Tribuna Sibiului, octombrie 1970 (Anul 3, nr. 811-837)
1970-10-25 / nr. 832
&Uni tv nr. 112 Importantă contribuţie la problemele vitale ale păcii şi progresului în lume prof. EUGEN KAZINCZY, preşedinte al Consiliului judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară Am citit cu mult interes cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, rostită la sesiunea jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Ea reflectă cu fidelitate consecvenţa statului nostru în problemele de politică internă şi externă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de la înalta tribună a acestui for internaţional, a vorbit în numele poporului român, dornic de pace şi de prosperitate. Noi oamenii muncii de naţionalitate maghiară din judeţul Sibiu ca şi ceilalţi din întreaga ţară ne manifestăm cu căldură ataşamentul faţă de partid — iubitul conducător al poporului român — şi adeziunea noastră la principiile care ne conduc în practica relaţiilor interne şi internaţionale. Reflectînd asupra uneia din cele mai revelatoare idei, din contextul cuvântării, idee care afirmă poziţia ţârii noastre în problema păcii şi progresului — aşezarea relaţiilor dintre state pe baze noi, de egalitate şi respect reciproc, de rezolvare a tuturor problemelor internaţionale potrivit voinţei popoarelor şi intereselor lor naţionale — am avut deosebita satisfacţie să desprind scopul final urmărit şi care se referă la faptul că numai colaborarea şi cooperarea între naţiuni libere şi independente poatefigura programul economic şi social al fiecărei ţări, poate garanta securitatea internaţională a umanităţii. Responsabilitatea cu care au fost discutate problemele cele mai importante ale vieţii internaţionale, claritatea ideilor şi umanismul lor profund au imprimat propunerilor un caracter realist şi totodată au subliniat politica constructivă a României socialiste. Aceste idei concordă cu cele mai generoase prevederi ale Cartei Naţiunilor Unite şi de aceea patria noastră ocupă un loc de prestigiu în concertul tuturor statelor membre ale O.N.U. Avem convingerea că partidul şi statul nostru vor milita întotdeauna, neobosit pentru înfăptuirea celor mai scumpe idealuri ale omenirii: pacea, dreptatea şi progresul. Considerăm că sentimentele sincere care ne însufleţesc in aceste momente, cind autoritatea patriei noastre se reafirmă cu fermitate pe plan mondial, se pot materializa printr-o muncă mai susţinută şi mai devotată pusă în slujba progresului şi Înfloririi României socialiste, a tuturor popoarelor care doresc să trăiască în pace şi prosperitate. TRTHTFW STBTUJUI Vibrantă expresie a gîndurilor şi năzuinţelor noastre de pace, progres şi bună înţelegere cu toate popoarele lumii Un legitim sentiment de mîndrie (Urmare dîn pag. I) partidului şi statului nostru, expusă cu mare claritate de la tribuna celui mai înalt organ de cooperare intre ţările lumii. Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu constituie o nouă dovadă a consecvenţei politicii externe a României, a poziţiei ţării noastre faţă de principalele probleme internaţionale, o reafirmare a concepţiilor fundamentale care inspiră politica externă a ţării noastre, concepţii de rezonanţă universală , renunţarea la ameninţarea cu forţa sau la utilizarea ei in raporturile internaţionale, reglementarea paşnică a diferendelor dintre state, întemeierea relaţiilor dintre ţări „pe deplina egalitate în drepturi, pe respectarea reciprocă a independenţei şi suveranităţii naţionale, pe neamestecul în treburile interne şi avantajul reciproc". Viaţa a dovedit cu prisosinţă cit de importanţă este respectarea acestor principii pentru asigurarea păcii, a cadrului în care fiecare naţiune să se dezvolte liber, de sine stătător şi ce aceea aceste principii dobindesc o tot mai largă recunoaştere internaţională, tot mai multe fiind statele ce pronunţă şi acţionează în favoarea lor. Ca jurist şi cetăţean al României socialiste apreciez cu legitimă mîndrie faptul că dreptul Internaţional găseşte în conducătorul statului nostru, preşedintele Nicolae Ceauşescu, un susţinător înţelept şi priceput, un militant activ în rezolvarea problemelor internaţionale. Prin întreaga sa activitate desfăşurată pe plan internaţional, România promovează cu consecvenţă principiile expuse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Ele prind viaţă în toate acţiunile Întreprinse pentru extinderea relaţiilor cu alte state, se reflectă în numeroasele iniţiative şi acţiuni menite să favorizeze cooperarea internaţională şi asigurarea păcii in lume. Reafirmarea, de la tribuna Naţiunilor Unite, a ideilor fundamentale pe care se bazează politica externă a României socialiste, constituie un prilej de sporire a prestigiului poporului nostru, militant consecvent pentru progresul şi pacea lumii întregi şi ne insuflă in acelaşi timp un legitim sentiment de mîndrie şi o puternică încredere în viitorul fericit al omenirii. Fierbinte mesaj de pace al României socialiste DUMITRU POPA, preşedintele cooperativei ,ri cele de producţie Şura Mare Prezenţa la Înalta tribună a Organizaţiei Naţiunilor Unite a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al României, reprezentantul cel mai autorizat al poporului nostru, ne-a umplut inimile de mîndrie patriotică şi de emoţie. Strălucita cuvîntare rostită în cel mai Înalt for al păcii şi Înţelegerii Intre popoare a răsunat in lumea întreagă, făcînd să se audă încă o dată, puternic, glasul şi vrerea poporului nostru. Principiile fundamentale ce călăuzesc activitatea internaţională a patriei noastre au stirnit şi de data aceasta un larg ecou în modul reprezentanţilor vieţii politice din lumea întreagă, numeroşi şefi de state şi guverne prezenţi la sesiune exprimindu-şi totala adeziune faţă de cauza dreaptă şi nobilă de care este străbătută, de la un capăt la altul, cuvintarea. Am reţinut Îndeosebi poziţia ferm* a ţării noastre — de atîtea ori afirmată — in ceea ce priveşte direcţiile principal* în car* trebuie acţionat pentru asigurarea progresului, păcii şi securităţii internaţionale. „Este de o importanţă primordială — a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu — ca toate statele să-şi ia obligaţia de a-şi întemeia relaţiile dintre ele pe deplina egalitate in drepturi, pe respectarea reciprocă a independenţei şi suveranităţii naţionale, pe neamestecul in treburile interne şi avantajul reciproc". Aceste principii, izvorîte din experienţa ţării noastre, ca de altfel a multor altor ţări, se Întemeiază pe voinţa tuturor cetăţenilor României socialiste de a trăi In pace, cooperare şi bună Înţelegere cu toate popoarele lumii. Intr-adevăr, numai pornind de la respectarea neabătută a acestor principii se poate crea între state acel climat In cart fiecare naţiune să se dezvolte liber, de sine stătător, avînd posibilitatea să valorifice din plin toate resursele materiale şi umane, să progreseze rapid pe calea prosperităţii. Faptul că România militează pentru aceste inalte principii în relaţiile dintre state este dovada concretă a consecvenţei politicii sale externe, politică susţinută de întregul nostru popor care desăvîrşeşte opera paşnică de construcţie socialistă. Alătri de toţi ţăranii cooperatori, care au urmărit cu viu interes expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la sesiunea jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite, exprim totala mea adeziune faţă de poziţia clară şi justă pe care o adoptă România in toate problemele majore de care depinde viața liberă a popoarelor, mersul lor Înainte pe calea păcii și progresului. Adeziune deplină faţă de politica externă a partidului şi statului nostru TOMI MARIAN, student anul II Facultatea de filologie-istorie Sibiu Am ascultat cu un sentiment de profundă mîndrie şi emoţie cuvîntarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la sesiunea jubiliară a OrganizaţieiNaţiunilor Unite. In cuvintele preşedintelui Consiliului de Stat erau exprimate gîndurile şi idealurile de pace ale poporului nostru. Din cu- , vîntarea rostită de preşedintele statului nostru s-a desprins poziţia pe care o are ţara noastră în principalele probleme ce frămîntă contemporaneitatea, problema păcii şi securităţii internaţionale. România este interesată ca atît pe continentul nostru, cît şi pecelelalte continente să se instaureze o pace durabilă, garanţia unor relaţii de colaborare şi cooperare in toate compartimentele vieţii economice, sociale şi politice internaţionale, pe baza principiilor egalităţii în drepturi, independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. In decursul istoriei omenirii, nenumărate generaţii au acumulat bunuri materiale şi spirituale de o valoare inestimabilă. Toate aceste cuceriri sunt periclitate de cursa înarmărilor. Noi, tînăra generaţie, nu vrem să trăim sub semnul unui nou război mondial. Considerăm necesar şi posibil ca uriaşele sume cheltuite pentru înarmări şi întreaga forţă nucleară să fie puse in slujba omenirii, pentru înfăptuirea idealurilor de dreptate, libertate şi bunăstarea întregii omeniri. In lupta pentru menţinerea şi consolidarea păcii în lumea întreagă un rol deosebit — aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu de la tribuna Organizaţiei Naţiunilor Unite — revine mişcării contemporane a tineretului. Ne exprimăm adeziunea totală la aceasta. Tineretul de azi trebuie să aibă un cuvînt de spus în organizarea societăţii de mîine, pentru dezvoltarea nestingherită a progresului general, pentru afirmarea şi respectarea tuturor principiilor care stau la baza convieţuirii internaţionale. Pas.5 rm :s îî £> >♦ y* .. •V : 1. ** V ,.;î II § . y>” •• • ; •/.1J i '* î: 1 ' x '■> 'V Şcoala profesională de pe lingă U.P.A.S, dată in folosință In această toamnă, se înscrie armonios in ■oul peisaj arhitectonic al Sibiului Foto: FRED NSS Ziua Fortelor Armate (Urmare din pag. I) tra participă in mod conştient şi activ la făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Ei sunt convinşi că toate succesele pe care le obţin se datorează conducerii armatei de către partid, grijii părinteşti pe care el o poartă întăririi capacităţii de apărare a Republicii Socialiste România. Sentimentele patriotice ce animă pe toţi militarii forţelor noastre armate. Înaltele lor calităţi morale şi de luptă, răspunderea pentru destinele şi progresul patriei s-au manifestat din plin şi in timpul acestei primăveri. La chemarea partidului, a ţării, umăr la umăr cu gărzile patriotice, cu muncitorii, ţăranii, intelectualii, tineri şi vîrstnici, In crîncena bătălie cu stihiile dezlănţuite ale naturii, armata a fost In primele linii. In această Încleştare, aşa cum se arăta in Ordinul de zi nr. 1 al comandantului nostru suprem, au ieşit in evidentă Încă o dată legătura de nezdruncinat dintre armată şi popor, disciplina şi Înalta pregătire militară şi moral-politică a armatei noastre populare, remarcabilele calităţi organizatorica ale comandanţilor şi statelor majore, forţa mobilizatoare a organelor şi organizaţiilor de partid, exemplul Insufleţitor al comuniştilor, capacitatea Întregului personal de a acţiona prompt şi eficient in Îndeplinirea misiunilor Încredinţate. In acele clipa de grele Încercări, cu aceeaşi abnegaţie, răspundere şi spirit de sacrificiu au răspuns şi acţionat cadrele şi elevii Şcolii militare de ofiţeri activi "Nicolae Bălcescu", al Şcolii militare de maiştri şi subofiţeri ,Gheorghe Lazăr, şi ceilalţi militari din garnizoana Sibiu. La chemarea organelor de partid şi de stat ale judeţului nostru, militarii de toate gradele au dovedit o comportare exemplară în îndeplinirea misiunilor încredinţate, salvînd oameni aflaţi in primejdie, bunuri materiale ameninţate de puhoaiele revărsate, participînd ulterior la înlăturarea pagubelor pricinuite de inundaţii şi reintrarea in normal a vieţii in toate zonele lovite ale judeţului Sibiu. Spiritul înnoitor şi efervescenta Creatoare imprimata de partid procesului de dezvoltare economică, social-politică şi culturală a ţării însufleţesc şi viaţa armatei, dau sens şi substanţă muncii noastre, întregii activităţi de pregătire militară. Fiecare militar al armatei Republicii Socialiste România, de la soldat la general, îşi manifestă deplin adeziunea faţă de politica internă şi externă a partidului nostru, considerînd că aplicarea acesteia in viaţă este suprema lor datorie, în efortul general al tuturor celor ce muncesc din România pentru a da viaţă, zi de zi. Istoricelor hotărîri elaborate de Congresul al X-lea al P.C.R. se înscrie şi activitatea plină de răspundere a militarilor armatei noastre pentru Îndeplinirea sarcinilor trasate de comandantul suprem al armatei privind perfecţionarea neîncetată a pregătirii de luptă şi politice, întărirea capacităţii combative a unităţilor şi marilor unităţi, sporirea aportului la pregătirea populaţiei pentru apărarea patriei şi participarea pe un front mai larg la construirea unor importante obiective ale economiei naţionale. Ca şi la posturile lor de luptă, pe şantierele industrializării, pe ogoarele patriei, acolo unde 11 cheamă ţara, ei fac dovada aceleiaşi abnegaţii şi perseverenţe in înfăptuirea neabătută a politicii partidului, împreună cu Întreaga armată, mlîrtarul garnizoanei Sibiu se prezintă cu prilejul Zilei Forţelor Armate cu noi şi importante succese in pregătirea de luptă şi politică. Obiectivele stabilite pentru actualul an de instrucţie au fost şi sunt îndeplinite cu calificativul „bine“, aşa cum cere Ordinul comandantului suprem. Obţinerea calificativului de „bine" la toate categoriile de pregătire va concentra şi în viitor energiile şi priceperea comuniştilor şi uteciştilor, a tuturor militarilor. Comuniştii, toţi militarii armatei noastre sunt hotărîţi ca în cinstea aniversării a 50 de ani de glorioasă existenţă a Partidului Comunist Român să obţină rezultate tot mai bune în îndeplinirea cerinţelor şi sarcinilor ce le revin pe linia perfecţionării pregătirii lor militare şi politice, ridicării neîntrerupte a capacităţii de luptă a unităţilor şi marilor unităţi, cit şi în realizarea obiectivelor încredinţate pe şantierele con-n strucţiei socialiste ale patriei, convinşi fiind că în felul acesta îşi slujesc cu cinste şi onoare poporul. La cea de-a 26-a aniversare a Zilei Forţelor Armate, militarii de toate gradele, urmînd neabătut politica Partidului Comunist Român, îşi reafirmă hotărirea nestrămutată de a fi Întotdeauna demni continuatori ai virtuţilor ostăşeşti dovedite de poporul nostru de-a lungul existenţei sale. Pentru înfăptuirea idealurilor de pace, progres şi colaborare internaţională întreaga presă din lume, personalităţi de seamă din toate ţările, posturile de radio şi televiziune de pe glob, sute de oameni de cele mai diferite categorii sociale şi orientări politice, continuă să comenteze, ca pe cel mai important eveniment al momentului politic actual, cuvîntarea rostită de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România de la înalta tribună a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, apreciind-o ca un amplu şi constructiv program de rezolvare a problemelor majore ale vieţii internaţionale. Dînd o expresie strălucită a voinţei întregului popor de a milita pentru înfăptuirea marilor idealuri ale umanităţii, idealuri de pace, progres, colaborare şi echitate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut la sesiunea jubiliară a sfertului de veac de existenţă a O.N.U., o profundă şi multilaterală analiză a situaţiei internaţionale, aducînd în dezbaterea celui mai înalt forum al popoarelor, o bogăţie de idei care îşi au izvorul în însăşi politica înţeleaptă şi clarvăzătoare a ţării noastre, politica elaborată de partid, un rol şi o contribuţie primordială revenind secretarului său general. Aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cei douăzeci şi cinci de ani cîţi au trecut de la înfiinţarea Organizaţiei Naţiunilor Unite, deşi constituie o etapă istoriceşte scurtă, au însemnat pentru omenire o perioadă de transformări cu caracter social şi naţional, radicale. Mai mult de o treime din populaţia globului pămîntesc trăieşte azi în 14 state socialiste, state care joacă un rol activ în viaţa internaţională şi a căror fiinţă a pus la ordinea de zi ca pe un imperativ stringent al epocii actuale, problema coexistenţei paşnice a ţărilor cu orînduiri sociale diferite. Alături de acestea, noi popoare îşi orientează dezvoltarea social-economică pe calea socialistă iar altele redeşteptate la viaţa naţională, au făcut să se prăbuşească sistemul colonial afirmîndu-se ca state de sine stătătoare care îşi dau din ce în ce mai mult aportul la viaţa internaţională, la activitatea Organizaţiei Naţiunilor Unite care reuneşte azi 127 de ţări. Apoi, nu pot fi trecute cu vederea transformările determinate în lume de uriaşa revoluţie tehnico-ştiinţifică cu implicaţii pozitive in gîndirea şi conştiinţa oamenilor, cuceririle epocale făcute în toate ramurile de activitate, întărind credinţa incapacitatea umanităţii de a birui forţele obscure, în interesul bunei stări şi a progresului mondial pe calea unei depline, libere şi echitabile colaborări. Referindu-se la activitatea Organizaţiei Naţiunilor Unite, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a evidenţiat, în perspectiva celor 25 de ani de existenţă, faptul că cele mai importante evenimente au stat în atenţia O.N.U. care a adoptat numeroase hotărîri şi rezoluţii de mare însemnătate, îmbunătăţind climatul vieţii internaţionale. Dar, consecvent şi ferm, şeful statului român a arătat că în acelaşi timp multe din hotărîrile adoptate de O.N.U. nu au fost duse la îndeplinire sau au fost înfăptuite parţial, iar într-o serie de conflicte au fost luate hotărîri nejuste, cu repercusiuni negative, cu prejudicii asupra prestigiului organizaţiei. In vederea creşterii rolului O.N.U. în activitatea multilaterală menită să întărească colaborarea dintre popoare, să asigure pacea lumii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a expus cu claritate şi precizie concluzia care are la bază profundele transformări petrecute în lume în cei 25 de ani: „Cursul evenimentelor internaţionale demonstrează in mod elocvent că atunci cind popoarele sînt cu adevărat hotărîte să-şi apere libertatea şi independenţa, ele se bucură de sprijin şi solidaritate internaţională şi nu există forţă în lume în stare să le răpească aceste cuceriride preţ“. Infăţişînd coordonatele esenţiale ale politicii externe româneşti, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a evidenţiat legătura strînsă dintre politica internă şi cea externă a ţării noastre, reafirmînd credinţa poporului român că: „un popor poate fi cu adevărat liber şi independent numai în măsura în care îşi asigură o puternică bază economică, ştiinţifică şi culturală“. Paralel, nutrind convingerea că numai luînd parte activă la diviziunea internaţională a muncii, la circuitul mondial al valorilor materiale şi spirituale se poate asigura progresul ţârii, contribuţia la cauza păcii, România dezvoltă o politică de largă colaborare avînd în prezent relaţii diplomatice cu 97 de state şi întreţinînd schimburi comerciale cu peste 100 de ţări. Ca ţară socialistă România acordă în primul rînd o atenţie specială colaborării şi cooperării cu statele socialiste, dar în acelaşi timp promovează o politică de relaţii largi cu tinerele state independente, îşi afirmă solidaritatea şi simpatia cu popoarele care luptă pentru libertate, pentru dezvoltarea de sine stătătoare şi consolidarea independenţei naţionale. în cuvîntarea sa preşedintele Consiliului de Stat s-a oprit şi asupra problemelor care frămîntă azi omenirea, asupra pericolului ce-l reprezintă pentru pacea lumii continuarea războiului din Vietnam şi perpetuarea conflictului din Orientul Apropiat, reafirmînd principiul indivizibilităţii păcii, reafirmînd îngrijorarea poporului român faţă de aceste focare primejdioase şi poziţia ţării noastre, retragerea totală a trupelor Statelor Unite şi ale aliaţilor lor din Vietnam, dîndu-se posibilitate poporului vietnamez şi celorlalte din Indochina să-şi rezolve singure problemele existenţei lor, fără nici un amestec din afară. In Orientul Mijlociu trebuie aplicată rezoluţia Consiliului de Securitate din noiembrie 1967, adică retragerea trupelor israeliene de pe teritoriile arabe ocupate şi soluţionarea tuturor problemelor în conformitate cu interesele tuturor statelor din această zonă. Pornind de la ideea că sesiunea jubiliară este chemată să dea un impuls mai puternic colaborării şi cooperării internaţionale, la instaurarea unei păci trainice, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a expus considerentele poporului român asupra problemelor cele mai importante spre care trebuie îndreptate eforturile colective ale popoarelor reunite în O.N.U. Eforturile pentru consolidarea securităţii în Europa — direcţie în care statul nostru are o preocupare consecventă pentru transformarea ei într-o zonă a păcii şi cooperării — presupune eliminarea reziduurilor celui de-al doilea război mondial şi ale războiului rece, recunoaşterea inviolabilităţii graniţelor existente, recunoaşterea R.D.G. de către toate statele şi asigurarea participării ambelor state germane la viaţa politică mondială, primirea lor în O.N.U. şi alte organisme internaţionale. Obiectul central al vieţii internaţionale contemporane trebuie să-l constituie preocuparea de a pune capăt neîntîrziat războaielor şi conflictelor armate actuale dintre state, de a se recunoaşte neabătut principiile coexistenţei paşnice. Toate statele să-şi asume obligaţia solemnă de a renunţa la folosirea forţei, la ameninţarea cu forţa, de a soluţiona conflictele exclusiv prin mijloace paşnice, pe calea tratativelor. Evidenţiind necesitatea de a se sprijini cu toate puterile lupta pentru constituirea statelor naţionale de sine stătătoare tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reafirmat cu tărie teza confirmată de viaţă despre rolul statului, a naţiunii în dezvoltarea continuă a societăţii omeneşti şi despre faptul că, în aceste condiţii numai colaborarea şi cooperarea între naţiuni poate garanta pacea şi securitatea popoarelor. O mare atenţie a acordat în cuvîntarea rostită de la tribuna O.N.U., problemelor dezarmării generale. „Trebuie să spunem Nu cursei înarmărilor, Nu armelor nucleare“. Cursa înarmărilor în care se cheltuiesc peste 290 miliarde de dolari anual afectează puternic progresul economic şi social, nivelul de trai al multor popoare. Bunurile acumulate de omenire, preţioasele comori de artă, progresul societăţii în general este periclitat şi peste ele apasă spectrul armelor atomice. Dezarmarea generală şi mai întîi cea nucleară a devenit aşadar un imperativ stringent al zilelor noastre. Măsurile precizate de şeful statului român au fost viu primite în lumea întreagă. Una dintre ele, de o mare valoare practică, ar fi desfiinţarea blocurilor militare, lichidarea bazelor militare străine de pe teritoriul altor state, retragerea trupelor străine în graniţele naţionale. In toate problemele abordate în calitatea sa de cel mai autorizat reprezentant al României, preşedintele Consiliului de Stat a dat grai hotărîrii poporului nostru de a milita neobosit şi ferm pentru înfăptuirea idealurilor umanităţii: pace, progres şi colaborare. Tradiţia unei acţiuni de interes larg „Săptămîna economiei“ Ca în fiecare an, între 25 şi 31 octombrie, in întreaga ţară se desfăşoară „Săptămîna economiei“, prilej de mai bună cunoaştere a importanţei acţiunii de economisire, a avantajelor pe care le acordă populaţiei Casa de Economii şi Consemnaţiuni, a succeselor lucrătorilor din acest domeniu, succese care sunt, în fapt, ale întregii populaţii. Faptul că în ultima zi a »Săptămînii economiei", 31 octombrie, coincide cu „Ziua Mondială a Economiei" evidenţiază acordul ţării noastre cu această măsură adoptată pe plan international, in scopul promovării şi dezvoltării spiritului de economie in rîndul cetăţenilor. Acţiunea de economisire, pe lingă importanţa pe care o are pentru interesele fiecărui om, ale fiecărei familii, contribuie la dezvoltarea unor interese ale colectivităţii, a Întregii noastre economii naţionale. Creşterea necontenită a nivelului de trai al populaţiei ţării noastre precum şi dezvoltarea în rîndurile ei a simţului de bună gospodărire, şi chibzuinţă, au făcut ca de la an la an roadele acţiunii de economisire să sporească tot mai mult. Astfel, in judeţul Sibiu, soldul general al economiilor băneşti ala populaţiei depuse la G.E.C. ern, la 30 septembrie a.c., cu 5,8 la sută mai mare faţă de cel Înregistrat la sfîrşitul anului 1969, numărul depunătorilor fiind de peste 215 000 de cetăţeni, din care 44 000 sunt din mediul rural. Aceste date evidenţiază faptul că în judeţul nostru există un libret de economii la 2 locuitori, iar 111 mediul sătesc un libret la 3,8 locuitori. Sunt nenumărate avantajele pe care le acordă Casa de Economii şi Consemnaţiuni depunătorilor săi. Aş enumera cîteva din ele: economiile păstrate la C.E.C. sporesc prin dobinzi sau cîştiguri în bani şi obiecte; depunătorii dispun de banii depuşi la C.E.C. ca de orice bun personal, putînd să-i retragă oricînd, parţial sau în întregime; sumele păstrate la C.E.C. se află în deplină siguranţă fiind garantate de stat. Este asigurat secretul operaţiunilor efectuate şi al numelui depunătorului. De asemenea, toate operaţiunile se efectuează gratuit, iar dobînzile şi ciştigurile sunt scutite de orice taxe sau impozite. La dispoziţia depunătorilor stă o gamă variată de instrumente de economisire, care pe lîngă avantajele generale ale economisirii la C.E.G., oferă acestora şi avantaje specificei libretul de economii cu doblndd, Iibretul de economii pentru constru- Irea de locuinţe şl libretul de economii cu elştigurl In materiale de construcţie, libretul de economii cu doblndâ şl cîştiguri, libretul de economii cu doblndâ şi cîştiguri In autoturisme, libretul de economii pentru turism. ’.5 ♦ S**" La dispoziţia depunătorilor mai există obligaţiunile C.E.C. şl libretul de economii cu cîştiguri, la care se acordă cîştiguri in bani, iar in vederea educării tinerei generaţii, în spiritul economisirii, al chibzuinţei, la unităţile C.E.C. precum şi la şcoli există cecurile de economii şcolare şi ţoala cu timbre de economii. De asemenea depunătorii pot depune în contul personal, din care se efectuează plăţi către diverse unităţi prestatoare: telefoane, gaz, lumină etc. Toate instrumentele şi formele de economisire pe care le-am prezentat au in ultimă analiză un singur ţel: economia, pentru realizarea căreia Casa de Economii şi Consemnaţiuni a înfiinţat o largă reţea de unităţi pentru deservirea publicului, în judeţul Sibiu există 30 unităţi C.E.G. proprii şi 128 unităţi mandatare. In acest an, cu sprijinul organelor locale, s-au amenajat noi localuri pentru agenţiile G.E.G. din comuna Cristian şi Nocrich, iar in anul 1971 se va construi un nou sediu pentru filiala C.E.C Mediaş, care va contribui la o mai bună deservire a depunătorilor din acest puternic centru industrial al judeţului nostru. Pînă în prezent in judeţul nostru s-au acordat împrumuturi de la stat prin C.E.G. in valoare de peste 35 milioane lei, sumă care va contribui la Îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale populaţiei judeţului Sibiu. Această deservire bancară a populaţiei, care a început din acest an, este o formă de activitate nouă pentru C.E.C. şi ea răspunde întru totul cerinţelor cetăţenilor ţării noastre. Eforturile comune ale populaţiei, pe de o parte, şi ale Casei de Economii şi Consemnaţiuni, pe de altă parte, pentru realizarea acestui ţel important care este economisirea, vor contribui la continua dezvoltare a economiei noastre naţionale, la creşterea necontenită a nivelului de trai al cetăţenilor României socialiste. DUMITRU BAZAREA directorul Direcţiei judeţene C.E.C. Sibiu