăiască în pace şi prosperitate. TRTHT­FW STBTUJUI V­ibrantă expresie a gîndurilor şi năzuinţelor noastre de pace, progres şi bună înţelegere cu toate popoarele lumii Un legitim sentiment de mîndrie (Urmare dîn pag. I) partidului şi statului nostru, expusă cu mare claritate de la tribuna celui mai înalt organ de cooperare intre ţările lumii. Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu constituie o nouă dovadă a consecvenţei politicii externe a Ro­mâniei, a poziţiei ţării noastre faţă de principalele probleme internaţio­nale, o reafirmare a concepţiilor fun­damentale care inspiră politica exter­nă a ţării noastre, concepţii de rezo­nanţă universală , renunţarea la a­­meninţarea cu forţa sau la utilizarea ei in raporturile internaţionale, regle­mentarea paşnică a diferendelor din­tre state, întemeierea relaţiilor dintre ţări „pe deplina egalitate în drepturi, pe respectarea reciprocă a indepen­denţei şi suveranităţii naţionale, pe neamestecul în treburile interne şi avantajul reciproc". Viaţa a dovedit cu prisosinţă cit de importanţă este respectarea acestor principii pentru asigurarea păcii, a cadrului în care fiecare naţiune să se dezvolte liber, de sine stătător şi c­e aceea aceste principii dobindesc o tot mai largă recunoaştere interna­ţională, tot mai multe fiind statele ce­­ pronunţă şi acţionează în favoarea lor. Ca jurist şi cetăţean al României socialiste apreciez cu legitimă mîndrie faptul că dreptul Internaţional găseşte în conducătorul statului nostru, pre­şedintele Nicolae Ceauşescu, un sus­ţinător înţelept şi priceput, un mili­tant activ în rezolvarea problemelor internaţionale. Prin întreaga sa activitate desfă­şurată pe plan internaţional, Româ­nia promovează cu consecvenţă prin­cipiile expuse în cuvîntarea tovară­şului Nicolae Ceauşescu. Ele prind viaţă în toate acţiunile Întreprinse pentru extinderea relaţiilor cu alte state, se reflectă în numeroasele ini­ţiative şi acţiuni menite să favorizeze cooperarea internaţională şi asigura­rea păcii in lume. Reafirmarea, de la tribuna Naţiu­nilor Unite, a ideilor fundamentale pe care se bazează politica externă a României socialiste, constituie un prilej de sporire a prestigiului poporu­lui nostru, militant consecvent pen­tru progresul şi pacea lumii întregi şi ne insuflă in acelaşi timp un le­gitim sentiment de mîndrie şi o pu­ternică încredere în viitorul fericit al omenirii. Fierbinte mesaj de pace al României socialiste DUMITRU POPA, preşedintele cooperativei ,­­ri cele de producţie Şura Mare Prezenţa la Înalta tribună a Orga­nizaţiei Naţiunilor Unite a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Con­siliului de Stat al României, repre­zentantul cel mai autorizat al poporu­lui nostru, ne-a umplut inimile de mîndrie patriotică şi de emoţie. Stră­lucita cuvîntare rostită în cel mai Înalt for al păcii şi Înţelegerii Intre popoare a răsunat in lumea întreagă, făcînd să se audă încă o dată, puter­nic, glasul şi vrerea poporului nostru. Principiile fundamentale ce călău­­zesc activitatea internaţională a pat­­riei noastre au stirnit şi de data a­­ceasta un larg ecou în m­odul repre­zentanţilor vieţii politice din lumea întreagă, numeroşi şefi de state şi guverne prezenţi la sesiune expri­­mindu-şi totala adeziune faţă de cau­za dreaptă şi nobilă de care este stră­bătută, de la un capăt la altul, cu­­vintarea. Am reţinut Îndeosebi poziţia ferm* a ţării noastre — de atîtea ori afir­mată — in ceea ce priveşte direcţiile principal* în car* trebuie acţionat pentru asigurarea progresului, păcii şi securităţii internaţionale. „Este de o importanţă primordială — a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu — ca toate statele să-şi ia obligaţia de a-şi întemeia relaţiile dintre ele pe de­plina egalitate in drepturi, pe respec­tarea reciprocă a independenţei şi su­veranităţii naţionale, pe neamestecul in treburile interne şi avantajul reci­proc". Aceste principii, izvorîte din expe­rienţa ţării noastre, ca de altfel a multor altor ţări, se Întemeiază pe voinţa tuturor cetăţenilor României socialiste de a trăi In pace, cooperare şi bună Înţelegere cu toate popoarele lumii. Intr-adevăr, numai pornind de la respectarea neabătută a acestor principii se poate crea între state acel climat In cart fiecare naţiune să se dezvolte liber, de sine stătător, avînd posibilitatea să valorifice din plin toate resursele materiale şi uma­ne, să progreseze rapid pe calea pros­perităţii. Faptul că România militează pen­tru aceste inalte principii în­ relaţiile dintre state este dovada concretă a consecvenţei politicii sale externe, po­litică susţinută de întregul nostru popor care desăvîrşeşte opera paşnică de construcţie socialistă. Alăt­ri de toţi ţăranii cooperatori, care au urmărit cu viu interes ex­punerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la sesiunea jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite, exprim totala mea adeziune faţă de poziţia clară şi justă pe care o adoptă România in toate problemele majore de care depinde viața liberă a popoarelor, mersul lor Înainte pe calea păcii și progresului. Adeziune deplină faţă de politica externă a partidului şi statului nostru TOMI MARIAN, student anul II Facultatea de filologie-istorie Sibiu Am ascultat cu un sentiment de profundă mîndrie şi emoţie cuvîntarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la sesiunea jubiliară a­ Organizaţiei­­Naţiunilor Unite. In cuvintele pre­şedintelui Consiliului de Stat erau exprimate gîndurile şi idealurile de pace ale poporului nostru. Din cu- , vîntarea rostită de preşedintele sta­tului nostru s-a desprins poziţia pe care o are ţara noastră în principa­lele probleme ce frămîntă contem­poraneitatea, problema păcii şi secu­rităţii internaţionale. România este interesată ca atît pe continentul nos­tru, cît şi pe­­celelalte continente să se instaureze o pace durabilă, garan­ţia unor relaţii de colaborare şi co­operare in toate compartimentele­­ vieţii economice, sociale şi politice internaţionale, pe baza principiilor e­­galităţii în drepturi, independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. In decursul istoriei omenirii, nenu­mărate generaţii au acumulat bunuri materiale şi spirituale de o valoare inestimabilă. Toate aceste cuceriri sunt periclitate de cursa înarmărilor. Noi, tînăra generaţie, nu vrem să trăim sub semnul unui nou război mondial. Considerăm necesar şi posi­bil ca uriaşele sume cheltuite pentru înarmări şi întreaga forţă nucleară să fie puse in slujba omenirii, pentru înfăptuirea idealurilor de dreptate, libertate şi bunăstarea întregii ome­niri. In lupta pentru menţinerea şi con­solidarea păcii în lumea întreagă un rol deosebit — aşa cum sublinia to­varăşul Nicolae Ceauşescu de la tri­buna Organizaţiei Naţiunilor Unite — revine mişcării contemporane a ti­neretului. Ne exprimăm adeziunea totală la aceasta. Tineretul de azi trebuie să aibă un cuvînt de spus în organizarea societăţii de mîine, pen­tru dezvoltarea nestingherită a pro­gresului general, pentru afirmarea şi respectarea tuturor principiilor care stau la baza convieţuirii internaţio­nale. Pas.5 rm :s îî £> >♦ y* .. •V : 1. ** V ,.;î II § . y>” •• • ; •/.1J i '* î: 1 ' x '■> 'V Şcoala profesională de pe lingă U.P.A.S, dată in folosință In această toamnă, se înscrie armonios in ■oul peisaj arhitectonic al Sibiului Foto: FRED N­SS Ziua Fortelor Armate (Urmare din pag. I) tra participă in mod conştient şi activ la făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Ei sunt con­vinşi că toate succesele pe care le obţin se datorează conducerii arma­tei de către partid, grijii părinteşti pe care el o poartă întăririi capaci­tăţii de apărare a Republicii Socia­liste România. Sentimentele patriotice ce animă pe toţi militarii forţelor noastre ar­mate. Înaltele lor calităţi morale şi de luptă, răspunderea pentru desti­nele şi progresul patriei s-au mani­festat din plin şi in timpul acestei primăveri. La chemarea partidului, a ţării, umăr la umăr cu gărzile pa­triotice, cu muncitorii, ţăranii, inte­lectualii, tineri şi vîrstnici, In crîn­­cena bătălie cu stihiile dezlănţuite ale naturii, armata a fost In primele linii. In această Încleştare, aşa cum se a­­răta in Ordinul de zi nr. 1 al coman­dantului nostru suprem, au ieşit in evidentă Încă o dată legătura de nezdruncinat dintre armată şi popor, disciplina şi Înalta pregătire militară şi moral-politică a armatei noastre populare, remarcabilele calităţi orga­nizatorica ale comandanţilor şi state­lor majore, forţa mobilizatoare a or­ganelor şi organizaţiilor de partid, exemplul Insufleţitor al comuniştilor, capacitatea Întregului personal de a acţiona prompt şi eficient in Îndepli­nirea misiunilor Încredinţate. In acele clipa de grele Încercări, cu aceeaşi abnegaţie, răspundere şi spirit de sacrificiu au răspuns şi ac­ţionat cadrele şi elevii Şcolii mili­tare de ofiţeri activi "Nicolae Băl­­cescu", al Şcolii militare de maiştri şi subofiţeri ,Gheorghe Lazăr, şi cei­lalţi militari din garnizoana Sibiu. La chemarea organelor de partid şi de stat ale judeţului nostru, militarii de toate gradele au dovedit o compor­tare exemplară în îndeplinirea misiu­nilor încredinţate, salvînd oameni aflaţi in primejdie, bunuri materiale ameninţate de puhoaiele revărsate, participînd ulterior la înlăturarea pa­gubelor pricinuite de inundaţii şi re­intrarea in normal a vieţii in toate zonele lovite ale judeţului Sibiu. Spiritul înnoitor şi efervescenta Creatoare imprimata de partid proce­sului de dezvoltare economică, so­­cial-politică şi culturală a ţării însu­fleţesc şi viaţa armatei, dau sens şi substanţă muncii noastre, întregii ac­tivităţi de pregătire militară. Fiecare militar al armatei Repu­blicii Socialiste România, de la sol­dat la general, îşi manifestă deplin adeziunea faţă de politica internă şi externă a partidului nostru, conside­­rînd că aplicarea acesteia in viaţă este suprema lor datorie, în efortul general al tuturor celor ce muncesc din România pentru a da viaţă, zi de zi. Istoricelor hotărîri elaborate de Congresul al X-lea al P.C.R. se în­scrie şi activitatea plină de răspun­dere a militarilor armatei noastre pentru Îndeplinirea sarcinilor trasate de comandantul suprem al arma­tei privind perfecţionarea neîncetată a pregătirii de luptă şi politice, întă­rirea capacităţii combative a unităţi­lor şi marilor unităţi, sporirea apor­tului la pregătirea populaţiei pentru apărarea patriei şi participarea pe un front mai larg la construirea u­­nor importante obiective ale econo­miei naţionale. Ca şi la posturile lor de luptă, pe şantierele industriali­zării, pe ogoarele patriei, acolo unde 11 cheamă ţara, ei fac dovada ace­leiaşi abnegaţii şi perseverenţe in înfăptuirea neabătută a politicii par­tidului, împreună cu Întreaga armată, mlîr­tarul garnizoanei Sibiu se prezintă cu prilejul Zilei Forţelor Armate cu noi şi importante succese in pregătirea de luptă şi politică. Obiectivele sta­bilite pentru actualul an de instruc­ţie au fost şi sunt îndeplinite cu ca­lificativul „bine“, aşa cum cere Or­dinul comandantului suprem. Obţine­rea calificativului de „bine" la toate categoriile de pregătire va concen­tra şi în viitor energiile şi pricepe­rea comuniştilor şi uteciştilor, a tu­turor militarilor. Comuniştii, toţi militarii armatei noastre sunt hotărîţi ca în cinstea aniversării a 50 de ani de glorioasă existenţă a Partidului Comunist Ro­mân să obţină rezultate tot mai bune în îndeplinirea cerinţelor şi sarcini­lor ce le revin pe linia perfecţio­nării pregătirii lor militare şi poli­tice, ridicării neîntrerupte a capaci­tăţii de luptă a unităţilor şi marilor unităţi, cit şi în realizarea obiecti­velor încredinţate pe şantierele con-n strucţiei socialiste ale patriei, con­vinşi fiind că în felul acesta îşi slu­jesc cu cinste şi onoare poporul. La cea de-a 26-a aniversare a Zi­lei Forţelor Armate, militarii de toate gradele, urmînd neabătut politica Partidului Comunist Român, îşi rea­firmă hotărirea nestrămutată de a fi Întotdeauna demni continuatori ai virtuţilor ostăşeşti dovedite de po­porul nostru de-a lungul existenţei sale. Pentru înfăptuirea idealurilor de pace, progres şi colaborare internaţională întreaga presă din lume, personali­tăţi de seamă din toate ţările, postu­rile de radio şi televiziune de pe glob, sute de oameni de cele mai di­ferite categorii sociale şi orientări po­litice, continuă să comenteze, ca pe cel mai important eveniment al mo­mentului politic actual, cuvîntarea rostită de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România de la înalta tribună a Adunării Gene­rale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, apreciind-o ca un amplu şi construc­tiv program de rezolvare a probleme­lor majore ale vieţii internaţionale. Dînd o expresie strălucită a voinţei întregului popor de a milita pentru înfăptuirea marilor idealuri ale uma­nităţii, idealuri de pace, progres, cola­borare şi echitate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut la sesiunea jubi­liară a sfertului de veac de existenţă a O.N.U., o profundă şi multilaterală analiză a situaţiei internaţionale, a­­ducînd în dezbaterea celui mai înalt forum al popoarelor, o bogăţie de idei care îşi au izvorul în însăşi politica înţeleaptă şi clarvăzătoare a ţării noastre, politica elaborată de partid, un rol şi o contribuţie primordială revenind secretarului său general. Aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cei douăzeci şi cinci de ani cîţi au trecut de la înfiinţarea Organizaţiei Naţiunilor Unite, deşi constituie o etapă istoriceşte scurtă, au însemnat pentru omenire o pe­rioadă de transformări cu caracter social şi naţional, radicale. Mai mult de o treime din populaţia globului pămîntesc trăieşte azi în 14 state so­cialiste, state care joacă un rol activ în viaţa internaţională şi a căror fi­inţă a pus la ordinea de zi ca pe un imperativ stringent al epocii actuale, problema coexistenţei paşnice a ţări­lor cu orînduiri sociale diferite. Ală­turi de acestea, noi popoare îşi orien­tează dezvoltarea social-economică pe calea socialistă iar altele redeşteptate la viaţa naţională, au făcut să se pră­buşească sistemul colonial afirmîn­­du-se ca state de sine stătătoare care îşi dau din ce în ce mai mult aportul la viaţa internaţională, la activitatea­­ Organizaţiei Naţiunilor Unite care reuneşte azi 127 de ţări. Apoi, nu pot fi trecute cu vederea transformările determinate în lume de uriaşa revo­luţie tehnico-ştiinţifică cu implicaţii pozitive in gîndirea şi conştiinţa oa­menilor, cuceririle epocale făcute în toate ramurile de activitate, întărind credinţa in­capacitatea umanităţii de a birui forţele obscure, în interesul bunei stări şi a progresului mondial pe calea unei depline, libere şi echitabile colaborări. Referindu-se la activitatea Organi­zaţiei Naţiunilor Unite, tovarăşul Nicolae­­ Ceauşescu a evidenţiat, în perspectiva celor 25 de ani de exis­tenţă, faptul că cele mai importante evenimente au stat în atenţia O.N.U. care a adoptat numeroase hotărîri şi rezoluţii de mare însemnătate, îmbu­nătăţind climatul vieţii internaţionale. Dar, consecvent şi ferm, şeful statu­lui român a arătat că în acelaşi timp multe din hotărîrile adoptate de O.N.U. nu au fost duse la îndeplinire sau au fost înfăptuite parţial, iar în­­tr-o serie de conflicte au fost luate hotărîri nejuste, cu repercusiuni ne­gative, cu prejudicii asupra prestigiu­lui organizaţiei. In vederea creşterii rolului O.N.U. în activitatea multi­laterală menită să întărească colabo­rarea dintre popoare, să asigure pacea lumii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a expus cu claritate şi precizie conclu­zia care are la bază profundele trans­formări petrecute în lume în cei 25 de ani: „Cursul evenimentelor inter­naţionale demonstrează in mod eloc­vent că atunci cind popoarele sînt cu adevărat hotărîte să-şi apere liberta­tea şi independenţa, ele se bucură de sprijin şi solidaritate internaţională şi nu există forţă în lume în stare să le răpească aceste cuceriri­­de preţ“. Infăţişînd coordonatele esenţiale ale politicii externe româneşti, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a evidenţiat legă­tura strînsă dintre politica internă şi cea externă a ţării noastre, reafir­­mînd credinţa poporului român că: „un popor poate fi cu adevărat liber şi independent numai în măsura în care îşi asigură o puternică bază eco­nomică, ştiinţifică şi culturală“. Para­lel, nutrind convingerea că numai luînd parte activă la diviziunea internaţio­nală a muncii, la circuitul mondial al valorilor materiale şi spirituale se poate asigura progresul ţârii, contri­buţia la cauza păcii, România dez­voltă o politică de largă colaborare avînd în prezent relaţii diplomatice cu 97 de state şi întreţinînd schim­buri comerciale cu peste 100 de ţări. Ca ţară socialistă România acordă în primul rînd o atenţie specială cola­borării şi cooperării cu statele socia­liste, dar în acelaşi timp promovează o politică de relaţii largi cu tinerele state independente, îşi afirmă solida­ritatea şi simpatia cu popoarele care luptă pentru libertate, pentru dezvol­tarea de sine stătătoare şi consolida­rea independenţei naţionale. în cuvîntarea sa preşedintele Consi­liului de Stat s-a oprit şi asupra pro­blemelor care frămîntă azi omenirea, asupra pericolului ce-l reprezintă pen­tru pacea lumii continuarea războiu­lui din Vietnam şi perpetuarea con­flictului din Orientul Apropiat, rea­­firmînd principiul indivizibilităţii pă­cii, reafirmînd îngrijorarea poporului român faţă de aceste focare primej­dioase­ şi poziţia ţării noastre, retra­gerea totală a trupelor Statelor Unite şi ale aliaţilor lor din Vietnam, dîn­­du-se posibilitate poporului viet­namez şi celorlalte din Indochina să-şi rezolve singure problemele existenţei lor, fără nici un amestec din afară. In Orientul Mijlociu trebuie aplicată rezoluţia Consiliului de Securitate din noiembrie 1967, adică retragerea tru­pelor israeliene de pe teritoriile arabe ocupate şi soluţionarea tuturor pro­blemelor în conformitate cu intere­sele tuturor statelor din această zonă. Pornind de la ideea că sesiunea ju­biliară este chemată să dea un impuls mai puternic colaborării şi cooperării internaţionale, la instaurarea unei păci trainice, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a expus considerentele po­porului român asupra problemelor ce­le mai importante spre care trebuie îndreptate eforturile colective ale po­poarelor reunite în O.N.U. Eforturile pentru consolidarea securităţii în Eu­ropa — direcţie în care statul nostru are o preocupare consecventă pentru transformarea ei într-o zonă a păcii şi cooperării — presupune eliminarea reziduurilor celui de-al doilea război mondial şi ale războiului rece, recu­noaşterea inviolabilităţii graniţelor existente, recunoaşterea R.D.G. de către toate statele şi asigurarea parti­cipării ambelor state germane la viaţa politică mondială, primirea lor în O.N.U. şi alte organisme internaţio­nale. Obiectul central al vieţii inter­naţionale contemporane trebuie să-l constituie preocuparea de a pune ca­păt neîntîrziat războaielor şi conflict­­elor armate actuale dintre state, de a se recunoaşte neabătut principiile coexistenţei paşnice. Toate statele să-şi asume obligaţia solemnă de a renunţa la folosirea forţei, la amenin­ţarea cu forţa, de a soluţiona conflic­tele exclusiv prin mijloace paşnice, pe calea tratativelor. Evidenţiind necesitatea de a se spri­jini cu toate puterile lupta pentru constituirea statelor naţionale de sine stătătoare tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reafirmat cu tărie teza confirmată de viaţă despre rolul statului, a na­ţiunii în dezvoltarea continuă a so­cietăţii omeneşti şi despre faptul că, în aceste condiţii numai colaborarea şi cooperarea între naţiuni poate ga­ranta pacea şi­ securitatea popoarelor. O mare atenţie a acordat în cuvîn­tarea rostită de la tribuna O.N.U., problemelor dezarmării generale. „Trebuie să spunem Nu cursei înar­mărilor, Nu armelor nucleare“. Cursa înarmărilor în care se cheltuiesc peste 290 miliarde de dolari anual afectează puternic progresul economic şi social, nivelul de trai al multor popoare. Bunurile acumulate de omenire, pre­ţioasele comori de artă, progresul so­cietăţii în general este periclitat şi peste ele apasă spectrul armelor ato­mice. Dezarmarea generală şi mai în­­tîi cea nucleară a devenit aşadar un imperativ stringent al zilelor noastre. Măsurile precizate de şeful statului ro­mân au fost viu primite în lumea în­treagă. Una dintre ele, de o mare va­loare practică, ar fi desfiinţarea blocu­rilor militare, lichidarea bazelor mi­litare străine de pe teritoriul altor state, retragerea trupelor străine în graniţele naţionale. In toate problemele abordate în ca­litatea sa de cel mai autorizat repre­zentant al României, preşedintele Con­siliului de Stat a dat grai hotărîrii poporului nostru de a milita neobo­sit şi ferm pentru înfăptuirea idealu­rilor umanităţii: pace, progres şi co­laborare. Tradiţia unei acţiuni de interes larg „Săptămîna economiei“ Ca în fiecare an, între 25 şi 31 octombrie, in întreaga ţară se des­făşoară „Săptămîna economiei“, pri­lej de mai bună cunoaştere a impor­tanţei acţiunii de economisire, a a­­vantajelor pe care le acordă popu­laţiei Casa de Economii şi Consem­­naţiuni, a succeselor lucrătorilor din acest domeniu, succese care sunt, în fapt, ale întregii populaţii. Faptul că în ultima zi a »Săptă­­mînii economiei", 31 octombrie, co­incide cu „Ziua Mondială a Econo­miei" evidenţiază acordul ţării noas­tre cu această măsură adoptată pe­­ plan international, in scopul promo­vării şi dezvoltării spiritului de e­­conomie in rîndul cetăţenilor. Acţiunea de economisire, pe lingă importanţa pe care o are pentru in­teresele fiecărui om, ale fiecărei fa­milii, contribuie la dezvoltarea unor interese ale colectivităţii, a Între­gii noastre economii naţionale. Creş­terea necontenită a nivelului de trai al populaţiei ţării noastre precum şi dezvoltarea în rîndurile ei a sim­ţului de bună gospodărire, şi chib­zuinţă, au făcut ca de la an la an roadele acţiunii de economisire să sporească tot mai mult. Astfel, in judeţul Sibiu, soldul ge­neral al economiilor băneşti ala populaţiei depuse la G.E.C. ern, la 30 septembrie a.c., cu 5,8 la sută mai mare faţă de cel Înregistrat la sfîrşitul anului 1969, numărul depu­nătorilor fiind de peste 215 000 de cetăţeni, din care 44 000 sunt din me­diul rural. Aceste date evidenţiază faptul că în judeţul nostru există un libret de economii la 2 locuitori, iar 111 mediul sătesc un libret la 3,8 locuitori. Sunt nenumărate avantajele pe ca­re le acordă Casa de Economii şi Consemnaţiuni depunătorilor săi. Aş enumera cîteva din ele: economiile păstrate la C.E.C. sporesc prin do­­binzi sau cîştiguri în bani şi obiec­te; depunătorii dispun de banii de­puşi la C.E.C. ca de orice bun per­sonal, putînd să-i retragă oricînd, parţial sau în întregime; sumele păs­trate la C.E.C. se află în deplină si­guranţă fiind garantate de stat. Este asigurat secretul operaţiunilor efec­tuate şi al numelui depunătorului. De asemenea, toate operaţiunile se efectuează gratuit, iar dobînzile şi ciştigurile sunt scutite de orice taxe sau impozite. La dispoziţia depunătorilor stă o gamă variată de instrumente de e­­conomisire, care pe lîngă avantajele generale ale economisirii la­ C.E.G., oferă acestora şi avantaje specificei libretul de economii cu doblndd, Ii­­bretul de economii pentru constru- Irea de locuinţe şl libretul de eco­nomii cu elştigurl In materiale de construcţie, libretul de economii cu doblndâ şl cîştiguri, libretul de eco­nomii cu doblndâ şi cîştiguri In au­toturisme, libretul de economii pen­tru turism. ’.5 ♦ S**" La dispoziţia depunătorilor mai există obligaţiunile C.E.C. şl libretul de economii cu cîştiguri, la care se acordă cîştiguri in bani, iar in ve­derea educării tinerei generaţii, în spiritul economisirii, al chibzuinţei, la unităţile C.E.C. precum şi la şcoli există cecurile de economii şcolare şi ţoala cu timbre de economii. De asemenea depunătorii pot depune în contul personal, din care se efectu­ează plăţi către diverse unităţi pres­tatoare: telefoane, gaz, lumină etc. Toate instrumentele şi formele de economisire pe care le-am prezentat au in ultimă analiză un singur ţel: economia, pentru realizarea căreia Casa de Economii şi Consemnaţiuni a înfiinţat o largă reţea de unităţi pentru deservirea publicului, în ju­deţul Sibiu există 30 unităţi C.E.G. proprii şi 128 unităţi mandatare. In acest an, cu sprijinul organelor lo­cale, s-au amenajat noi localuri pentru agenţiile G.E.G. din comuna Cristian şi Nocrich, iar in anul 1971 se va construi un nou sediu pentru filiala C.E.C Mediaş, care va contri­bui la o mai bună deservire a de­punătorilor din acest puternic centru industrial al judeţului nostru. Pînă în prezent in judeţul nostru s-au acordat împrumuturi de la stat prin C.E.G. in valoare de peste 35 milioane lei, sumă care va contribui la Îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale populaţiei judeţului Sibiu. Aceas­tă deservire bancară a populaţiei, care a început din acest an, este o formă de activitate nouă pentru C.E.C. şi ea răspunde întru totul ce­rinţelor cetăţenilor ţării noastre. Eforturile comune­ ale populaţiei, pe de o parte, şi ale Casei de Eco­nomii şi Consemnaţiuni, pe de altă parte, pentru realizarea acestui ţel important care este economisirea, vor contribui la continua dezvoltare a economiei noastre naţionale, la creşterea necontenită a nivelului de trai al cetăţenilor României socia­liste. DUMITRU BAZAREA directorul Direcţiei judeţene C.E.C. Sibiu

Next