Tribuna Sibiului, noiembrie 1970 (Anul 3, nr. 838-862)

1970-11-21 / nr. 855

Tf Anul III, nr. 853 TRIBUNĂ SIBIULUI CREŞTERE, DIVERSIFICARE, RITMICITATE -în producerea şi desfacerea produselor din carne Semnificind­­ prin toate ca­racteristicile producţiei evi­denţa satisfacerii cerinţelor ali­mentare ale populaţiei, industria alimentară din judeţul nostru se impune, dincolo de tradiţie, prin ceea ce e propriu dezideratelor actuale. Din acest punct de ve­dere Combinatul industriei ali­mentare, prin cele două fabrici — Fabrica de preparate şi con­serve din carne Sibiu şi „Salcon­­serv“ — principalii furnizori de preparate de acest gen — contri­buie mereu mai mult la o apro­vizionare bună a reţelei noastre comerciale. Susţinerea noastră nu este un simplu... compliment ci este susţinută de argumente în­tre care cele ale dinamicii canti­tative sunt edificatoare. O primă constatare: repartiţia de preparate din carne a marcat de la an la an, ca şi de la tri­mestru la trimestru, creşteri sub­stanţiale. Astfel, pentru 1970, comparabil cu anul trecut, can­tităţile de preparate desfăcute au crescut cu 12 la sută. Faţă de trimestrele III şi IV ale anului 1969, repartiţia de preparate din carne în trimestrele 111 şi IV ale acestui an înscrie procentaje de creştere între 17 şi 20 la sută. "Fără să luăm în considerare încă un aspect — acela că repartiţiile iniţiale au fost de fiecare dată depăşite în desfacere prin supli­mentări provenite din rezerve in­terne, achiziţii mai precis". Iată, aşadar, că cerinţele populaţiei, e­­vident şi ele In creştere, au toa­te şansele să fie acoperite inte­­gral In orice clipă, pentru ca, e limpede, creşterile acestor cerinţe nu pot înscrie procente de nive­lul ce­lor care indică mărirea des­facerii. încă şi alte aspecte ale desfa­cerii acestor produse vin în spri­jinul afirmaţiei dinainte. Faţă de perioadele anterioare, structura sortimmentaţiei s-a îmbunătăţit u­­neori spectaculos (dacă în tri­mestrele 11 şi 111 ale acestui an, numărul sortimentelor varia în­tre 15—20, numai pe decada pri­mă a lunii în curs numărul aces­tora s-a dublat). Aprovizionarea cu aceste produse a tuturor zo­nelor judeţului s-a îmbunătăţit mult şi sub raportul ritmicităţii, nem­aiexistînd situaţii cînd de la o aprovizionare la alta să lipseas­că — în principalele magazine — preparatele din carne. Mai este de remarcat că nu au lipsit din magazine nici sortimentele mai ieftine şi prospăturile (parizer, polonez) şi nici şunca, jambonul, muşchiul etc. Aici este locul să amintim furnizorilor necesitatea preocupării pentru prospăturile de sezon (tobă, caltaboş, sînge­­rete, subproduse pentru piftii etc.). Cîteva cuvinte, şi despre re­ţeaua de desfacere: In atenţia noastră se află problema înfiin­ţămi unor noi magazine specia­lizate, în Sibiu (centru) iar în privinţa noilor cartiere, facem demersuri pentru devansarea ter­menelor de începere a construc­ţiei unor noi spaţii comerciale. Dar ascendenţa în desfacerea produselor din carne se referă şi la perspectivă. Astfel, reparti­ţia pentru 1971 înscrie cifre care reprezintă creşteri procentuale de peste 0 la sută faţă de acest an. Adăugind posibilităţile reale de majorare (in special la produsele desfăcute prin reţeaua M.I.A. şi I.A.S.) avem garanţia că aprovi­zionarea populaţiei, la acest ca­pitol, va fi un acord deplin cu ce­­rinţele. La capătul acestor consideraţii pe care le-am dorit cît mai con­crete, rnt mai bine fundamentate la se revedea cifrele) nu ne ră­­mine altceva decit să afirmăm cu toată responsabilitatea că popu­laţia judeţului nostru va găsi in permanentă in magazine produse din carne suficiente, in sortimente mereu mai variate şi la un nivel al desfacerii (ritmicitate, aprovi­zionare, condiţii igienice) in acord cu pretenţiile justificate. CONSTANTIN BOERIU directorul Direcţiei comerci­ale a judeţului Sibiu Red.: Dacă în urmă cu vreun an şi­­ ceva aţi fost criticaţi pentru lipsa de varietate a sortimentelor, în pre­zent se observă că aţi realizat o ga­mă bogată a acestora. Care a fost mo­bilul redresării situaţiei şi ce ne puteţi spune despre activitatea co­lectivului pe care îl conduceţi? A. G.: Critica a fost întemeiată şi oportună. Urmarea a fost o şedinţă cu toţi factorii de răspundere, şedinţă deschisă, în care s-au discutat măsu­rile care trebuie luate pentru îmbu­nătăţirea calităţii produselor şi creş­terea gamei de sortimente. S-a luat măsura ca lista cu sortimentele pre­văzute să fie stabilită cu o zi înainte, iar cu două zile mai devreme să se procure materia primă, cum ar fii plâmîni, ficat, organe de porc, slă­nină, guşă de porc. Totodată, a fost desemnată o persoană care, în afară de serviciul C.T.C., răspunde de sec­ţia mezeluri. Pe baza celor arătate, am reuşit ca minimul de sortimente livrate zilnic să fie de 25, iar săptămînal ele să ajungă la 50—60. Cit priveşte colec­tivul, este suficient să spunem că sarcinile de producţie pe primele 10 luni ale anului în curs au fost reali­zate şi depăşite cu 100 tone de pro­duse. La baza succeselor credem că stă în primul rînd buna pregătire a muncitorilor şi specialiştilor. Avem oameni care au învăţat meseria din tată în fiu, generaţii de-a rindul, avem angajaţi cu vechime de peste 25 de ani în această meserie. Red.: Care sînt preocupările actuale şi de perspectivă ? A. G.: Una dintre aceste preocupări este, actualmente, introducerea în fa­­bricaţie a produselor în cutii de ma­terial plastic, produse cum ar fi pif­tia, pastele de carne. Pînă la sfîrşitul anului vom produce piftie în cutii de material plastic. Ne preocupă, de ase­menea, ideea ele a introduce pe piaţă preparate de carne în creovac, fapt care ar contribui la procurarea mai rapidă a preparatelor respective de către consumatori. Concomitent ne De vorbă cu AUREL GORUN, directorul Fabricii de preparate şi conserve din carne preocupă realizarea de noi sortimente, specifice Sibiului, chiar dacă ele vor fi omologate numai pentru judeţul nostru. Red.: Cum pot fi definite relaţiile dintre întreprinderea dumneavoastră, ca producător, şi comerţ ? După ce considerente are loc desfacerea pro­duselor şi ce s-a întreprins pentru ca ele să ajungă cît mai repede la Cum­părător ? A. G.: Pe baza cerinţelor din co­merţ, un delegat de la I.C.S. Alimen­tara, împreună cu şeful producţiei, şeful secţiei mezeluri şi un maistru, de la întreprinderea noastră, stabi­lesc, în fiecare vineri, graficul de li­vrare, sortimentele pentru săptămîna viitoare. Apoi, pe baza unor fişe, directorul, urmăreşte zilnic realizarea sortimentelor propuse. O altă modali­tate de edificare o constituie vizitele, una sau două pe săptămînă, pe care le întreprindem prin magazine, pen­tru a observa cerințele de moment. Calitatea produselor este controlată riguros și se verifică, de asemenea, m­odul în care ele sînt depozitate, păstrate. Pentru ca preparatele să ajungă cît mai repede în magazin, noi am dis­pus, din primăvară, decalarea cu o oră, două a programului de încăr­care. Iar dacă au loc perturbaţii în desfacere, faptul se datoreşte numă­rului mic de maşini folosite de I.C.S. Alimentara. Red.: Sezonul rece îşi are şi în pri­vinţa preparatelor de carne specificul lui. Ce ne puteţi spune despre aceste sortimente ? A. G.: S-au luat din timp toate mă­surile necesare. Am pregătit deja ma­teria primă pentru sortimentele spe­cifice sezonului rece şi o parte din ele au şi ajuns în magazin. Dintre aceste sortimente specifice aş aminti: pastă pentru ceai, lebervurşt, pastrama de porc şi de vită, tobă, sîngerete, caltaboş, jambon afumat, cîrnaţi proaspeţi şi afumaţi. Zilnic desfacem, sumai în Sibiu,, peste 8 tone de preparate din carne. Noi facem peste 60 sortimente de preparate din carne şi 15 sortimente de conserve, produse apreciate nu numai la noi, ci şi peste hotare. MARIN NIŢA Raionul mezelul­ al magazinului „Central“ Sibiu — o „expoziţie“ zilnică a ceea ce înseamnă un sec­tor al consumului public care stă in atenţia tuturor celor interesaţi: conduceri ale fabricilor şi unităţi­lor furnizoare, ale Întreprinderilor şi organizaţiilor comerciale care fac legătura între producători şi cumpărători. Cantităţile de prepa­rate care se desfac aici zilnic re­prezintă fără îndoială o ... carte de vizită Imagine din magazia de desfacere a produselor de la Fabrica de preparate şi conserve din carne Sibiu, de unde se expediază me­zeluri pentru 12 beneficiari. Si­­bienii sunt, bineînţeles la loc de cinste in preocupările acestui co­lectiv deosebit de harnic şi de talentat Cantităţi sporite, sortimente variate Foto: HORST BUCHFELNER „Mediaşul va fi in perma­nenţă bine aprovizionat“ Interesîndu-ne îndeaproape de apro­vizionarea cu diverse alimente a populaţiei, am considerat necesar să lămurim cititorilor noştri cîteva as­pecte legate de producţia actuală a fabricii de conserve şi preparate din carne, „Salconserv“ Mediaş. Am ur­mărit, de asemenea, în cadrul discu­ţiei cu inginerul-şef Emil Etz, să re­liefăm perspectivele producţiei aces­tei unităţi în primul trimestru al a­­nu­lui viitor spre a ne da seama dacă există sau nu garanţia unei aprovi­zionări diverse, cantitative şi calita­tive, a populaţiei din municipiul Me­diaş cu produsele importantei fabrici medieşene. I-am propus interlocutoru­lui 4 întrebări în funcţie de care am considerat că se pot desprinde con­cluzii edificatoare, Iată-le: 1. Care este, în acest moment, si­tuaţia îndeplinirii planului de pro­ducţie pe trimestrul IV 1970 ? 2. Ce pondere ocupă Mediaşul şi ju­deţul Sibiu în contractele dv. cu be­neficiarii ? 3. Ce gamă de sortimente preparate din carne „acoperă" producţia între­prinderii ? 4. Există în perspectivă garanţia ui­nei producţii ritmice, adecvată cere­rii — cantitativ şi calitativ ? a) Ultimul trimestru este foarte im­portant pentru realizarea producţiei globale pentru întregul an 1970. De aceea în faţa comitetului de direcţie au stat, în permanenţă, cîteva pro­bleme mari. Ne-am străduit, în pri­mul rînd să recuperăm rămînerile în urmă cauzate de inundaţii. Pînă în prezent planul a fost în întregime recuperat. In prezent ne preocupă respectarea angajamentului pe care şi l-a asumat întreprinderea şi anume de a da produse peste plan în valoare de 2 milioane lei. Pentru că ne aflăm în noiembrie, adică aproximativ la ju­mătatea trimestrului, am realizat pînă în prezent cu ceva mai mult de ju­mătate din sarcina de plan. Consider deci că ritmicitatea producţiei este corespunzătoare. b) „Salconserv“ Mediaş are benefi­ciari în multe judeţe. Livrăm con­De vorbă cu EMIL ETZ, inginer-şef la „Salconserv“ serve unităţilor comerciale de pe în­treg cuprinsul ţării, şi, în acest sens, cred că am reuşit să acoperim ce­rerea în permanentă creştere a bene­ficiarilor noştri. In urmă cu cîteva luni, numai în Sibiu am livrat 80 tone conserve. Magazinele medieşene ex­pun o largă gamă de conserve cu marca „Salconserv“. In ce priveşte preparatele din carne, numărul be­neficiarilor noştri este mai mic, deşi cantităţile sunt masive. Iată în ordi­nea cantităţilor pe care le expediem pe adresa lor, cîţiva dintre aceşti beneficiari: Mediaş şi judeţul Sibiu (cooperaţia de consum), judeţul Dim­­boviţa, municipiul Bucureşti, judeţul Prahova şi judeţul Braşov. Acordăm o importanţă preferenţială Mediaşului în sensul că livrăm aici zilnic 3,8 tone pre­parate din carne. Aceasta însă nu afectează relaţiile noastre cu ceilalţi beneficiari, deoarece excedentul de produse pe care îl realizăm e şi firesc să-l punem la dispoziţia publicului consumator din Mediaş. După cum vedeţi, spre a răspunde direct la în­trebare, municipiul Mediaş ocupă pri­mul loc atît ca pondere planificată a livrărilor cît şi ca prioritate la pro­ducţia realizată peste jolan. c) Gama de sortimente preparate din carne produse de „Salconserv“ este bogată şi diversă, aproximativ 32 de produse, începînd cu toate sor­timentele de salam şi prospături şi încheind cu şunca presată. La întoc­mirea gamei sortimentale şi a dife­ritelor cantităţi ce intră în compune­rea acesteia am ţinut seama în pri­mul rînd de structura cererii. Există, în funcţie de calităţi (şi de preţ), 3 categorii de produse: pînă la 1­5 lei, pina la 24 lei şi pînă la 44 lei. Ca urmare a ridicării nivelului de trai al populaţiei, structura cererii s-a schimbat mult chiar în ultimul an. Se caută mai cu seamă preparatele superioare, specialităţile. Acest fapt ne-a atras atenţia asupra posibilităţi­lor de valorificare superioară a căr­nii, fapt ce se reflectă în producţia noastră. ( d) La această a patra întrebare, răspunsul este, categoric, DA ! Avem asigurată materia primă pe bază de contracte aşa încît producţia pe pri­mul trimestru al anului 1971 va fi menţinută la acelaşi nivel al ritmici­tăţii ca şi pînă acum. Un fapt semni­ficativ: faţă de trimestrul I al aces­tui an, producţia primului trimestru al anului 1971 va fi mai mare cu 95 tone. Aşadar, în magazine vor fi produse din belşug, chiar mai multe decât în momentul de faţă. Interviu consemnat de VIOREL CUCU De la unitatea producătoare — la magazine... De la F.P.C.C. Sibiu am aflat că zilnic, în Si­biu, se desfac 8—9 tone de preparate din carne. Sunt castităţi considera­bile, care pot satisface necesarul. Am făcut apoi un raid prin magazinele I.C.S. Alimentara. Situa­ţia din aceste unităţi, în­să, nu ne-a încîntat pre­tutindeni. La magazinul „Central“ sosiseră 700 kg de preparate din carne. Fuseseră descărcate pe la ora 9,30. Uneori aprovi­zionarea se face și pe la orele 12—13. Pînă atunci se vinde din... „­rezerve“. Adică două-trei sortimen­te care mai rămîn din ziua precedentă, după care am constatat uneori. Pînă să sosească marfa, lumea vine, unii cumpă­ră, alţii pleacă nemulţu­miţi. Unitatea nr. 121, din Turnişor. Era ora închi­derii — 11,30. Abia atunci primiseră marfă. Deci, pînă la acea oră marfa căutată se afla cine ştie pe unde. Comanda res­pectivă trebuia să fie o­­norată cu o zi mai de­vreme, marţi, ne spunea responsabilul magazinu­lui, Matei Huber. Abia după ce s-a revenit cu o altă comandă a fost ex­pediată. Dar sunt unităţi case, pur şi simplu, sunt ca şi, uitate. Şi unde? în carti­ere mari, cum ar fi, bu­năoară, unitatea nr. 96 din Piaţa Cluj. Vizita pe care am făcut-o a avut loc miercuri. De joi aici nu se mai trimisese nici un preparat de carne, din cîte ne informa Elena Sîrbu, responsabila ma­gazinului. S-au făcut co­menzi după comenzi. Sînt cerinţe mari — a­­dăuga ea în continuare. Şi planul pe care îl am de realizat este la fel. Cum pot oare să-l înde­plinesc dacă nu-mi trimit marfă?în legătură cu a­­cest fapt, merceologul Ioan Klein ne spunea că ar fi trebuit ca marţi a­­bia să fie aprovizionat magazinul amintit. Dar era miercuri. Insă, cu calm, ne asigura, deşi e­­ra ora 13, că mai este timp ca să ajungă maşi­na cu carne acolo în a­­cea zi. Curios ni se pare că astfel de unităţi sunt ne­glijate. La magazinele mari poţi găsi ceea ce doreşti. Aşa, de pildă, la „Cibinul“ se primiseră, conform ultimei comenzi, 715 kg de preparate. Dar de la unitatea 96 pînă aici este aproape un ki­lometru. De ce să fie o­­bligaţi cetăţenii din car­tier să facă această cale pentru a cumpăra, cînd nu doi paşi de ei se află un magazin? Anomalia constă toc­mai în modul de organi­zare a aprovizionării ma­gazinelor. I.C.S. Alimen­tara nu are decît o ma­şină mare, de 4 tone, şi două mici, de cîte o to­nă, în vederea acestui lucru, şi. .. 55 de unităţi (între care şi la Cisnă­­die) în care se desfac preparatele de carne. La cele mai multe dintre e­­le se ajunge spre prînz, la unele, chiar seara. Iar pînă atunci oamenii aş­teaptă sau sînt nevoiţi să bată drumuri lungi pînă la alte unităţi. De ce atîta tărăgăneală, viteză de melc şi nepă­sare, în vreme ce există suficiente cantităţi de preparate din carne? Soluţionarea acestei chestiuni impune măsuri urgente! M. N. „Salconserv“ — o marcă * apre­cierilor venite de la cumpărători. Un colectiv harnic şi priceput cu o bună pregătire profesională, care ştie să-şi facă întotdeauna datoria. In condiţiile grele din acest an, colectivul de muncă de aici a dat dovadă de multă dăruire pentru redresare, pentru îndeplinirea pla­nului anual şi respectarea angaja­mentului asumat: două milioane Iei producţie suplimentară Aprovizionare ritmică, servire promptă, sortimentaţie bogată, in consens cu cerinţele — iată preo­cuparea comună a producătorilor şi a lucrătorilor din unităţile co­merciale medieşene care desfac preparate din carne. Populaţia municipiului de pe Tîrnavă are toate motivele să fie satisfăcută iar viitorul le va aduce cu sigu­ranţă şi alte argumente pe a­­ceastă ... temă Foto: FRED NUSS Pal?. "

Next