Tribuna Sibiului, noiembrie 1970 (Anul 3, nr. 838-862)
1970-11-08 / nr. 844
T ! Cuvîntul tovarăşului NICOLAE GUINĂ Cu un sentiment de profundă emoţie — a spus tovarăşul Nicolae Guină — ne-am întrunit aici, la locul fostei „Bastilii româneşti“, pentru a evoca pagini din lupta neînfricată a comuniştilor şi celorlalţi militanţi pentru cauza libertăţii poporului nostru, pentru a cinsti memoria celor care şi-au pierdut viaţa la Doftana, de la a cărei prăbuşire se împlinesc 30 de ani. De-a lungul a peste patru decenii, în celulele Doftanei au fost închişi militanţi de frunte ai mişcării muncitoreşti şi socialiste, ţărani răsculaţi Împotriva asupririi şi împilării, organizatori ai detaşamentelor de voluntari români pentru apărarea Puterii Sovietice, participanţi la memorabila grevă generală din octombrie 1920, delegaţi la congresul de creare a Partidului Comunist Român, conducători ai luptelor muncitoreşti din ianuarie-februarie 1933, militanţi ai luptei antifasciste, ai mişcărilor democratice, mulţi luptători comunişti din ilegalitate, în sistemul temniţelor din România, Doftana a devenit un simbol al forţei morale de nebiruit a comuniştilor. Este vie amintirea activităţii neîntrerupte, multilaterale desfăşurate atunci de organizaţia ilegală de partid pentru educarea şi călirea revoluţionară a membrilor partidului. Combativitatea şi optimismul revoluţionar al comuniştilor din închisoare creşteau ca urmare a legăturilor permanente cu partidul, a solidarităţii proletare şi a sprijinului activ, manifestat de masele largi muncitoare. Nouă, vechilor militanţi revoluţionari, care numărăm mai mulţi ani de luptă şi muncă în rîndurile partidului, ne-a fost dat să avem fericirea de a vedea împlinindu-se idealurile pentru care am înfruntat teroarea ilegalităţii, beciurile siguranţei şi temniţele. Este un motiv de profundă mîndrie şi de mare satisfacţie pentru noi toţi faptul că, la o jumătate de veac de la înfiinţarea Partidului Comunist Român trăim într-o ţară în care se dezvoltă viguros societatea socialistă, în care poporul nostru, liber şi stăpîn pe destinele sale, se bucură tot mai mult de roadele civilizaţiei. Avem în fruntea ţârii un conducător priceput, partidul nostru (Continuare în pag. a IlI-a) ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul III, nr. 844 Duminica, 8 noiembrie 1976 4 pagini 30 bani in prezenţa conducerii de partid şi de stat, ieri a avut loci ntr-o atmosferă de emoţionantă omagiere a eroismului comuniştilor, luptători neînfricaţi pentru apărarea intereselor poporului muncitor, pentru eliberarea oamenilor muncii de sub jugul exploatării şi asupririi, pentru libertatea şi independenţa patriei, mii de cetăţeni — muncitori din uzinele ploieştene, din schelele şi rafinăriile Văii Prahovei, ţărani din Împrejurimi, militari, elevi şi studenţi — s-au adunat ieri spre a comemora treizeci de ani de la prăbuşirea, în noaptea de 9—10 noiembrie, a zidurilor închisorii Doftana, sub ale cărei dărîmături au fost ucişi numeroşi militanţi revoluţionari. Este un moment solemn trăit cu intensitate de toţi cei de faţă. El evocă in conştiinţa lor drumul străbătut timp de cinci decenii de gloriosul nostru partid, drum presărat cu minunate fapte de eroism, cu nenumărate sacrificii şi jertfe ale celor care s-au identificat cu cauza partidului şi a poporului muncitor. Impresionanta solemnitate desfăşurată sub zidurile cumplitei temniţe , devenită în anii noştri muzeu, a reprezentat prinosul adîncii recunoştinţe a întregului nostru popor faţă de comuniştii, antifasciştii, patrioţii revoluţionari, care, pe baricadele marilor bătălii de clasă, înfruntînd cu neînduplecată dârzenie teroarea sîngeroasă a aparatului de represiune burghezo-moşieresc, sacrificîndu-şi chiar viaţa, au ţinut mereu sus steagul luptei pentru sfărîmarea rînduielilor nedrepte ale claselor exploatatoare, pentru edificarea socialismului şi comunismului pe pămîntul României. In acelaşi timp, in manifestarea de ieri şi-au găsit încă o dată expresia voinţa de nezdruncinat a poporului nostru de a duce înainte bogatele tradiţii revoluţionare, hotărîrea sa de a strînge şi mai puternic rândurile în jurul partidului şi al conducerii sale, în în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a înfăptui neabătut obiectivele stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Este ora 9. Sosesc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ. Sunt prezenţi tovarăşii Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Stănescu. Se află, de asemenea, printre cei veniţi la Doftana membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, foşti deţinuţi la Doftana, veterani ai mişcării muncitoreşti, activişti de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă, oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi ofiţeri, membri ai familiilor celor căzuţi sub zidurile închisorii. Sosirea conducătorilor partidului şi statului este întîmpinată cu căldură de cei prezenţi. O gardă de onoare, formată din militari ai forţelor noastre armate, membri ai gărzilor patriotice şi tineri din detaşamentele de pregătire pentru apărarea patriei, prezintă onorar. Se intonează Imnul de stat al Republicii Socialiste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, trece în revistă garda de onoare. Conducătorii partidului şi statului păşesc apoi pe aleia ce coboară la Cimitirul „Trei pruni“, unde se află mormintele celor căzuţi la cutremur sub zidurile închisorii. Foşti deţinuţi politici la închisoarea Doftana fac de gardă, în sunetele solemne ale Imnului eroilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat depun o coroană de flori din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România. Se păstrează un minut de reculegere. Sunt depuse apoi coroane de flori din partea Comitetului foştilor luptători antifascişti, Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Consiliului Naţional al Femeilor, Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist şi Comitetului Executiv şi Uniunii Asociațiilor Studenţeşti, Comitetului judeţean Prahova al P.CR. şi Consiliului popular judeţean, Comitetului orăşenesc Cîmpina al P.C.R. şi Consiliului popular orăşenesc, precum şi din partea unor mari întreprinderi şi instituţii din judeţul Prahova. Depun jerbe de flori pionierii. Cinstind memoria eroilor clasei muncitoare, reprezentanţii celei mai tinere generaţii, care nu cunosc decât din cărţi şi din exponatele muzeului condiţiile de cruntă opresiune şi teroare pe care le evocă Doftana, îşi exprimă — împreună cu miile de participanţi la solemnitate — dragostea neţărmurită pentru partidul nostru comunist care a creat viaţa nouă şi liberă de astăzi a poporului nostru, pentru Împlinirea idealurilor în numele cărora au luptat şi s-au jertfit atâţia luptători revoluţionari, în memoria eroilor clasei muncitoare, a căror jertfă va rămîne mereu vie în conştiinţa poporului român, cei prezenţi păstrează un minut de adîncă reculegere. Prezenţa atîtor veterani ai mişcării muncitoreşti la acest moment impresionant, alături de tinerii, luptători pentru înfăptuirea politicii partidului comunist, ştafeta spiritului revoluţionar propriu Partidului Comunist Român, conferă ceremoniei un profund caracter simbolic, subliniind forţa şi dinamismul partidului, care înmănunchează într-un mic şuvoi toate generaţiile, sub steagul său larg desfăşurat. Revărsaţi pe colinele din jur, participanţii se perindă într-un pios pelerinaj prin faţa mormintelor de la Cimitirul „Trei pruni". Marile jerbe, ca şi modestele buchete de fiori ce sunt depuse pe aceste morminte, îngrijite cu dragoste, reprezintă emoţionante mărturii ale sentimentului de veneraţie al poporului nostru pentru spiritul de sacrificiu, pentru uriaşa forţă morală a comuniştilor care au ştiut să înalţe un zid de voinţă omenească mai impunător decît groasele ziduri ale temniţei. A urmat apoi mitingul solemn. După solemnitatea depunerii coroanelor de flori conducătorii partidului şi statului au luat loc în tribuna amenajată pe platoul din faţa fostei închisori „Doftana", unde sunt adunaţi peste 6 000 de oameni ai muncii. Tribuna este dominată de urarea: „TRAIASCA PARTIDUL COMUNIST ROMÂN, FORŢA POLITICĂ CONDUCĂTOARE A SOCIETĂȚII NOAS-TRE I". Mitingul . Deschizînd mitingul, tovarăşul Ilie Cîşu, membru al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului judeţean Prahova al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, arată că evocarea acestor fapte constituie pentru comuniştii şi oamenii muncii din judeţul Prahova, alături de cei din întreaga ţară, prilejul reafirmării hotărîrii nestrămutate de a înfăptui politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, de înflorire a României socialiste, de a sluji cu devotament cauza socialismului şi păcii în lume, în numele Comitetului judeţean solemn Prahova al Partidului Comunist Român, a tuturor participanţilor la miting, vorbitorul aduce un fierbinte salut conducerii de partid şi de stat, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Au luat apoi cuvîntul tovarăşii Nicolae Guină, membru al C.C. al P.C.R., preşedintele Comitetului foştilor luptători antifascişti din România, Andrei Oprea, maistru la Rafinăria din Ploieşti. Tovarăşul Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, a (Continuare in pag a III-a) Cuvîntul tovarăşului ANDREI OPREA Solemnitatea la care am cinstea să particip în aceste clipe îmi umple sufletul de o puternică emoţie. Este emoţia pe care o încearcă toţi cei prezenţi aici la gîndul de a avea în mijlocul nostru conducătorii partidului şi statului, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Este emoţia şi satisfacţia de a şti că trăim aceste zile minunate ale împlinirii idealurilor nobile, pentru care au militat cei mai luminaţi fii ai poporului, revoluţionari dîrji şi neînfricaţi, căliţi sub flamura Partidului Comunist Român. Pentru noi, cei din generaţiile formate după eliberarea ţării, comemorarea evenimentelor legate de istoria mişcării muncitoreşti, între care (Continuare în pag. a IlI-a) Cuvîntul tovarăşului EMIL BODNARAŞ STIMAŢI TOVARĂŞI, în omagiul pe care îl aducem astăzi în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român memoriei celor care, cu trei decenii în urmă, au plecat din rîndurile noastre, răpuşi sub zidurile prăbuşite ale Doftanei, vrem să dăm expresie înaltei cinstiri pe care pratidul comunist, poporul nostru întreg, o aduc tuturor acelor fii ai lor, luptători revoluţionari, care şi-au închinat viaţa cauzei celor ce muncesc, eliberării sociale a poporului muncitor, independenţei şi înălţării patriei, cauzei socialismului. Evocăm cu acest prilej o epocă plină de grele încercări şi jertfe, epocă glorioasă din istoria mişcării revoluţionare din România, din istoria Partidului Comunist Român. Aliat acum treizeci de ani în adîncă ilegalitate şi supus celor mai aspre represiuni, partidul comunist îşi dovedise deja rolul de forţă politică de avangardă a clasei muncitoare. El îşi validase capacitatea politică şi organizatorică în ridicarea maselor muncitoare la mari confruntări de clasă cu reacţiunea. Grevele de la Lupeni, bătăliile date de petrolişti şi ceferişti, alte importante acţiuni pentru apărarea democraţiei şi a drepturilor celor ce muncesc, lupta împotriva fascizării ţării stau mărturie în această privinţă. Represiunea din partea burgheziei şi moşierimii române împotriva comuniştilor şi a antifasciştilor făcuse din închisori şi lagăre instrumente de cea mai largă răspîndire în ţară. Zadarnice măsuri însă în faţa hotărîrii comuniştilor de a înfrunta pe duşman oriunde, de a-şi face datoria revoluţionară, de clasă, pînă la capăt! Experienţa îndelungată a ilegalităţii a desăvîrşit activitatea constantă a partidului de legătură tot mai strînsă cu masele largi ale poporului şi, în primul rînd, cu clasa muncitoare. Pînă şi temniţele au fost transformate de comunişti în adevărate şcoli de educaţie politică, revoluţionară. Aici, la Doftana, prin activitatea organizaţiei de partid, a unor militanţi de frunte ai partidului nostru, făclia marxism-leninismului a continuat să ardă, răspindind lumina teoriei şi a experienţei revoluţionare, ajutînd la călirea a numeroase cadre care, mai tîrziu, fie în condiţiile ilegalităţii, fie în procesul revoluţiei şi al construcţiei socialiste, au îndeplinit sarcini de mare răspundere în conducerea partidului şi a statului noii orînduiri. Aceste împrejurări deosebite au menţinut permanent capacitatea combativă a cadrelor partidului, legăturile partidului cu clasa sa şi cu forţele progresiste ale ţării şi i-au permis, in plin război, folosind împrejurările favorabile create pe fronturi de strălucitele victorii ale Armatei (Continuare în pag. a Prin pieţe şi magazine, prin magazii şi printre cumpărători îmbunătăţiri vizibile - dar şi aspecte „în recidivă Din nou certificatelede producător Oameni „cu sacoşa fără fund“ ... Murăturile în ploaie, neglijenţa la adăpost Pentru un dialog armonios: cetăţean—comerţ Vineri şi sîmbătă, cu concursul prompt şi eficient al organelor judeţean şi municipal de miliţie am urmărit în mai multe puncte ale Sibiului aspectele legate de aprovizionarea pieţelor, a magazinelor alimentare, a celor de legume şi fructe. Trebuie să mărturisim de la început că în multe locuri, în decursul a 12 zile s-au realizat paşi însemnaţi pe calea unui comerţ civilizat, a unei atenţii sporite faţă de nevoile cetăţeanului. Constatările vizează deopotrivă gospodărirea intimă a magazinelor şi magaziilor, aprovizionarea lor cu produse de tot felul, modul în care este servit cetăţeanul cu... sacoşa. Magazine bine aprovizionate, ordonate, salariaţi atenţi faţă de cumpărător, ordine — iată citeva laturi ale activităţii comerciale care ne-au reţinut atenţia. Dar strădaniile celor mai mulţi gestionari şi vinzători, ale atîtor oameni care într-un fel sau altul participă la dialogul amplu dintre comerţ şi cumpărător mai sunt umbrite, pe alocuri, de deficienţe, neglijenţe şi anomalii încă flagrante. Grija omului de la tejghea, a unor oameni de la tejghea nu se materializează într-o comportare care să fie în perfectă consonanţă cu regulile generale stabilite pentru comerţul socialist Nu e mai puţin adevărat şi real aspectul că unii cetăţeni par veşnic într-o goană a aprovizionării vecină cu panica de dinainte de... potop. De ce, Cînd zilnic s-au distribuit tone de făină, mălai, carne, pline, legume, unii „purtători de sacoşe" îşi burduşesc cămările creînd greutăţi în aprovizionarea altor zeci şi sute de semeni ai lor? Ce poţi face cu 15—20 piini pe care le-ai vîrît avid în saci, cu zeci de kilograme faină pe care o expui deliberat stricăciunii în cămara dumitale, cetăţene „cu sacoşa fără fund", cu pofta fără margini? Zecile de exemple care concretizează aspectele de care ne ocupăm mărturisesc că mai este vorba de neglijarea de către unii a legilor, a regulilor comerciale, a normelor moral-etice la urma urmei. Lucrurii de miliţie au procedat de la caz la caz, cu grijă dar şi cu fermitate, întărirea respectului faţă de legalitate fiindu-le de fiecare dată călăuză. Foarte bine aşa! Dar în multe cazuri şi oamenii, cumpărătorii au luat atitudine împotriva unor „strîngători, temători de foamete", şi-au exprimat indignarea faţă de asemenea crase manifestări ale egoismului. Din nou, foarte bine! Citevaexemplificări se impun în acest loc al relatărilor noastre: Ana Simtion din Sibiu, str. Pandurilor, cumpără, stînd la rînd de mai multe ori, 5 kg făină, Elena Simtion şiIon Simtion, ambii din Sibiu, str. Eschil nr. 12 adună, în acelaşi mod, 13 kg făină. Cînd este pîine de toate calităţile şi în cantităţi arhisuficiente ce pot face dumnealor cu atîta făină? Mai ales că — experienţe similare confirmă — dacă nu i-am fi surprins, cine ştie unde s-ar fi oprit pofta dumnealor... Iată şi alte nume: Ana Leonte (7 kg), Maria Morar (8 kg), Maria Fleandrea din Răşinari (6 kg). Tuturor acestora, organele de miliţie le-au reamintit nişte reguli ale cinstei şi corectitudinii, li s-au restituit banii pentru cantităţile luate peste necesar (cantităţi care au fost înapoiate magazinului. Cum altfel decît prin aviditate pot fi explicate faptele similare ale altora. Eugen Băzăvan şi Ion Speriatu făcuseră o haltă la restaurantul „Oltul” înainte de a purcede cu sacii de făină spre satele natale din judeţul Vîlcea... De unde cumpăraseră? „Am luat şi noi şi nişte colegi de muncă de mai multe ori din magazin la Cisnădie". Aşa o fi? Să nu mai amintim de faptul că spre Alţîna, două femei (Elisabeta Trif şi Maria Stoica) cărau nu mai puţin de 35 piini (?!). Şi alte aspecte, însă au făcut obiectul atenţiei noastre. Rămîne, nu numai pentru noi, cu semn de mirare, practica unora de a vinde fără a avea certificate de producător. Am surprins, în două zile, împreună cu lucrătorii miliţiei, zeci de asemenea exemple, au fost surprinşi unii vînzind produse agroalimentare pe străzi. Tuturor li s-a impus intrarea (Sentimiare in nas a ll-a) VICTOR DOMȘAN VIOREL cuct. ■ Simpozion literar, clubul „Independenta" Sibiu a organizat pentru aseară, la ora 17, un simpozion literar intitulat „Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie oglindită în literatură". Cu această ocazie au fost prezentate pagini din operele scriitorilor sovietici. ■ Aparat de mare precizie. La Institutul „Chimigaz“ Mediaş, în cadrul secţiei monomeri şi macromolecule, a fost instalat şi pus în funcţiune un aparat pentru analiza elementară a substanţelor. Fiind complet automatizat şi de o mare precizie, eroarea determinărilor este de sub 0,2 la sută. Noul aparat este utilizat pentru analiza substanţelor necunoscute şi a purităţii produşilor obţinuţi în cadrul studiilor de cercetare. ■ Noi spaţii de producţie. Uzina „Automecanica“ din Mediaş se află în continuă dezvoltare. Obiectivele prevăzute a se construi aici vor contribui la creşterea substanţială a producţiei, la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Unele dintre acestea au şi fost date în folosinţă. Printre ele se numără şi noul atelier destinat probelor , şi finisărilor autoutilitarelor fabricate de uzină, a cărui suprafaţă depăşeşte 1000 mp. Echipa mixtă (mecanici auto, electricieni, montatori şi vopsitori) face ultima toaletă a produselor înainte ca ele să ajungă la beneficiar. Se execută reglaje, ultimele probe funcţionale. Noul atelier este dotat cu instalaţiile aferente, printre care: canale de control, perdele de aer cald pentru asigurarea unui climat corespunzător etc. Tot la această uzină a fost dată în folosinţă o nouă hală de pregătit şasiu, avînd o suprafaţă de 835 mp. în cadrul acestei hale a fost montat un pod rulant de 3,2 tf cu ajutorul căruia se ridică şasiurile şi alte repere şi subansamble grele, în stadiu de construcţie se află o altă hală, destinată aceluiaşi scop. ■ Serviciul stomatologic de Urgenţa. Pentru îmbunătăţirea asistentei stomatologice la Sibiu, s-a luat hotărîrea ca serviciul stomatologic de urgentă să se efectueze în cadrul policlinicii cu plată, din strada Nicolae Bălcescu nr. 34. De notat că urgenţele propriu-zise vor fi scutite de plată. Acest cabinet va funcţiona şi noaptea între orele 21 6 şi în toate sărbătorile legale. Prin această măsură numărul orelor de tratament la centrul stomatologic din Sibiu va spori. l iv Is 5» s IN *\ IS ! i iIs!s i s *N Din activitatea consiliilor populare MÂHNII—autori ai înfăptuirilor obşteşti şi de stat „Marta cu masele de cetăţeni este chintesenţa realizărilor noastre actuale şi viitoare, pe toate planurile" — ne spune vicepreşedintele Consiliului popular judeţean, tovarăşul Simion Schorsten. Am constatat apoi pe concret un lucru extrem de semnificativ: că aceasta nu e numai o deviză, ci un fapt constatabil peste tot şi în judeţul nostru. Căci, aruncind o privire retrospectivă asupra a ceea ce s-a întreprins şi înfăptuit anii trecuţi şi în anul acesta, asupra a ceea ce se iniţiază în prezent şi faci deodată, fără să vrei, o imagine plastică: un colectiv închegat de mai bine de 445 000 de oameni este angrenat, intr-un mod organizat şi perfect sincronizat, în rezolvarea problemelor majore pe care le ridică viaţa economica şi social-culturală a judeţului. Ce înseamnă aceasta? Că şi în judeţul nostru — ca în întreaga ţară de altfel — se acţionează prin unul din factorii hotărîtori pentru munca de ansamblu a consiliilor populare, prin cetăţeni. S-a înţeles nu numai teoretic, ci şi în mod practic importanţa atragerii nemijlocite a cetăţenilor la conducerea treburilor obşteşti şi de stat, \* I\ I } faptul că în societatea noastră acest lucru este o necesitate firească, un imperativ izvorit din însăşi structura aparatului de stat, din profundul democratism al orînduirii noastre socialiste. Că aşa şi nu altfel stau lucrurile ne-o demonstrează numeroasele iniţiative şi măsuri ale Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean îndreptate tocmai spre împlinirea acestui deziderat — atragerea cetăţenilor la conducerea treburilor obşteşti şi de stat —, acţiuni soldate cu tot atîtea realizări şi suc- cese, pe toate planurile. Un adevărat forum organizat prin mijlocirea căruia cetăţenii vin în contact direct custringente chestiuni de larg interes sunt, fără îndoială, comisiile permanente. Aceasta pentru că la nivelul Consiliului popular judeţean cele 7 comisii permanente au reuşit să mobilizeze in jurul lor, să antreneze la dezbaterea şi soluţionarea unor probleme, un mare număr de cetăţeni. Şi nu la modul general ci, în chipul cel mai concret, zeci de oameni închinîndu-şi o parte din timpul liber unor studii, cercetări şi controale de mare valoare şi eficienţă. Aş nota aici, pentru început, şi pentru importanţa lor, studiile întreprinse de comisia permanentă de industrie locală, comerţşi cooperaţie, comisie al cărui preşedinte este deputatul Emilian Bărbat. Ei bine, în afară de deputaţii membri de drept în comisie — Gheorghe Boghici, Andrei Vurpăreanu, Michael Kraus etc. — numeroşi cetăţeni ca ing. Ioan Damian, Gh. Vlad, loan Ucenic, ing. Radu Stan, Partenie Fleşeriu, Nicolae Rotaru şi alţii au fost atraşi în cercetarea la faţa locului şi la elaborarea de studii privind posibilităţile de creştere a volumului de producţie a materialelor de construcţii la fabricile de cărămizi din Sibiu, Agnita, Dumbrăveni şi Mediaş şi la unităţile de prefa (Continuare în pag. a 6-a) VIRGIL LAZAR gy DIN SUMAR; • La Combinatul textil Cisnădie: ACTIVITATEA DE CREAŢIE — LA NIVELUL CERINŢELOR ACTUALE • Rubrica de informaţii: AZI... AZI... AZI... • Programul săptămânal TV pag. a II-a • PRODUCŢIA DE LAPTE LA BÎRGHIŞ Substanţială în... statistici „străvezie"... In bugetul de venituri • Expoziția Renania" .Arta populară din pag. a III-a - ; C: - - - J: % i ** « a i i I I * j 1 » m r ; Ti > .pî . ü irr a 11É 35'” 'TI ; w n »:im.r ■ I Wr : m V u W * :r;t ****** iii«TM«, Panoramic al noului peisaj sibian: cartierul Hipodrom Foto: FEED N