Tribuna Sibiului, noiembrie 1970 (Anul 3, nr. 838-862)

1970-11-08 / nr. 844

T ! Cuvîntul tovarăşului NICOLAE GUINĂ Cu un sentiment de profundă emo­ţie — a spus tovarăşul Nicolae Guină — ne-am întrunit aici, la locul fostei „Bastilii româneşti“, pentru a evoca pagini din lupta ne­înfricată a comuniştilor şi celorlalţi militanţi pentru cauza libertăţii po­porului nostru, pentru a cinsti memo­ria celor care şi-au pierdut viaţa la Doftana, de la a cărei prăbuşire se împlinesc 30 de ani. De-a lungul a peste patru decenii, în celulele Dof­­tanei au fost închişi militanţi de frunte ai mişcării muncitoreşti şi so­cialiste, ţărani răsculaţi Împotriva a­­supririi­ şi împilării, organizatori ai detaşamentelor de voluntari români pentru apărarea Puterii Sovietice, participanţi la memorabila grevă ge­nerală din octombrie 1920, delegaţi la congresul de creare a Partidului Comunist Român, conducători ai lup­telor muncitoreşti din ianuarie-febru­­arie 1933, militanţi ai luptei antifas­ciste, ai mişcărilor democratice, mulţi luptători comunişti din ilegalitate, în sistemul temniţelor din Româ­nia, Doftana a devenit un simbol al forţei morale de nebiruit a comuniş­tilor. Este vie amintirea activităţii neîntrerupte, multilaterale desfăşura­te atunci de organizaţia ilegală de partid pentru educarea şi călirea re­voluţionară a membrilor partidului. Combativitatea şi optimismul revolu­ţionar al comuniştilor din închisoare creşteau ca urmare a legăturilor per­manente cu partidul, a solidarităţii proletare şi a sprijinului activ, mani­festat de masele largi muncitoare. Nouă, vechilor militanţi revoluţio­nari, care numărăm mai mulţi ani de luptă şi muncă în rîndurile parti­dului, ne-a fost dat să avem fericirea de a vedea împlinindu-se idealurile pentru care am înfruntat teroarea ilegalităţii, beciurile siguranţei şi temniţele. Este un motiv de profundă mîndrie şi de mare satisfacţie pen­tru noi toţi faptul că, la o jumătate de veac de la înfiinţarea Partidului Comunist Român trăim într-o ţară în care se dezvoltă viguros societa­tea socialistă, în care poporul nos­tru, liber şi stăpîn pe destinele sale, se bucură tot mai mult de roadele civilizaţiei. Avem în fruntea ţârii un conducător priceput, partidul nostru (Continuare în pag. a IlI-a) ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul III, nr. 844 Duminica, 8 noiembrie 1976 4 pagini 30 bani in prezenţa conducerii de partid şi de stat, ieri a avut loc­­i­ ­ntr-o atmosferă de emoţionantă omagiere a eroismului comuniştilor, luptători neînfricaţi pentru apărarea intereselor poporului muncitor, pen­tru eliberarea oamenilor muncii de sub jugul exploatării şi asupririi, pentru libertatea şi independenţa pa­triei, mii de cetăţeni — muncitori din uzinele ploieştene, din schelele şi rafinăriile Văii Prahovei, ţărani din Împrejurimi, militari, elevi şi stu­denţi — s-au adunat ieri spre a co­memora treizeci de ani de la pră­buşirea, în noaptea de 9—10 noiem­brie, a zidurilor închisorii Doftana, sub ale cărei dărîmături au fost ucişi numeroşi militanţi revoluţionari. Este un moment solemn trăit cu intensitate de toţi cei de faţă. El evocă in conştiinţa lor drumul stră­bătut timp de cinci decenii de glo­riosul nostru partid, drum presărat cu minunate fapte de eroism, cu ne­numărate sacrificii şi jertfe ale celor care s-au identificat cu cauza parti­dului şi a poporului muncitor. Impresionanta solemnitate desfăşu­rată sub zidurile cumplitei temniţe , devenită în anii noştri muzeu, a reprezentat prinosul adîncii recunoştinţe a întregului nostru popor faţă de comuniştii, antifasciş­tii, patrioţii revoluţionari, care, pe baricadele marilor bătălii de clasă, înfruntînd cu neînduplecată dârzenie teroarea sîngeroasă a aparatului de represiune burghezo-moşieresc, sacri­­ficîndu-şi chiar viaţa, au ţinut mereu sus steagul luptei pentru sfărîmarea rînduielilor nedrepte ale claselor ex­ploatatoare, pentru edificarea socia­lismului şi comunismului pe pămîntul României. In acelaşi timp, in mani­festarea de ieri şi-au găsit încă o dată expresia voinţa de nezdruncinat a poporului nostru de a duce înainte bogatele tradiţii revolu­ţionare, hotărîrea sa de a strînge şi mai puternic rândurile în jurul partidului şi al conducerii sale, în în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a înfăptui neabătut obiectivele stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. pentru făurirea socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate. Este ora 9. Sosesc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ. Sunt pre­zenţi tovarăşii Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Stănescu. Se află, de asemenea, printre cei veniţi la Doftana membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, foşti deţinuţi la Doftana, veterani ai mişcării muncitoreşti, activişti de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă, oa­meni de ştiinţă şi cultură, gene­rali şi ofiţeri, membri ai familiilor ce­lor căzuţi sub zidurile închisorii. Sosirea conducătorilor partidului şi statului este întîmpinată cu căldură de cei prezenţi. O gardă de onoare, formată din militari ai forţelor noas­tre armate, membri ai gărzilor pa­triotice şi tineri din detaşamentele de pregătire pentru apărarea patriei, prezintă onorar. Se intonează Imnul de stat al Republicii Socialiste Ro­mânia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consiliului de Stat, trece în revistă garda de onoare. Conducătorii partidului şi statului păşesc apoi pe aleia ce coboară la Cimitirul „Trei pruni“, unde se află mormintele celor căzuţi la cutremur sub zidurile închisorii. Foşti deţinuţi politici la închisoarea Doftana fac de gardă, în sunetele solemne ale Imnului eroilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat depun o coroană de flori din partea Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România. Se păstrează un minut de reculegere. Sunt depuse apoi coroane de flori din partea Comitetului foştilor luptă­tori antifascişti, Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Consiliului Naţional al Femeilor, Co­mitetului Central al Uniunii Tinere­tului Comunist şi Comitetului Exe­­cu­tiv şi Uniunii A­sociațiilor Studen­­ţeşti, Comitetului judeţean Prahova al P.CR. şi Consiliului popular jude­ţean, Comitetului orăşenesc Cîmpina al P.C.R. şi Consiliului popular oră­şenesc, precum şi din partea unor mari întreprinderi şi instituţii din judeţul Prahova. Depun jerbe de flori pionierii. Cinstind memoria eroilor clasei muncitoare, reprezentanţii celei mai tinere generaţii, care nu cunosc de­cât din cărţi şi din exponatele mu­zeului condiţiile de cruntă opresiune şi teroare pe care le evocă Doftana, îşi exprimă — împreună cu miile de participanţi la solemnitate — dragostea neţărmurită pentru partidul nostru comunist care a creat viaţa nouă şi liberă de astăzi a po­porului nostru, pentru Împlinirea idealurilor în­ numele cărora au lup­tat şi s-au jertfit atâţia luptători re­voluţionari, în memoria eroilor clasei munci­toare, a căror jertfă va rămîne me­reu vie în conştiinţa poporului ro­mân, cei prezenţi păstrează un minut de adîncă reculegere. Prezenţa atîtor veterani ai miş­cării muncitoreşti la acest moment impresionant, alături de tinerii, lup­tători pentru înfăptuirea politicii partidului comunist, ştafeta spiritului revoluţionar propriu Partidului Co­munist Român, conferă ceremoniei un profund caracter simbolic, subli­niind forţa şi dinamismul partidului, care înmănunchează într-un m­ic şu­voi toate generaţiile, sub steagul său larg desfăşurat. Revărsaţi pe colinele din jur, par­ticipanţii se perindă într-un pios pe­lerinaj prin faţa mormintelor de la Cimitirul „Trei pruni". Marile jerbe, ca şi modestele buchete de fiori ce sunt depuse pe aceste morminte, în­grijite cu dragoste, reprezintă emo­ţionante mărturii ale sentimentului de veneraţie al poporului nostru pentru spiritul de sacrificiu, pentru uriaşa forţă morală a comuniştilor care au ştiut să înalţe un zid de vo­inţă omenească mai impunător decît groasele ziduri ale temniţei. A ur­mat apoi mitingul solemn. După solemnitatea depunerii co­roanelor de flori conducătorii parti­dului şi statului au luat loc în tribuna amenajată pe platoul din faţa fostei închisori „Doftana", unde sunt adu­naţi peste 6 000 de oameni ai muncii. Tribuna este dominată de urarea: „TRAIASCA PARTIDUL COMUNIST ROMÂN, FORŢA POLITICĂ CON­DUCĂTOARE A SOCIETĂȚII NOAS-­T­RE I". Mitingul . Deschizînd mitingul, tovarăşul Ilie Cîşu, membru al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului judeţean Pra­hova al P.C.R., preşedintele Consi­liului popular judeţean, arată că evo­carea acestor fapte constituie pentru comuniştii şi oamenii muncii din ju­deţul Prahova, alături de cei din în­treaga ţară, prilejul reafirmării ho­­tărîrii nestrămutate de a înfăptui politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, de în­florire a României socialiste, de a sluji cu devotament cauza socialis­mului şi păcii în lume, în numele Comitetului judeţean solemn Prahova al Partidului Comunist Ro­mân, a tuturor participanţilor la mi­ting, vorbitorul aduce un fierbinte salut conducerii de partid şi de stat, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Au luat apoi cuvîntul tovarăşii Nicolae Guină, membru al C.C. al P.C.R., preşedintele Comitetului foş­tilor luptători antifascişti din Româ­nia, Andrei Oprea, maistru la Rafi­năria din Ploieşti. Tovarăşul Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., vice­preşedinte al Consiliului de Stat, a (Continuare in pag a III-a) Cuvîntul tovarăşului ANDREI OPREA Solemnitatea la care am cinstea să particip în aceste clipe îmi umple sufletul de o puternică emoţie. Este emoţia pe care o încearcă toţi cei prezenţi aici la gîndul de a avea în mijlocul nostru conducătorii partidu­lui şi statului, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Este emoţia şi satisfacţia de a şti că trăim aceste zile minunate ale împlinirii idealuri­lor nobile, pentru care au militat cei mai luminaţi fii ai poporului, revolu­ţionari dîrji şi neînfricaţi, căliţi sub flamura Partidului Comunist Român. Pentru noi, cei din generaţiile for­­mate după eliberarea ţării, comemo­rarea evenimentelor legate de isto­ria mişcării muncitoreşti, între care (Continuare în pag. a IlI-a) Cuvîntul tovarăşului EMIL BODNARAŞ STIMAŢI TOVARĂŞI, în omagiul pe care îl aducem as­tăzi în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi guvernului Republicii Socialiste România, al po­­porului român memoriei celor care, cu trei decenii în urmă, au plecat din rîndurile noastre, răpuşi sub zi­durile prăbuşite ale Doftanei, vrem să dăm expresie înaltei cinstiri pe care pratidul comunist, poporul nos­tru întreg, o aduc tuturor acelor fii ai lor, luptători revoluţionari, care şi-au închinat viaţa cauzei celor ce muncesc, eliberării sociale a poporu­lui muncitor, independenţei şi înălţării patriei, cauzei socialismului. Evocăm cu acest prilej o epocă plină de grele încercări şi jertfe, epocă glorioasă din istoria mişcării revoluţionare din România, din isto­ria Partidului Comunist Român. Aliat acum treizeci de ani în a­­dîncă ilegalitate şi supus celor mai aspre represiuni, partidul comunist îşi dovedise deja rolul de forţă po­litică de avangardă a clasei munci­toare. El îşi validase capacitatea po­litică şi organizatorică în ridicarea maselor muncitoare la mari confrun­tări de clasă cu reacţiunea. Grevele de la Lupeni, bătăliile date de pe­trolişti şi ceferişti, alte importante acţiuni pentru apărarea democraţiei şi a drepturilor celor ce muncesc, lupta împotriva fascizării ţării stau mărturie în această privinţă. Represiunea din partea burgheziei şi moşierimii române împotriva co­muniştilor şi a antifasciştilor făcuse din închisori şi lagăre instrumente de cea mai largă răspîndire în ţară. Zadarnice măsuri însă în faţa hotă­­rîrii comuniştilor de a înfrunta pe duşman oriunde, de a-şi face dato­ria revoluţionară, de clasă, pînă la capăt! Experienţa îndelungată a ilegali­tăţii a desăvîrşit activitatea con­stantă a partidului de legătură tot mai strînsă cu masele largi ale po­porului şi, în primul rînd, cu clasa muncitoare. Pînă şi temniţele au fost transformate de comunişti în adevă­rate şcoli de educaţie politică, revo­luţionară. Aici, la Doftana, prin acti­vitatea organizaţiei de partid, a u­­nor militanţi de frunte ai partidului nostru, făclia marxism-leninismului a continuat să ardă, răspindind lumina teoriei şi a experienţei revoluţiona­re, ajutînd la călirea a numeroase cadre care, mai tîrziu, fie în con­diţiile ilegalităţii, fie în proce­sul revoluţiei şi al construcţiei so­cialiste, au îndeplinit sarcini de mare răspundere în conducerea partidului şi a statului noii orînduiri. Aceste împrejurări deosebite au menţinut permanent capacitatea com­bativă a cadrelor partidului, legătu­rile partidului cu clasa sa şi cu for­ţele progresiste ale ţării şi i-au per­mis, in plin război, folosind împre­jurările favorabile create pe fronturi de strălucitele victorii ale Armatei (Continuare în pag. a Prin pieţe şi magazine, prin magazii şi printre cumpărători îmbunătăţiri vizibile -­ dar şi aspecte „în recidivă Din nou certificatele­­de producător Oameni „cu sacoşa fără fund“ ... Murăturile în ploaie, neglijenţa la adăpost Pentru un dialog armonios: cetăţean—comerţ Vineri şi sîmbătă, cu concursul prompt şi eficient al organelor ju­deţean şi municipal de miliţie am urmărit în mai multe puncte ale Si­biului aspectele legate de aprovizio­narea pieţelor, a magazinelor ali­mentare, a celor de legume şi fructe. Trebuie să mărturisim de la început că în multe locuri, în decursul a 1­2 zile s-au realizat paşi însem­naţi pe calea unui comerţ civilizat, a unei atenţii sporite faţă de ne­voile cetăţeanului. Constatările vi­zează deopotrivă gospodărirea intimă a magazinelor şi magaziilor, aprovi­zionarea lor cu produse de tot felul, modul în care este servit cetăţeanul cu... sacoşa. Magazine bine apro­vizionate, ordonate, salariaţi atenţi faţă de cumpărător, ordine — iată citeva laturi ale activităţii comer­ciale care ne-au reţinut atenţia. Dar strădaniile celor mai mulţi gestionari şi vinzători, ale atîtor oa­meni care într-un fel sau altul par­ticipă la dialogul amplu dintre co­merţ şi cumpărător mai sunt umbrite, pe alocuri, de deficienţe, neglijenţe şi anomalii încă flagrante. Grija omu­lui de la tejghea, a unor oameni de la tejghea nu se materializează într-o comportare care să fie în per­fectă consonanţă cu regulile gene­rale stabilite pentru comerţul socia­list Nu e mai puţin adevărat şi real aspectul că unii cetăţeni par veşnic într-o goană a aprovizionării vecină cu panica de dinainte de... potop. De ce, Cînd zilnic s-au distribuit tone de făină, mălai, carne, pline, legume, unii „purtători de sacoşe" îşi burduşesc cămările creînd greu­tăţi în aprovizionarea altor zeci şi sute de semeni ai lor? Ce poţi face cu 15—20 piini pe care le-ai vîrît avid în saci, cu zeci de kilograme faină pe care o expui deliberat stri­căciunii în cămara dumitale, cetă­­ţene „cu sacoşa fără fund", cu pofta fără margini? Zecile de exemple care concreti­zează aspectele de care ne ocupăm mărturisesc că mai este vorba de neglijarea de către unii a legilor, a regulilor comerciale, a normelor mo­­ral-etice la urma urmei. Lucru­rii de miliţie au procedat de la caz la caz, cu grijă dar şi cu fermitate, în­tărirea respectului faţă de legalitate fiindu-le de fiecare dată călăuză. Foarte bine aşa! Dar în multe cazuri şi oamenii, cumpărătorii au luat ati­tudine împotriva unor „strîngători,­­ temători de foamete", şi-au exprimat indignarea faţă de asemenea crase manifestări ale egoismului. Din nou, foarte bine! Citeva­­exemplificări se impun în acest loc al relatărilor noastre: Ana Simtion din Sibiu, str. Pandurilor, cumpără, stînd la rînd de mai multe ori, 5 kg făină, Elena Simtion şi­­Ion Simtion, ambii din Sibiu, str. Eschil nr. 12 adună, în acelaşi mod, 13 kg făină. Cînd este pîine de toate calităţile şi în cantităţi arhisuficiente ce pot face dumnealor cu atîta făină? Mai ales că — experienţe similare confirmă — dacă nu i-am fi surprins, cine ştie unde s-ar fi oprit pofta dumnealor... Iată şi alte nume: Ana Leonte (7 kg), Maria Morar (8 kg), Maria Fleandrea din Răşinari (6 kg). Tuturor acestora, organele de miliţie le-au reamintit nişte reguli ale cin­stei şi corectitudinii, li s-au restituit banii pentru cantităţile luate peste necesar (cantităţi care au fost îna­poiate magazinului­. Cum altfel decît prin aviditate pot fi explicate fap­tele similare ale altora. Eugen Băză­­van şi Ion Speriatu făcuseră o haltă la restaurantul „Oltul” înainte de a purcede cu sacii de făină spre satele natale din judeţul Vîlcea... De unde cumpăraseră? „Am luat şi noi şi nişte colegi de muncă de mai multe ori din magazin la Cisnădie". Aşa o fi? Să nu mai amintim de faptul că spre Alţîna, două femei (Elisabeta Trif şi Maria Stoica) cărau nu mai puţin de 35 piini (?!). Şi alte aspecte, însă au făcut obiectul atenţiei noastre. Rămîne, nu numai pentru noi, cu semn de mi­rare, practica unora de a vinde fără a avea certificate de producător. Am surprins, în două zile, împreună cu lucrătorii miliţiei, zeci de asemenea exemple, au fost surprinşi unii vîn­­zind produse agroalimentare pe străzi. Tuturor li s-a impus intrarea (Sentimiare in nas a ll-a) VICTOR DOMȘA­N VIOREL cuct. ■ Simpozion literar, clu­­bul „Independenta" Sibiu a orga­nizat pentru aseară, la ora 17, un simpozion literar intitulat „Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie oglindită în literatură". Cu această ocazie au fost pre­zentate pagini din operele scriito­rilor sovietici. ■ Aparat de mare pre­cizie. La Institutul „Chimigaz“ Mediaş, în cadrul secţiei mono­­meri şi macromolecule, a fost in­stalat şi pus în funcţiune un a­­parat pentru analiza elementară a substanţelor. Fiind complet au­tomatizat şi de o mare precizie, eroarea determinărilor este de sub 0,2 la sută. Noul aparat este utilizat pentru analiza substanţe­lor necunoscute şi a purităţii produşilor obţinuţi în cadrul stu­diilor de cercetare. ■ Noi spaţii de produc­ţie. Uzina „Automecanica“ din Mediaş se află în continuă dez­voltare. Obiectivele prevăzute a se construi aici vor contribui la creşterea substanţială a produc­ţiei, la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Unele dintre acestea au şi fost date­­ în folosinţă. Printre ele se nu­mără şi noul atelier des­tinat probelor , şi finisărilor auto­utilitarelor fabricate de uzină, a cărui suprafaţă depăşeşte 1000 m­­p. Echipa mixtă (mecanici au­to, electricieni, montatori şi vop­sitori) face ultima toaletă a pro­duselor înainte ca ele să ajungă la beneficiar. Se execută regla­je, ultimele probe funcţionale. Noul atelier este dotat cu insta­laţiile aferente, printre care: ca­nale de control, perdele de aer cald pentru asigurarea unui climat corespunzător etc. Tot la această uzină a fost da­tă în folosinţă o nouă hală de pregătit şasiu, avînd o suprafaţă de 835 m­p. în cadrul acestei hale a fost montat un pod rulant de 3,2 tf cu ajutorul căruia se ridică şasiurile şi alte repere şi suban­­samble grele, în stadiu de cons­trucţie se află o altă hală, desti­nată aceluiaşi scop. ■ Serviciul stomatologic de Urgenţa. Pentru îmbunătăţi­rea asistentei stomatologice la Si­biu, s-a luat hotărîrea ca servi­ciul stomatologic de urgentă să se efectueze în cadrul policlinicii cu plată, din strada Nicolae Băl­­cescu nr. 34. De notat că urgen­ţele propriu-zise vor fi scutite de plată. Acest cabinet va funcţiona şi noaptea între orele 21­ 6 şi în toate sărbătorile legale. Prin a­­ceastă măsură numărul orelor de tratament la centrul stomatologic din Sibiu va spori. l iv Is 5» s IN *\ IS ! i iIs!s i s *N Din activitatea consiliilor populare MÂHNII—autori ai înfăp­tuirilor obşteşti şi de stat „Mar­ta cu masele de cetăţeni este chintesenţa realizărilor noastre ac­tuale şi viitoare, pe toate planurile" — ne spune vicepreşedintele Consi­liului popular judeţean, tovarăşul Si­­mion Schorsten. Am constatat apoi pe concret un lucru extrem de sem­nificativ: că aceasta nu e numai o deviză, ci un fapt constatabil peste tot şi în judeţul nostru. Căci, arun­­cind o privire retrospectivă asupra a ceea ce s-a întreprins şi înfăptuit anii trecuţi şi în anul acesta, asupra a ceea ce se iniţiază în prezent şi faci deodată, fără să vrei, o imagine plastică: un colectiv închegat de mai bine de 445 000 de oameni este an­grenat, intr-un mod organizat şi per­fect sincronizat, în rezolvarea pro­blemelor majore pe care le ridică viaţa economica şi social-culturală a judeţului. Ce înseamnă aceasta? Că şi în judeţul nostru — ca în în­treaga ţară de altfel — se acţio­nează prin unul din factorii hotărî­­tori pentru munca de ansamblu a consiliilor populare, prin cetăţeni. S-a înţeles nu numai teoretic, ci şi în mod practic importanţa atragerii nemijlocite a cetăţenilor la conduce­rea treburilor obşteşti şi de stat, \* I\ I }­ faptul că în societatea noastră acest lucru este o necesitate firească, un imperativ izvorit din însăşi structura aparatului de stat, d­in profundul de­mocratism al orînduirii noastre so­cialiste. Că aşa şi nu altfel stau lu­crurile ne-o demonstrează numeroa­sele iniţiative şi măsuri ale Comite­tului executiv al Consiliului popular judeţean îndreptate tocmai spre îm­plinirea acestui deziderat — atrage­rea cetăţenilor la conducerea trebu­rilor obşteşti şi de stat —, acţiuni soldate cu tot atîtea realizări şi suc-­ cese, pe toate planurile. Un adevărat forum organizat prin mijlocirea căruia cetăţenii vin în contact direct cu­­stringente chestiuni de larg interes sunt, fără îndoială, comisiile permanente. Aceasta pen­tru că la nivelul Consiliului popular judeţean cele 7 comisii permanente au reuşit să mobilizeze in jurul lor, să antreneze la dezbaterea şi solu­ţionarea unor probleme, un mare număr de cetăţeni. Şi nu la modul general ci, în chipul cel mai con­cret, zeci de oameni închinîndu-şi o parte din timpul liber unor studii, cercetări şi controale de mare va­loare şi eficienţă. Aş nota aici, pen­tru început, şi pentru importanţa lor, studiile întreprinse de comisia per­manentă de industrie locală, comerţ­­şi cooperaţie, comisie al cărui pre­şedinte este deputatul Em­ilian Băr­bat. Ei bine, în afară de deputaţii membri de drept în comisie — Gheor­ghe Boghici, Andrei Vurpăreanu, Mi­chael Kraus etc. — numeroşi cetă­ţeni ca ing. Ioan Damian, Gh. Vlad, loan Ucenic, ing. Radu Stan, Parte­nie Fleşeriu, Nicolae Rotaru şi alţii au fost atraşi în cercetarea la faţa locului şi la elaborarea de studii pri­vind posibilităţile de creştere a vo­lumului de producţie a materialelor de construcţii la fabricile de cără­mizi din Sibiu, Agnita, Dumbrăveni şi Mediaş şi la unităţile de prefa­ (Continuare în pag. a 6-a) VIRGIL LAZAR g­y DIN SUMAR; • La Combinatul textil Cisnădie: ACTIVITATEA DE CREAŢIE — LA NIVELUL CERINŢELOR ACTUALE • Rubrica de informaţii: AZI... AZI... AZI... • Programul săptămânal TV pag. a II-a • PRODUCŢIA DE LAPTE LA BÎRGHIŞ Substanţială în... statistici „străvezie"... In bugetul de venituri • Expoziția Renania" .Arta populară din pag. a III-a - ; C: - - - J: % i ** « a i i I I * j 1 » m r ; Ti > .pî . ü irr a 11É 35'” 'TI ; w n »:im.r ■ I Wr : m V u W * :r;t ****** iii«TM«, Panoramic al noului peisaj sibian: cartierul Hipodrom Foto: FEED N

Next